LEGE nr. 2.719 din 4 octombrie 1918 pentru lichidarea rechizitiunilor şi despăgubirilor de răsboi


Published: 1918-10-04

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$20 per month, or Get a Day Pass for only USD$4.99.
LEGE nr. 2.719 din 4 octombrie 1918
pentru lichidarea rechizitiunilor şi despăgubirilor de rasboi

EMITENT

PARLAMENTUL

Publicat în 

MONITORUL OFICIAL nr. 159 din 7 octombrie 1918

FERDINAND I,
Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala Rege al României,
La toţi de faţa şi viitori, sănătate:
Corpurile legiuitoare au votat şi adoptat iar Noi sanctionam ce urmează:


Capitolul 1
Comisiunile districtuale


Articolul 1

Pentru lichidarea rechizitiunilor făcute de autorităţile române şi a despăgubirilor de rasboi, se institue în capitalele de judeţe comisiuni judeţene, compuse fiecare din 7 membri şi anume:

a) Un delegat al ministerului de interne, care poate fi şi prefectul judeţului, şi care va fi preşedinte;
  

b) Un judecător-delegat al ministerului de justiţie, care va fi şi vice-preşedinte;
  

e) Un ofiţer superior delegat de ministerul de rasboi dintre ofiţerii combatanti;
  

d) Un funcţionar financiar delegat al ministerului de finanţe;
  

e) Un mare industrias sau comerciant delegat al ministerului de industrie şi comerţ;
  

f) Un delegat al agricultorilor desemnat de consiliul sindicatului agricol al judeţului sau, în lipsa sindicatului agricol, în delegat al sindicatului viticol, iar în judeţele unde nu este nici sindicat viticol ministerul de domenii va delega un mare proprietar din judeţ;
  

g) Un taran desemnat de către Casa centrala a băncilor populare.
  

Comisiunea va fi ajutata în lucrările sale de un secretar, care, împreună cu personalul secretariatului, va fi numit sau delegat prin deciziune de ministerul de interne. Unde trebuinta va cere, se va putea institui mai multe comisiuni districtuale, în urma unui jurnal al consiliului de miniştri. Preşedinţii acestor comisiuni vor fi desemnaţi de consiliul de miniştri după propunerea ministrului de interne. Pentru lucrările fiecărei comisiuni prezenta a 4 membri este suficienta, dar deciziunea, în acest caz, trebuie data în unanimitate, iar în caz de divergenta, comisiunea va judeca din nou în prezenta a cel puţin cinci membri, în care caz deciziunea se va da cu majoritate de patru.


Articolul 2

Rechizitiunile se vor lichidă astfel cum au fost constatate de autorităţile în drept, conform bonului de rechizitiune prezentat de cel interesat. Dacă bonul de rechiziţie a fost pierdut de către proprietar şi s'a publicat prin Monitorul Oficial anularea lui, proprietarul obiectelor rechiziţionate va cere, după fiecare 3 luni de la publicare, la autoritatea care ia făcut rechizitiunea, un duplicat al bonului, cu care se va prezenta la comisiune spre a fi lichidat, dovedind ca anularea originalului s'a notificat ministerului de rasboi, prin publicaţiunea facuta în Monitorul Oficial. Rechizitiunile pentru cari nu se vor fi liberat bonuri în regula, se vor constata conform art. 5 şi vor fi lichidate în principiu pe baza tarifelor militare existente la epoca cînd au fost făcute, iar dacă obiectul sau serviciul rechizitionat nu se găsesc trecute în acel tarif, preţuirea se va face de către însăşi comisiunea districtuala care va ţine seama de preţurile curente ce existau la epoca în care s'au făcut asemenea rechizitiuni.


Articolul 3

Despăgubirile de rasboi se datoresc numai acelor cari le vor cere, proband ca li s'au cauzat daune certe, materiale şi directe, prin fapte de rasboi săvîrşite fie de armatele române fie de armatele ruse, fie de armatele inamice, fie din orice alte cauze în legătură directa cu rasboiul. Aceste despăgubiri nu vor putea în principiu depăşi cota preţurilor prevăzute în tarifele militare de rechizitiuni atunci în fiinta pentru diferitele obiecte sau producte, iar pentru cele ce nu ar figura în acele tarife preţuirea se va face de comisiunea districtuala pe baza preţurilor curente la epoca cînd s'a petrecut faptul. Preţuirea vitelor de muncă a maşinilor agricole şi industriale a uneltelor, meseriasilor şi a materialelor de constructiune se vor argumenta cu 30 la suta peste preţul stabilit prin aliniatul precedent. Nu se vor acorda despăgubiri pentru obiectele de arta şi lux. Acestea se vor determina în regulamentul legei. Reclamatiunile despăgubirilor de rasboi trebuiesc făcute în termen de un an dela promulgarea legei, sub pedeapsa de a nu mai fi primite după acest termen. Pentru cei cari se găsesc astăzi peste hotarele tarei, acest termen curge după şase luni dela încheierea pacei generale.


Articolul 4

Comisiunile din judeţele: Covurlui, Brăila, Ialomita, vor examina şi lichidă daunele din Dobrogea şi Cadrilater şi anume:

a) Cea din Covurlui daunele din judeţul Tulcea;
  

b) Cea din judeţul Brăila daunele din judeţul Constanta;
  

c) Cea din judeţul Ialomita daunele celor din judeţele Durostor şi Caliacra. Pentru Dobrogea şi Cadrilater se vor acorda despăgubiri numai acelor cari vor opta pentru naţionalitatea română. Daunele din teritoriile cari prin rectificările de granita au fost prin Tratatul de pace deslipite dela România se vor examina şi lichidă de comisiunile judeţelor cărora au aparţinut acele teritorii, acordându-se numai acelor cari vor opta pentru naţionalitatea română.
  


Articolul 5

Se vor cerceta de urgenta şi cu precădere:

a) Cererile făcute de cei cari locuiesc în zonele de lupta şi în deosebi cele relative la locuinţe;
  

b) Cererile din celelalte zone relativ la locuinta.
  


Capitolul 2
Comisiunile de apel


Articolul 6

Deciziunile comisiunilor districtuale vor fi apelabile la comisiunea specială de apel, care se institue în fiecare oraş sediu al unei curţi de apel compusa din:

a) Primul-preşedinte al Curtei de apel sau un consilier al Curtei de casaţie ca preşedinte şi 2 consilieri ai Curtei de apel desemnaţi de Ministrul de justiţie;
  

b) Un înalt funcţionar administrativ şi un mare proprietar desemnaţi de ministrul de interne;
  

c) Un consilier al Curtei de conturi sau un director al ministerului desemnat de ministrul de finanţe;
  

d) Un ofiţer general combatant desemnat de ministrul de rasboi. Numirile se vor face de către consiliul de miniştri în urma propunerilor făcute de miniştrii respectivi. Comisiunile de apel din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Galaţi şi Kisinau vor întinde competinţa lor asupra districtelor cari cad în rezortul Curtei de apel din aceste oraşe.
  

Potrivit trebuintelor se vor putea institui asemenea comisiuni de apel după aceleaşi norme din alte centre importante, în urma hotărîrei consiliului de miniştri bazată pe propunerile ministrului de interne.


Capitolul 3
Procedura


Articolul 7

Partea interesată, personal sau prin procurator, va prezenta comisiunei districtuale cererea de lichidare indicând şi toate dovezile de cari înţelege a se servi. Preşedintele va fixa termenul de judecată, numai dacă partea face dovada cu certificatul primăriei sau al grefei tribunalului de care depinde teritoriul unde s'a comis dăuna ca o copie după cererea sa a fost depusa şi afişată la primărie timp de 10 zile. Pentru locuitorii ţărani din aceeaşi comuna, cari nu cer o despăgubire mai mare de 2.000 lei fiecare, publicarea se va face colectiv. Locuitorii din Dobrogea vor îndeplini formalitatea depunerei şi afisarei cererilor cerute de art. 7 la reşedinţa tribunalului şi a primăriei locului unde funcţionează comisiunile speciale instituite pentru Dobrogea.
În oraşele resedinte aceasta afişare se va face prin grefa tribunalului pe tabelele de afişe ale tribunalului şi pe tabelele publicatiunilor, dela primărie. Notarul în comunele rurale şi secretarul primăriei şi grefierul tribunalului în comunele urbane, este obligat, sub pedeapsa de a fi amendat pînă la 500 lei, sa afiseze copia cererii de despăgubire depusa de cel daunat, în termen de cinci zile dela înregistrarea ei. Partea va lua termenul în cunoştinţa, iar statul se va cita din oficiu prin ministerul de interne. Termenul de judecată nu va fi mai lung de 30 zile dela afişarea cererii. Termenul de amânare nu va fi mai lung de, 10 zile, Statul va lua cunoştinţa de termen sau dacă a fost lipsa se va cita tot din oficiu, chiar telegrafic cu telegrama cu retour recipisa. Recipisa de primirea telegramei este dovada inmanarei citatiunei. Martori, informatori şi experţi pot fi adusi fără citatiuni, identitatea lor se va stabili prin bilete de identitate.


Articolul 8

Comisiunea va putea respinge pe de-a-întregul reclamatiunile, chiar dacă ele ar fi întemeiate în parte, atunci cînd se va constata o vădită rea credinţa a reclamantului şi intenţiunea lui de a frusta, - prin mijloace frauduloase.


Articolul 9

La ziua de înfăţişare, partea reclamanta precum şi Statul se va prezenta în persoana sau prin procurator.


Articolul 10

Proba faptelor cari dau drept la despăgubiri şi cuantumul pagubei se vor stabili direct înaintea comisiunei districtuale prin orice fel de mijloace. Este admisă de plin drept proba cu martori şi prezumptiunile. Se vor primi probele administrate prin anchete în futurum şi chiar prin anchete administrative, dacă se vor găsi suficiente. Comisiunea va avea toate drepturile şi puterea unei instanţe judiciare pentru a administra proba şi a aprecia fără nici o limita valoarea ei definitivă. Va putea provoca din oficiu proba testimoniala, expertize, cercetări locale şi orice alte mijloace de proba. Va cita fie pentru a expertiza, fie pentru a da ştiinţele necesare ca informator sau martor pe oricine pînă în termen de 10 zile, trimiţând citatiunile prin administraţiune sau prin scrisoare recomandată. Persoanele vizate prin aliniatul de mai sus se vor condamna la amenda dela 100-500 lei fără a se putea scuti, decât dacă se vor prezenta după a doua chemare sau dacă vor Justifica lipsa. Comisiunea va, putea da şi mandate de aducere. Comisiunea va determina la înfăţişare cheltuelile de deplasare cuvenite martorilor, informatorului sau expertului. Suma respectiva se va achită fără întîrziere de administraţia financiară, în urma adresei preşedintelui comisiunei.


Articolul 11

Deciziunile comisiunilor districtuale se vor pronunţa fără drept de opoziţie, în cel mult şapte zile dela judecare, fără ca pronunţarea să se mai poată amana a doua oara. Deciziunile pentru sume mai mici de 3.000 lei se dau cu drept de opoziţie în termen de opt zile libere dela pronunţare.


Articolul 12

Deciziunile se dau cu drept de apel. Apelul se va face sub pedeapsa de nulitate în termen de 30 zile dela pronunţare. Deciziunile comisiunilor de apel sînt definitiv fără drept de opoziţie şi recurs.


Articolul 13

Vor avea drept de apel:
1. Partea care se pretinde daramata;
2. Statul prin administraţia financiară sau prin reprezentantul sau dela comisiune;
3. Procurorul general sau procurorul tribunalului respectiv în interesul Statului. Dreptul şi datoria acestor reprezentanţi ai ministerului public se vor exercita numai în cazul cînd va fi la cunoştinţa lor şi vor aprecia ca s'a dat o despăgubire excesiva sau ca s'au întrebuinţat mijloace cari au indus în eroare comisiunea districtuala. În caz de fraude se va urma conform codului penal şi codului de procedura penală. Dreptul de apel va fi de 30 zile dela data pronunţării deciziunei. În caz cînd apelul daunatului se va respinge ca nefondat, comisiunea de apel va obliga pe daunat prin deciziunea de respingere a apelului sa plătească Statului o teza de 1 la suta din suma acordată ca despăgubiri de comisiunea districtuala. Aceasta taxa se va retine de administraţia financiară la achitarea despăgubirei.


Articolul 14

Termenele de amânare şi pronunţare prevăzute la comisiunile districtuale se vor respecta şi în apel.


Capitolul 4
Modul de lichidare şi plata despăgubirilor


Articolul 15

Îndată ce deciziunile comisiunei districtuale sau ale comisiunei de apel vor rămîne definitive, ministerul de finanţe va plati despăgubirea acordată în modul prevăzut de articolele următoare.


Articolul 16

Se vor plati în numerar de către administraţiunile financiare de judeţ, depunându-se deciziunea, despăgubirile pînă la 10.000 lei inclusiv, iar pentru clădiri, pînă la 20.000 lei inclusiv. Daunatul va putea renunţa la aceasta plata în numerar, primind în loc bonuri de tezaur.


Articolul 17

Orice despăgubiri pînă la 10.000 lei, iar pentru clădiri pînă la 20.000 lei se vor achită pînă la aceste sume în numerar. Peste aceste sume comisiunea va hotărî o cota care se va achită în bonuri de tezaur şi care cota cuprinzînd şi suma ce urmează să fie plătită numerar nu va fi niciodată mai mare de 80 la suta nici mai mica de 50 la suta, mergand în descrestere dela despăgubirile mici la cele mai mari, fără ca să se poată da mai mult de 50 la suta despăgubirilor cari trec de 500.000 lei. Pentru rest Statul recunoaşte daunatului lichidat cu cotele de mai sus un drept de creanta, care se va plati de Stat în termen de 20 ani dela data de 1 Ianuarie 1920, Statul fiind obligat a da daunatilor un titlu constatator al acestei creanţe. În nici un caz acest titlu nu poate depăşi suma de un milion pentru un singur daunat. Titlurile se vor amortiza prin tragere la sorţi cu începere dela 1 Ianuarie 1925, într-o proporţie crescanda, conform tabelelor de amortizare.


Articolul 18

Cota care se plăteşte în numerar nu se poate urmări nici în total nici în parte.


Articolul 19

La fixarea cotelor în bonuri de tezaur se va ţine seama de proporţiunea pagubei suferită în raport cu întreaga avere. Aceasta cota se va mari la 80 la suta, cînd toată averea a fost distrusa. Dacă cel daunat va fi suferit daune în doua sau mai multe districte, el va fi dator să facă declaraţiuni înaintea fiecărei comisiuni districtuale şi sa arate care este proporţia întregii pagube faţă de averea sa. Nefacerea declaratiunei sau declaraţiunea falsa va atrage pierderea beneficiului acestui articol. Aplicarea acestui articol se face asupra totalitatei pagubei faţă de avere, după cererea celui interesat. Cel daunat se va adresa comisiunei de apel care avînd în vedere lichidarile făcute de diferite comisiuni, va decide dacă e loc sau nu, se aplică dispoziţiunile acestui articol.


Articolul 20

Bonurile pentru achitarea rechizitiilor şi daunelor de rasboi vor fi de diferite valori şi se vor achită prin administraţiunea financiară în limitele creditelor deschise în acest scop. După trecerea de o luna dela data sa, bonul de tezaur produce o dobînda de 3 la suta. Bonul de tezaur este negociabil, el se va considera ca un efect la ordin şi va fi transmisibil prin gir. El va fi primit pentru plata impozitelor la casele Statului şi drept garanţie laolalta cu celelalte efecte de Stat. Titlurile prevăzute la art. 17 vor fi asemeni de diferite valori şi se vor primi drept garanţie pentru jumătate din valoarea lor.


Articolul 21

Nu au dreptul la despăgubiri cei condamnaţi pentru dezertare, spionaj şi trădare. Dovada acestor fapte incumba Statului.


Articolul 22

Nu se admit cheltuieli de judecată şi nici procente la sumele reclamate.


Articolul 23

Sînt scutite de taxa de timbru şi înregistrare toate cererile şi actele ce se vor face în aceasta materie, proceduri cum şi orice alte formalităţi pe lîngă orice autorităţi pînă la completa achitare a pagubei. Cererea însă de despăgubire va fi lipsită urmatorului timbru:

a) Dela 2.000-10.000 la 10 lei;
  

b) Dela 10.000-50.000 la 20 lei;
  

c) Dela 50.000-100.000 la 50 lei;
  

d) Dela 100.000 în sus la 100 lei.
  


Capitolul 5
Fondurile din cari se vor achită despăgubirile şi rechizitiunile de rasboi


Articolul 24

Pentru plata rechizitiunilor şi despăgubirilor se va prevede un fond special de ministerul de finanţe. Se va afecta acestui fond produsul impozitului cîştigurilor de rasboi. Se deschide ministerului de finanţe deocamdată un credit în suma de 300.000.000 lei pentru achitarea despăgubirilor.


Capitolul 6
Dispoziţii tranzitorii


Articolul 25

Dispoziţiunile art. 2 şi 3 din decretul-lege No. 1.191 din 11 Mai 1918, prin care s'a hotărît ca, cu începere dela 1 Iunie 1918, să se plătească chirie pentru localurile rechiziţionate pentru cartiruirea la locuitori a oamenilor, căilor şi celelalte locale disponibile, precum şi pentru clădirile necesare personalului sau materialului de serviciu, de orice natura aparţinînd armatei, oricare ar fi durata rechizitionarei, se modifica în modul următor. Cuantumul chiriei şi al despăgubirei lor pentru stricăciuni se va stabili prin buna învoiala între rechizitionat şi autoritatea militară care a executat rechizitiunea în termen de doua luni dela cerere, iar în caz de neînţelegere, acest cuantum se va stabili de către o comisiune mixtă, compusa din: un delegat al ministerului de rasboi, un delegat al ministerului de finanţe şi un delegat al autorităţii comunale respective. Hotărîrile acestei comisiuni luate cu majoritate de voturi, sînt în mod provizoriu executabile, cel nemulţumit avînd dreptul ca în termen de 3 zile dela data hotaratei comisiunei mixte să facă apel la comisiunea districtuala respectiva. Hotărîrile acestor comisiuni districtuale, în privinta cuantumului chiriilor, sînt definitive, fără drept de apel şi fără drept de recurs. Drepturile câştigate pentru stabilirea cuantumului chiriilor, potrivit deciziunei ministerului de rasboi No. 88/918, publicată în Monitorul Oficial No. 95 din 20 Iulie 1915, pînă la data publicarei în Monitorul Oficial a prezentei legi vor fi respectate. Dispoziţiunile de sub art. 1 din mentionatul Decret-lege 1.191/918, ratificat prin legea din 19 august 1918, prin care s'a hotărît continuarea pînă la încheierea pacei generale a aplicarei legei de rechiziţie şi regulamentului ei, rămîn în vigoare. Toate celelalte dispoziţiuni din mentionatul decret-lege No. 1.191/918 sînt şi rămîn desfiinţate. Regulamentul legei de faţa va determina amănuntele aplicarei celor cuprinse în acest articol.


Articolul 26

Proprietarii vor putea sa ceara restituirea în natura a oricărui obiect rechizitionat care exista în natura şi a cărui identitate se poate restabili renunţând la orice despăgubiri pentru aceste obiecte.
Regulamentul va determina cazurile în cari Statul va refuza cererea.
Se vor restitui de preferinta vitele, uneltele şi instrumentele de muncă, masinele industriale, vehiculele pentru transporturi, precum: carele, carutele, camioanele. Comisiunea specială prevăzută la art. 40, lit. b din legea de rechiziţii instituită de ministerul de rasboi va continua sa funcţioneze, observându-se însă regulele de procedura statornicite prin legea de faţa.


Articolul 27

Pentru rechizitiunile din Basarabia, comisiunile se vor conformă legilor şi regulamentelor locale, atît pentru rechizitiunile de rasboi făcute de autorităţile în drept cat şi pentru despăgubiri.


Articolul 28

Autorii principali şi complicii cari cu buna ştiinţa vor fi alcătuit ori prezentat acte frauduloase, ori vor fi tăinuit parte din averea pentru care s'a obţinut o deciziune definitivă de lichidare şi despăgubire de rasboi, se vor pedepsi cu închisoare dela 3 luni la 3 ani şi cu restituirea indoita a sumei ce va fi încasat în acest mod. Acţiunea publică pentru acest delict se prescrie după 5 ani dela data obtinerei deciziunei definitive de despăgubire şi lichidare.


Articolul 29

Un regulament cu pUtere de lege va determina aplicarea legei şi, pe lîngă punctele anume prevăzute în lege, va fixa în special.

a) Determinarea enumerativa a obiectelor de arta şi lux;
  

b) Tariful regional de preţuri la a cărui întocmire se va tine seama şi de preţurile maximale fixate de ministerul industriei şi comerţului prin deciziune ministerială data în baza art. 27 din legea specială autorizând luarea de măsuri excepţionale;
  

e) Indemnizarile membrilor comisiunei;
  

d) Procedeurile de detalii;
  

e) Numirea şi onorariile funcţionarilor săi;
  

f) Comisiunile rogatorii şi diferite delegatiuni speciale pe cari comisiunile districtuale le vor putea da.
  


Articolul 30

Toate dispoziţiunile contrarii legei de faţa sînt şi rămîn desfiinţate. Această lege s'a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 1 Septemvrie anul 1918 şi s'a adoptat cu unanimitate de nouăzeci voturi.
Preşedinte,
C. Meissner.
(L.S.A.D.)
Secretar,
Atanasiu
Această lege s'a adoptat de Senat în şedinţa dela 21 Septemvrie anul 1918 şi s'a adoptat cu unanimitate de sasezeci şi unu voturi.
Preşedinte,
D. Dobrescu
(L.S.S.)
Secretar,
Colonel A. Magheru
Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Senatului şi publicată prin Monitorul Oficial. Dat în Iaşi, la 4 Octombrie 1918.
FERDINAND
(L.S.St.)
Preşedintele consiliului
de miniştri,
A. Marghiloman
Ministru de finanţe ad-interim,
C.C. Arion
Ministru de justiţie,
Ion M. Mitilineu
--------------