Advanced Search

 LEGE din 27 ianuarie 1912 pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti - LEGEA NENIŢESCU


Published: 1912-01-27
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069776/-lege-din-27-ianuarie-1912-pentru-organizarea-meseriilor%252c-creditului-i-asigurrilor-muncitoreti---legea-neniescu.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE din 27 ianuarie 1912pentru organizarea meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti - LEGEA NENIŢESCU
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 236 din 27 ianuarie 1912



 +  Capitolul I Despre organizarea meseriilorDispoziţiuni generale cu privire la exercitarea meseriilor1. Meseriile supuse dispoziţiunilor legii de faţă sunt acelea de:Abagiu, alamagiu, argintar, armurier;Bărbier, blănar, boiangiu, brodist, brutar;Căldărar, cărămidar, caretaş, căciular, cartonagist, cavaf, ceaprazar, ceasornicar, ceramist, betonist, cizelar, cioplitor în piatră, cismar, coafor, cofetar, cojocar, corsetier, croitor, cuferar, curelar, cusutoreasă, cuţitar;Decorator, dogar, dulgher;Fierar, florist, fochist;Giuvaergiu, gravor, geamgiu;Încadrator, împletitor de coşuri, de scaune, etc; instalator de apă, gaz, electricitate,etc;Lăcătuş, lampist, legător de cărţi, litofraf, lumânărar;Mănuşar, mecanic, modistă, mozaist;Olar, ornamentist;Pălărier, pantofar, parchetar, pavator, perier, plăpumar, pictor dc firme, poietior;Rotar, rihtuitor;Săpunar, scărar, sculptor, sculptor în lemn, şelar, sobar, sforar, strungar, stucator, şepcar, şindrilar, stipuitor;Tăbăcar, tapetar, tapiţer, tâmplar, ţesător, tinichigiu, tipograf, tricotar, turnător de metale;Umbrelar;Vopsitor;Zidar, zincograf, zugrav;precum şi meseriile similare cu cele de mai sus.Casa centrală a meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti poate mări numărul meseriilor arătate ...ai sus.2. Sunt supuşi legii de faţă în tot ce priveşte participarea la breaslă;1. Ucenicii, călfiţele, calfe, lucrători din fabrici cu pregătire de meşteşug şi meşterii, cari se îndeletnicesc cu vreuna din meseriile arătate mai sus, fie că lucrează pe socoteala lor sau pe socoteala altuia, fie acesta meşter, întreprizător sau fabricant;Meşteşugarii din comunele rurale cari în exerciţiul meşteşugului întrebuinţează calfe sau ucenici.2. Vor participa numai la corporaţie muncitorii şi lucrătorii meseriaşi sau fără pregătire de meşteşug din fabrici,mine şi cariere şi din orice întreprindere industrială.3. Femeea care exercită o meserie, singură sau în tovărăşie, sau prin împuternicit, cu voia tacită sau expresă a bărbatului, nu are nevoe de nici o autorizaţiune pentru orice act privitor la meseria ei, sau pentru a sta în judecată.4. Nevârstinicii dela 16 ani în sus, cu bună purtare şi sârguinţă la meşteşug, pot fi declarţi de comitetul breslei ca majori, în tot ce priveşte meseria lor.Această declarare se constată prin încheierea comitetului breslei şi se întăreşte de Casa centrală a meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti.În contra hotărârii comitetului breslei sc poate face apel la Casa centrală.5. Străinii pot exercita în România oricare din meseriile enumerate la art. 1. dacă şi Românii se bucură de aceleaşi drepturi în Statul ai căruia supuşi sunt acei străini. Străinii cari nu se bucură de nici o protecţiune sunt scutiţi de această dovadă.Casa centrala poate, însă, da autorizarea de a exercita una din aceste meserii, chiar în cazul când nu se va putea constata reciprocitatea.Legea de faţă nu schimba nimic din cele statornicite în această materie prin convenţiunile internaţionale.6. Oricine se poate îndeletnici cu una sau mai multe meserii, daca îndeplineşte condiţiunile cerute pentru fiecare dintre ele.7. Orice meseriaş este liber a lucra nu numai în localitatea unde locueşte, ci şi în oricare altă localitate.Despre patroni şi meşteri8. Meşterii cari lucreazâ singuri, pe socoteala lor, precum şi acei cari întrebuinţează în exercitarea meseriei lor ucenici, câlfiţe sau calfe, se numesc patroni.De asemenea se numesc patroni şi întreprinzătorii industriali care întrebuinţează în lucrarea lor şi ucenici, călfiţe, calfe, meşteri, lucrători şi muncitori.9. Nimeni nu poate exercita o meserie pe socoteala sa proprie şi a-şi face din meserie principala sa ocupaţiune, dacă nu va avea carte de meşter.Acei cari nu se vor conforma acestei dispoziţiuni se vor pedepsi de Casa centrală cu amendă de 50-100 lei în folosul breslei; iar în caz de vor cădea din nou în aceeaş vină, cu amendă îndoită.10. Societăţile, precum şi orice particular, pot întreprinde oricari din meseriile arătate în această lege, întrebuinţând însă meşteri în atelier sau fabrică.11. Societăţile cooperative de meseriaşi sau lucrători industriali se vor putea constitui, fie în mod permanent, fie în vederea unor anumite lucrări, numai dacă la fiecare ramură de meserie vor avea un meşter; iar pentru lucrările de construcţii vor mai trebui să aibă angajat sau asociat un arhitect sau întreprinzător, autorizaţi după legile, regulamentele şi decretele în vigoare.12. Cartea de meşter se va libera, în mod obligator, de comitetul breslei respective din reşedinţa judeţului unde se află înscris:a. Aceluia care are diploma unei şcoale în specialitatea pentru care cere cartea de meşter;b. Aceluia care va dovedi că a condus cel puţin doi ani un atelier în meseria pentru care cere cartea de meşter;13. Meseriaşul care nu se găseşte în nici unul din cele două cazuri de mai sus, va trece proba de meşter înaintea unei comisiuni compusă din trei membri, dintre cari doi meşteri aleşi pentru fiecare ramură a meseriei de comitetul breslei, şi dintr'un delegat sau reprezentant al Casei centrale.14. Comitetul breslei este dator a libera cartea de meşter cel mai târziu în termen de 15 zile dela data cererii sau dela trecerea probei.Dacă comitetul breslei nu va libera cartea de meşter în termenul arătat mai sus, calfa sau lucrătorul se va adresa oricând Casei centrale, care va hotărî.Reclamaţiunile cu privire la liberarea pe nedrept a cărţii de meşter se vor putea adresa Casei centrale până în termen de 6 luni dela data liberării.Membrii comisiunii de probă, cari vor recomanda, sau acei ai comitetului breslei, cari vor libera cartea de meşter, cu luare de mită, se vor pedepsi pentru acest delict, cu închisoare dela o lună la 6 luni; iar cartea de meşter va fi anulată de Casa centrală.15. Taxa pentru dobândirea cărţii de meşter este de 20 lei şi se va încasa în folosul breslei.Despre calfe, lucrători din fabrici şi muncitori16. Fiecare calfă sau lucrător din fabrică, cu pregătire de meşteşug, sau meseriaş, trebue să aibă o carte de calfă sau de lucrător.Cartea de calfă sau de lucrător, se dă în mod obligator, de comitetul breslei respective din reşedinţa judeţului unde se află înscris:1. Aceluia care are dovadă de călfiţă;2. Aceluia care are un act recunoscut de Casa centrală ca fiind deopotrivă cu dovada de călfiţă.Lucrătorii vor putea însă munci, la început 15 zile numai în baza dovezii că au făcut la comitetul breslei cerere pentru obţinerea cărţii.Acei cari nu se vor conforma acestor dispoziţiuni, se vor pedepsi de Casa centrală cu amendă până la 50 lei în folosul breslei; iar în caz de vor cădea din nou în aceeaş vină, cu cel puţin îndoitul amendei precedente.17. Casa centrală va hotărî instituţiunile şcolare sau industriale din ţară sau din străinătate ale căror certificate vor fi socotite ca deopotrivă cu cartea de calfă sau cu adeverinţa de călfiţă.18. Călfiţă care nu se găseşte în nici unul din cele două cazuri de mai sus, va trece proba de calfă înaintea unei comisiuni, compusă precum se arată la art. 13.Dispoziţiunile cuprinse în art. 14 se aplică şi la liberarea cărţilor de calfe sau de lucrători.19. Cei întrebuinţaţi în fabrici şi ateliere ca lucrători nemeseriaşi sau muncitori, vor trebui să aibă o carte de identitate, eliberată de patron, care şi le va procura de la corporaţia judeţului.20. Taxa pentru dobîndirea cărţii de calfă sau de lucrător este de 10 lei şi se va încasa în folosul breslei.Taxa pentru dobândirea cărţii de identitate a muncitorilor este de un leu şi se va încasa în folosul corporaţiei.Despre călfiţe şi ucenici21. Ucenicul pentru învăţătura unui meşteşug, poate intra la un patron cu sau fără plată.22. Copiii cari n'au împlinit 11 ani nu pot ti primiţi ca ucenici.Băeţii cari au mai puţin de 15 ani şi fetele cari au mai puţin de 17 ani nu pot fi întrebuinţaţi la lucrările primejdioase, vătămătoare sănătăţii sau nepotrivite cu puterile lor.Lista lucrărilor primejdioase se va stabili de Casa centrală în urma părerii consiliului mixt de igienă industrială.23. învăţătura ucenicului la patron va fi de cel puţin 3 şi de cel mult 5 ani, după care i se va da dovada de isprăvirea uceniciei.După această pregătire ucenicul ajunge călfiţă sau practicant sau simbriaş pe timp de unul sau doi ani.Dacă ucenicul şi-a făcut toată învăţătura la un singur patron, termenul de călfiţă va fi de un an; iar dacă a schimbat doi sau mai mulţi patroni, acest termen va fi de doi ani.După acest termen, călfiţă dobândeşte adeverinţă, pe temeiul căreia va putea cere cartea de calfă.24. Adeverinţa de ucenicie şi aceea de călfiţă trebuie să fie iscălită de patronul la care ucenicul sau călfiţă şi-a isprăvit învăţătura şi de preşedintele breslei.Dacă ucenicul sau călfiţă a învăţat la mai mulţi patroni, in adeverinţă se va arăta timpul cât a învăţat la fiecare din ei.25. Patronul care se va împotrivi a da dovadă de timpul cât ucenicul sau călfiţă a învăţat meşteşug la el, va fi pedepsit de Casa centrală cu o amendă de 50 lei; iar în caz de va cădea din nou în aceeaş vină, cu una sută lei în folosul breslei.26. Ucenicul său călfiţă căruia nu i se dă dovada de timpul de învăţătură, sau căruia i se refuză iscâlirea adeverinţei de ucenic sau de călfiţă, îşi va îndrepta plângerea la preşedintele breslei, care trebuie să se rostească cel mai târziu în 15 zile, dând el. împreună cu un membru din comitetul breslei, dovadă sau adeverinţă.27. împotriva hotărârii preşedintelui breslei se va putea face, de oricare parte, apelaţie la Casa centrală.28. Comitetul breslei va ţine câte un registru special de toate cărţile de meşter, de cărţile de calfă şi de lucrător, de adeverinţele de ucenic şi de călfiţă; iar consiliul de administraţie al corporaţiei va ţine un registru special de toate cărţile de identitate ale muncitorilor şi lucrătorilor din fabrici fără pregătire de meşteşug.29. Schimbarea cărţii de muncitor în carte de calfă sau de lucrător se va face numai pe temeiul probei prevăzute la art. 18.30. Taxa pentru dobândirea adeverinţei de ucenic este de 2 lei şi taxa adeverinţei de călfiţă de 3 lei, cari se vor încassa în folosul breslei.Drepturile şi îndatoririle patronilor, meşterilor,calfelor, lucrătorilor, muncitorilor, călfiţelor şi ucenicilor31. Legăturile dintre patroni, meşteri, calfe, lucrători, muncitori, călfiţe şi ucenici se statornicesc prin legea de faţă şi prin învoelile părţilor.32. Ucenicul şi călfiţă sunt sub ascultarea şi ocârmuirea părintească a patronului. În lipsa acestuia, ucenicul sau călfiţă datoreşte aceeaş ascultare meşterului sau calfei care îi ţine locul.33. Orice învoială dintre ucenici, călfiţe, lucrători, muncitori, calfe, meşteri şi patroni nu va fi desăvârşită decât după trecerea unui timp de încercare.Acest timp va fi de o lună pentru ucenici şi călfiţe şi de 15 zile pentru ceilalţi.34. După ce ucenicul, călfiţă, calfa, muncitorul sau lucrătorul împlineşte vârsta de 18 ani, drepturile şi îndatoririle dintre el şi patron vor fi aceleaşi ca între calfă şi patron.Îndatoririle patronului, însă, în ce priveşte învăţătura meşteşugului, rămân aceleaşi, chiar dacă ucenicul, călfiţă calfa, muncitorul sau lucrătorul are o vârstă mai mare de 18 ani.35. învoelile în numele nevârstnicilor se vor încheia în scris de cei cari îi îngrijesc, sau de preşedintele breslei.36. Dela vârsta de 11 -15 ani nimeni nu poate fi îndatorat să lucreze în fabrici, întreprinderi industrriale, ateliere, mai mult de 8 ore pe zi; iar dela 15-18 ani peste 10 ore pe zi.Femeile, însă, nici dela 18 ani în sus nu vor fi îngăduite să muncească peste 11 ore. Această îngăduire nu se va acorda decât în acele industrii unde există o strânsă legătură între munca femeilor şi aceea a bărbaţilor şi unde încetarea muncii unora ar atrage suspendarea muncii celorlaţi.Autorizarea de prelungire de muncă se va acorda de Casa centrală.37. Munca va trebui întreruptă în cursul zilei cu cel puţin o oră pentru odihnă.38. Ucenicii mai tineri de 15 ani şi ucenicele mai tinere de 17 ani nu pot fi întrebuinţaţi noaptea la lucru, şi anume: dela 1 Octomvrie până la 31 Martie, dela orele 8 seara până la 6 dimineaţa, iar de la 1 Aprilie până la 30 Septemvrie, dela orele 8 seara până la 5 dimineaţa.39. Patronul este dator:1. Să înveţe pe ucenici şi călfiţe meşteşugul şi să-i întrebuinţeze numai la lucrul meseriei;2. Să pună pe ucenici şi călfiţe la început la muncile uşoare ale meşteşugului şi mereu să aibă grijă ca muncile să fie potrivite cu vârsta şi cu puterile lor;3. Să îngrijească de creşterea morală şi religioasă a lor;4. Să silească pe ucenici şi călfiţe să meargă la şcoala de ucenici a corporaţiei, a fabricii sau a comunei.5. Să privegheze curăţenia lor; în caz de boală sau accident să vestească corporaţia şi pe părinţi sau pe acei cari îi îngrijesc;6. Să privegheze ca ucenicii şi călfiţele să aibă cusut pe haină semnul distinctiv al breslei lor.40. învoiala scrisă pentru învăţătura ucenicului sau călfiţei nevârstnic, încheiată de părinţi sau de cei cari îl îngrijesc, cu un patron care nu este meseriaş, va trebui să fie semnată, pe lângă patron, şi de preşedintele breslei.41. Casa centrală va putea ridica pe timp mărginit dreptul de avea ucenici şi călfiţe minori patronilor cari vor fi condamnaţi pentru abaterile dela art. 36 şi 38.42. În caz când se va găsi că patronul atelierului nu-şi îndeplineşte vreuna din îndatoririle prevăzute la art. 35,36,37 şi 38, va fi trimis înaintea judecătorului de ocol.Patronul poate fi chemat în judecată de părinţii sau tutorii ucenicului şi călfiţei, de preşedintele breslei sau de către un controlor inspector sau împuternicit al Casei centrale.43. Pedeapsa-va fi plata de la 50-100 lei; iar în caz de va cădea din nou în aceeaş vină, cu cel puţin amenda îndoită, în folosul breslei.44. Dacă între părinţii sau tutorii ucenicilor şi călfiţelor nevârstnici şi patroni nu s'a încheiat o învoială scrisă, atunci, după termenul de încercare prevăzut în prezenta lege, se va îndatora patronul a îndeplini învoiala obişnuită, arătată în statutele breslei.45. Actele scrise de învoială între ucenici, călfiţe, lcurători, meşteri şi patroni sunt scutite de orice taxă de timbru 'şi înregistrare.Aceste acte se vor înregistra la breaslă.Actele de învoială dintre muncitorii din fabrici şi patroni vor fi de asemenea scutite de taxa de timbru şi înregistrare şi se vor înregistra la corporaţie.Actele odată înregistrate fac deplina dovadă a cuprinsului lor.46. Când ucenicul sau călfiţă mai mic de 16 ani primeşte salariu, patronul după scăderea cotizaţiei pentru asigurarea în contra boalei, va plăti restul salariului în mâna părinţilor sau aceluia care îl îngrijeşte.Dacă se va dovedi că tutorii sau acei care îl îngrijesc nu cheltuiesc pentru ucenic sau călfiţă sumele primite, atunci patronul va înştiinţa pe preşedintele breslei, cu a cărui învoire va face plata direct în mâna ucenicului sau călfiţei.Neînţelegerile ce vor naşte din neîndeplinirea celor cuprinse în acest articol se vor deslega de Casa centrală prin delegatul ei.47. Ucenicului şi călfiţei în vârstă de 16 ani i se va plăti în mână dreptul său.48. Patronul poate desface oricând contractul de ucenic sau călfiţă:1. Dacă, în urma plângerii patronului, preşedintele breslei constată că ucenicul nu poate învăţa meşteşugul;2. Dacă acesta insultă sau loveşte pe patron sau pe orcine din familia patronului;3. Dacă ucenicul este atins de o boală molipsitoare.Patronul poate desface contractul de ucenic saw călfiţă, cu o înştiinţare de 15 zile:1. Dacă ucenicul sau călfiţă este bolnav mai mult de două luni.2. Dacă meşterul încetează exerciţiul meseriei sale, dator fiind în acest caz a despăgubi pe ucenic sau călfiţă de cheltuielile pricinuite prin intrarea lui la alt patron.49. Ucenicul, călfiţă, părinţii sau cei care îl îngrijesc pot oricând desface contractul de ucenic sau călfiţă:1. Dacă patronul abuzează de dreptul său de putere părintească;2. Dacă patronul sau cineva din ai casei sau atelierului săvârşeşte acte imorale asupra ucenicului sau călfiţei;3. Dacă sănătatea ucenicului sau călfiţei ar fi ameninţată prin continuarea lucrului.Iar cu o înştiinţare premergătoare de 15 zile, ucenicul, călfiţă, părinţii sau acei cari îl îngrijesc pot desface contractul de-ucenic şi călfiţă:1. Dacă patronul nu-şi îndeplineşte îndatoririle legale şi contractuale faţă de el;2. Dacă patronul cade în stare de faliment; în acest caz şi judecătorul sindic poate desface contractul de ucenic sau călfiţă;3. Dacă patronul îşi străumută atelierul în altă localitate;4. Dacă patronul este atins de o boală care ţine mai mult de o lună, sau de o boală molipsitoare, şi nu are înlocuitor.50. Comitetul breslei trebuie să ţină un registru al ucenicilor şi călfiţelor, arătând:1. Numele, meseria, naţionalitatea, religia şi domiciliul patronului la care s'a învoit ucenicul sau călfiţă;2. Numele şi data naşterii ucenicului sau călfiţei;3. Numele, profesia, naţionalitatea, religia şi domiciliul părintelui sau a îngrijitorului;4. Data înregistrării actului de ucenic sau călfiţă;5. Data eliberării adeverinţei de ucenic sau călfiţă şi actele în temeiul cărora certificatul a fost eliberat;6. Principalele clauze al contractului;7. Data încetării contractului de ucenic sau călfiţă.51. Nici un patron nu paote primi pe călfiţă sau ucenicul fugar.Patronul de la care a fugit poate readuce cu concursul administraţiei pe câlfiţa sau pe ucenicul fugar nevârstnic, afară de cazul când se constată că ucenicul sau călfiţă a fugit din pricină de rea tratare din partea patronului, sau că patronul nu-şi respectă îndatoririle.52. Patronul care cu ştiinţă primeşte pe călfiţă sau ucenicul fugar este îndatorat a despăgubi pe patronul părăsit de paguba ce i s'a pricinuit prin fuga ucenicului sau călfiţei şi a plăti 100 lei amendă în folosul breslei; iar în caz de va cădea din nou în aceeaş vină amenda îndoită.Despăgubirile prevăzute la art. 47,48,52 vor fi hotărâte de comisia de judecată; iar amenda de Casa centrală.Legăturile dintre patroni, muncitori, calfe, lucrători şi meşteri53. Patronul nu poate sili pe muncitori, lucrători, calfe şi meşteri să muncească peste puterile lor şi nu-i poate pune la o muncă cu desăvârşire străină meşteşugului lor.54. Patronul poate cere şi păstra la sine cartea muncitorului, cartea calfei sau lucrătorului şi cartea meşterului şi aceştia sunt datori a i-o încredinţa.Aceste acte vor fi înfăţişate de patron oricând i se vor cere de cei în drept.55. Patronul este dator a semna în cartea muncitorului, lucrătorului, calfei şi meşterului timpul cât şi când a lucrat la el. Nici un patron nu va primi în lucru pe un meşter, calfă, lucrător sau muncitor, dacă nu-i înfăţişează cartea, în care se certifică, sub semnătură fostului patron, timpul şi locul unde a lucrat mai înainte.Dacă însă meşterul, calfa, lucrătorul sau muncitorul a stat un timp oarecare fără lucru, se va arăta de către preşedintele breslei, pe temeiul mărturiei a trei membri din breaslă, timpul cât n'a lucrat.56. Patronul care nu se va supune dispoziţiunilor art. 53, 54 şi 55 se va pedepsi de Casa centrală cu amendă până la 200 lei în folosul Casei de asigurare în contra boalei.57. Este interzis cu desăvârşire a se face în cărţi obervaţiuni, indicări de hotărâri judecătoreşti sau orice alte semne.Lucrătorul, breasla, corporaţia, Casa centrală sunt în drept a cere preschimbarea unor asemenea cărţi.58. însemnările şi mărturiile neadevărate, dovedite de rea credinţă, se vor pedepsi de Casa centrală cu amendă până la 200 lei; şi în caz de a cădea din nou în aceeaş vină cu cel puţin amenda îndoită.Amenzile vor fi înfolosul Casei de asigurare în contra boalei.Patronul care va primi pe un meşter, calfa, lucrător sau muncitor fără carte sau carte cu însemnările arătate mai sus, se va pedepsi de Casa centrală cu amendă până la 100 lei; şi în caz de va cădea din nou în aceeaş vină cu cel puţin amenda îndoită, în folosul Casei de asigurare în contra boalei.59. învoiala dintre patron, lucrător,calfă sau meşter poate fi desfăcută printr'o înştiinţare cu 8 zile înainte.În caz cînd lucrătorul a primit asupra salariului bani înainte, el nu poate desface contractul decât numai restituind salariul primit.Lucrătorul învoit cu bucata nu se poate folosi însă de această putinţă, ci trebue să isprăvească lucrul început.60. Dacă patronul dă drumul unui meşter, lucrător, calfă sau muncitor fără înştiinţare,sau înaintea termenului de 8 zile, va trebui să-i plătească salariul cuvenit pe cele 8 zile. Salariul va fi îndoit dacă el primea şi hrană.61. Patronul poate desface oricând contractul, dacă muncitorii, lucrătorii, calfele sau meşterii:1. Nu se ţin de condiţiile contractului;2. Sunt atinşi de o bală molipsitoare;3. Lovesc sau batjocoresc pe patron sau pe cineva din familia patronului;4.Sâvârşesc înşelăciune sau furtişag;5. Primejduesc siguranţa fabricii, atelierului sau casei;6. Sunt chemaţi a-şi face serviciul militar. Când însă sunt chemaţi, la concentrări sau pază în comunele rurale, învoiala nu se desface, dar ei nu au drept la salariu pe timpul cât lipsesc.62. Muncitorii, lucrătorii, calfele şi meşterii pot desface oricând contractul:1. Dacă patronul nu lipeşte şi nu anulează timbrele proporţionale pentru asigurarea în contra boalei, invalidităţei şi bătrâneţei;2. Dacă patronul calcă îndatoririle sale luate prin contract;3. Dacă el sau un membru al familiei sale îl loveşte sau batjocoreşte;4. Dacă sănătatea sau viaţa lor este primejduită când ar mai lucra înainte;5. Dacă patronul sau cineva din casa patronului este atins de o boală molipsitoare, care ar primejdui sănătatea lor.63. Femeile nu pot fi înterbuinţate la lucru 6 săptămâni după facere.Pentru această lipsă, ele nu-şi pierd locul din atelierul sau stabilimentul unde lucrează.Despre bresle64. Breasla este asociaţiunea a cel puţin 25 de meşteri cari se îndeletnicesc cu acelaş meşteşug.Oricine exercită vreuna din meseriile supuse dispoziţiunilor legii de faţă, precum şi lucrătorii din fabrici cu pregătire de meşteşug, fac parte în mod obligator din breasla meseriei lor, potrivit art. 2.65. Breslele, chiar nesimilare, se pot totuş întovărăşi între ele pentru a face faţă cheltuielilor de administraţie, fără a constitui însă o corporaţie.Meseriaşii din comunele rurale şi urbane, nereşedinţe, dacă nu pot constitui breaslă în comuna lor, fac parte din breasla meşteşugului lor, constituită în reşedinţa judeţului.66. Breasla ete persoană juridică.Ea poate primni donaţiuni şi legate cu învoirea Casei centrale.67. Scopul breslei este:a. Să apere intersele şi să întărească ideea cinstei meşteşugului;b. Să îngrijească de învăţătura meşteşugului ucenicilor şi calfiţelor şi de desfăvârşirea cunoştinţelor şi îndemânării calfelor;c. Să pună la probe cu premii pe ucenicii şi călfiţele breslei, după cum se va arăta prin regulament;d. Să îngrijească de curăţenia ucenicului, călfiţei şi calfei;e. Să privegheze ca ucenicii şi călfiţele să poarte cusut pe haină semnul breslei lor;f. Să deprindă pe meşteşugari a supune comisiei de judecată deslegara neînţelegerilor dintre ei;g. Să ia măsuri de a se putea lucra chiar în timpul când, de obiceiu, lucrarea meseriei încetează sau este prea slabă, precum şi pentru desfacerea produselor meseriei;h. Să ia măsuri pentru organizarea cât mai temeinică a băncilor de credit şi economie pentru meşteşugari.68. Statutele breslei vor cuprinde:1. Felul şi numele breslei şi locul unde se înfiinţează;2. Drepturile şi îndatoririle breslaşilor, potrivit acestei legi;3. Regulele de urmat la chemări, la desbaterile adunării generale şi comitetului breslei;14. Regulele pentru alegerea comitetului breslei, a comisiei de judecată şi a comisiei de probă;5. Regulele pentru ţinerea cancelariei, arhivei şi contabilităţii breslei;6. Fixarea anilor de învăţătură a ucenicilor şi calfiţelor;7. Regulele de urmat la eliberarea adeverinţelor de ucenic şi de călfiţă, a cărţilor de calfă şi lucrător şi a cărţilor de meşter;8. Programul probelor pentru a dobândi gradul de calfă şi de meşter;9. Modul întrebuinţării fondurilor breslei;10. Datele întrunirii adunării generale şi îndatoririle preşedintelui breslei.69. Fiecare breaslă este condusă de un comitet din trei membri cu ştiinţă de carte, având drepturi civile şi politice şi dintre cari unul va fi patron, unul meşter şi unul lucrător sau calfă.Ei sunt aleşi pe patru ani.Toţi membrii breslei, majori, fără deosebire de naţionalitate, iau parte la alegere.La împlinirea acestui termen, comitetul se reînoeşte prin tragere la sorţi a doi dintre membri.Membrii ieşiţi la sorţi pot fi realeşi.70. îndatoririle comitetului breslei sunt următoarele:1. Lucrează în numele breslei şi o reprezintă faţă de terţi şi înaintea tuturor instanţelor administrative sau judecătoreşti prin preşedintele său;2. Hotărăşte asupra cererilor de adeverinţe ale ucenicilor şi călfiţelor, de cărţile calfelor şi lucrărtorilor şi de cărţile meşterilor;3. Alcătuieşte bugetul şi întocmeşte darea de seamă ce se va prezenta adunării genrale a breslei;4. Administrează fondurile breslei şi aplică bugetul;5. Aduce la îndeplinire legea, regulamentele, statutele şi hotărârile adunării generale.71. În caz când comitetul breslei va constata că unii meşteri desfac marfă falsă, va comunica de îndată Casei centrale, care va cerceta şi va da în judecată pe vinovaţi, conform art. 336 din Codul penal.Adunarea generală a breslei72. Membrii breslei se întrunesc în adunare generală şi adunare specială.Adunarea generală a breselei se compune din membrii breslaşi majori, fără deosebire de naţionalitate şi fără deosebire de patroni, meşteri, calfe şi lcurători.Adunarea specială a breslei se compune din breslaşi majori români cari se bucură de drepturile civile şi politice, fără deosebire de patron, meşter, calfă sau lucrător.73. Nu pot lua parte la lucrările adunării generale berslaşii cari sunt în întârziere cu plata cotizaţiunilor pentru boală, invaliditate şi bătrâneţe peste termenul hotărât prin statute.74. Adunarea generală a breselei se întruneşte cel puţin de două ori pe an la datele arătate în statute.Ea însă poate fi chemată de preşedintele breslei ori de câte ori comitetul va crede de cuviinţă pentru interesele generale ale breslei.75. Casa centrală poate chema adunarea generală a breslei oricând va crede necesar şi poate îngădui să ia parte la adunare toţi membrii fără deosebire dacă sunt sau nu în regulă cu plata cotizaţiunii.76. Adunarea generală a breselei are următoarele îndatoriri:1. Ia cunoştinţă de darea de seamă a activităţii breslei prezintată de comitet;2. Dă descărcare comitetului pentru gestiunea financiară a anului trecut;3. Votează cu sau fără modificări bugetul breslei întocmit de comitet;4. Hotărăşte asupra punctelor puse în ordine de zi, mai dinainte întocmită.Adunarea specială a breslei se întruneşte:1. Pentru a vota statutele breslei şi modificările lor, cari însă trebuesc aprobate de Casa centrală. Aprobarea Casei centrale ţine loc de autentificare şi dă putere obligatorie faţă de breslaşi şi terţi, precum şi faţă de autorităţile judecătoreşti şi administrative.2. Alege pe membrii comitetului breslei.77. Dacă adunarea specială a breslei nu alege comitetul, atunci Casa centrală o va convoca din nou. Dacă nici a doua oară nu se va alege un comitet, atunci reprezentatntul Casei centrale va numi în mod provizoriu, până la confirmarea Casei centrale, un comitet din trei membri, dintre cei mai destoinici şi cari au plătit cotizaţiile potrivit statutelor.Despre corporaţii78. Mai multe bresle întrunite la un loc formează o corporaţie.O corporaţie trebuie să cuprindă cel puţin o mie de membri.Când numărul membrilor unei singure bresle trece peste o mie, atunci acea breaslă poate alcătui singură, cu învoirea Casei centrale, o corporaţie. Corporaţia serveşte de prim organ al asigurărilor.79. Corporaţia se administrează de un consiliu compus din membrii comitetelor tuturor breslelor ce o alcătuiesc şi din reprezentanţii lucrătorilor şi muncitorilor cari, conform art. 2, nu fac parte din breaslă. Numărul acestor reprezentanţi se va fixa prin statute.Acest consiliu funcţionează'timp de patru ani. El alege un preşedinte şi un vicepreşedinte şi se va întruni cel puţin odată pe săptămână.80. Când corporaţia se compune dintr-o singură breaslă, atunci consiliul se compune din 7 membri, aleşi de adunarea generală.În caz-când numărul membrilor comitetelor breslelor ce alcătuiesc corporaţia trece de 21, atunci consiliul va putea da delegaţie la 7 membri, * afara de reprezentanţii lucratorilor, spre a lucra în numele sau. Aceştia vor da seama de activitatea lor.Delegaţia se va întruni cel puţin odată pe săptămână, iar consilul în cazul acesta se va întruni cel puţin odată pe lună.81. Nimeni nu poate face parte din mai multe corporaţii, chiar dacă lucrează mai multe meserii. Nimeni nu poate fi ales sau numit membru onorific în breaslă sau în corporaţie, în afară de meşteşugarii retraşi cu cinste din lucru.82. Consiliul de administraţie al corporaţiei are îndatorirea:1. Să administreze sumele pe cari Casa de asigurare contra boalei şi pentru cheltuelile de înmormântare i le va pune la dispoziţie, potrivit legii şi regulamentelor;2. Să înfiinţeze birouri pentru găsirea de lucru şi de lucrători;3. Să înfiinţeze sau să ajute băneşte a se înfiinţa şcoale de ucenici pe bresle şi de calfe, după programele aprobate de Casa centrală;4. Să îndemne pe ucenicii şi calfele corporaţiei a merge Duminicile şi sărbătorile la biserică; să viziteze muzee industriale, expoziţii, fabrici şi să asiste la conferinţe şi cursuri anume întocmite;5. Să ţină registrele după formularele Casei centrale.83. Corporaţiile sunt persoane juridice. Ele pot cumpăra, cu autorizarea Casei centrale, numai imobilele necesare sediului lor sau pentru înfiinţarea de şcoale, spitale, sanatorii, policlinice şi leagăne.Donaţiunile între vii sau prin testamente, făcute în folosul Casei de asigurare în contra boalei, se vor administra de corporaţie, sub controlul Casei centrale; iar în caz de nedestoinicie,direct de către aceasta.84. Statutele corporaţiei vor cuprinde:1. Numele şi sediul corporaţiei;2. Numele, felul şi sediile breslelor din cari se compune;3. Drepturile şi îndatoririle administratorilor;4. Modul alegerii,drepturile şi îndatoririle cenzorilor;5. întrunirea şi funcţionarea adunării generale a corporaţiei;6. Condiţiunile în cari se pot schimba statutele;7. Alcătuirea bugetului corporaţiei de către consiliul de administraţie.8. Regulele de urmat pentru darea ajutorului de boală şi cheltuelilor de înmormântare;9. Regulele şi măsurile pentru frecventarea şcoalelor corporaţiei;10. Atribuţiile şi răspunderea funcţionarilor plătiţi de corporaţie;11. Obligaţia de a se fixa anual, în caz de trebuinţă, prin bugetul corporaţiei, cotizaţia specială pentru acoperirea cheltuielilor de administraţie peste cele date de Stat.85. Statutele corporaţiei, precum şi modifcările lor, vor trebui să fie aprobate de Casa centrală.Această aprobare le dă putere obligatorie între părţi şi faţă de terţi, precum şi în faţa puterii judecătoreşti sau administrative.86. În oricare localitate ar lucra meşterul, calfa, lucrătorul, muncitorul, călfiţă, ucenicul, corporaţia din acea localitate trebuie să-i dea ajutor în caz de boală, ca şi cum ar fi membru al ei, de îndată ce prezintă dovada de ucenic sau călfiţă, cartea de calfă, lucrător, muncitor, cartea de meşter şi dovada plăţii cotizaţiei.Adunarea generală a corporaţiei87. La adunarea generlă a corporaţiei iau parte, fără deosebire de naţionalitate, patronii, meşterii, calfele, lucrătorii şi muncitorii majori şi în curent cu plata cotizaţiilor.Până la alegerea preşedintelui, prezidează adunarea cel mai în vârstă dintre cei prezenţi. Când însă se află faţă un controlor, inspector sau alt reprezentant al Casei centrale, atunci acesta prezidează de drept.88. Adunarea generală a corporaţiei are următoarele îndatoriri:1. Votează statutele corporaţiei şi modificările lor;2. Ia cunoştinţă de darea de seamă a activităţii corporaţiei, prezentată de consiliu;3. Aprobă sau modifică bilanţul;4. Aprobă sau modifică bugetul corporaţiei;5. Dă descărcare consiliului pentru gestiunea anului trecut;6. Hotărăşte asupra chestiunilor înscrise mai dinainte în ordinea de zi;7. Alege censorii şi pe înlocuitorii lor.89. Adunarea generală nu poate lucra decât dacă se întruneşte jumătate din numărul membrilor cu drept de participare.Hotărârile adunării generale se iau cu majoritate absolută.Dacă la prima convocare nu se întruneşte jumătate din numărul membrilor, se va întruni din nou peste 8 zile fără nici o altă chemare.Dacă nici după aceste 8 zile nu se întruneşte jumătate din numărul membrilor, atunci Casa centrală va putrea îndeplini toate îndatoririle prevăzute de art. 88 din prezenta lege.90. Adunarea generală trebuie să se întrunească odată pe an, în prima Duminică după 1 Maiu.Anul financiar începe la 1 Aprilie şi se încheie la 31 Martie a anului următor.Casa centrală poate convoca adunarea generală, oricând va crede necesar.Hotărârile adunării generale vor fi trecute într-un registru anume. Ele vor fi semnate de preşedintele adunării, de secretarul corporaţiei şi de zece dintre membrii prezenţi.91. Deliberările şi hotărârile consiliului de administraţie şi ale delegaţiei sale vor fi scrise în registre şi semnate de membrii cari au luat parte la şedinţă.Censorii se aleg de adunarea generală.În fiecare an se aleg trei censori activi şi trei înlocuitori.93. Censorii trebuie să verifice odată pe lună registrele, scriptele şi să raporteze Casei centrale dacă sunt ţinute conform legii şi regulamentelor. Ei pot oricând face verificarea cassei şi constată dacă s- au îndestulat cererile de ajutor de boală şi de cheltuieli de înmormântare, conform legii şi statutelor.94. Mai multe corporaţii din aceeaş comună sau din comune învecinate se pot întruni, cu aprobarea Casei centrale, pentru a forma o federală de corporaţii, în scop de a pune împreună fonduri spre a zidi spitale, policlinici, dispensării, sanatorii, leagăne, şcoale pentru ucenici sau alte asemenea aşezăminte.Statutele federalei trebuiesc aprobate de Casa centrală.95. Federalele, cooperaţiile şi breslele sunt sub privegherea şi autoritatea Casei centrale.Oricare hotărâre a adunării generale a breslei sau a corporaţiei, a comitetului breslei sau a consiliului de administraţie al corporaţiei, precum şi aceea a federalelor, poate fi lovită cu apel la Casa centrală, în curgere de o lună de la data încheierii.Apelul se poate face de comitetul breslei, de consiliul de administraţie al corporaţiei sau federalei, sau de cinci membrii ai breslei, ai corporaţiei, sau ai federalei.Orice hotărâre a adunării generale a breslei, corporaţiei sau federalei, prin care s'ar călca vreo dispoziţie din această lege, poate fi desfiinţată deadreptul de Casa centrală, însă motivat.96. Casa centrală poate face mustrări motivate consiliilor de administraţie ale corporaţiilor sau federalelor şi comitetelor breslelor.Dacă comitetul breslei sau consiliului de administraţie al corporaţiei sau federalei şi-a atras două mustrări, Casa centrală îl poate dizolva, numind un comitet sau un consiliu provizoriu.În acest caz, Casa centrală va convoca adunarea generală pentru alegerea unui alt comitet sau consiliu de administraţie.Comisiunea de judecată97. La fiecare corporaţie se va întocmi o comisiune de judecată, chemată a deslega neînţelegerile dintre meseriaşi şi societăţi de meseriaşi, sau dintre meseriaşi şi patroni, provenind din aplicarea legii de faţă şi din exercitarea meseriei, pentru orice sumă.Ea va încerca mai întâi să împace pe părţi.Dacă nu va reuşi, va judeca de urgenţă şi va da hotărârea cu majoritate de voturi, arătând în cartea de judecată că a făcut încercările de împăcare.98. Comisiunea de judecată se compune din trei membri: un stagiar al judecătoriei de pace, şi în lipsă stagiarul tribunalului, ca preşedinte, un membru ales de patroni şi unul ales de meseriaşi, lucrători şi muncitori.Patronii, pe de o parte, iar meseriaşii, lucrătorii, şi muncitorii, pe de altă parte, vor alege în fiecare an, cu prilejul adunărilor speciale, câte şase reprezentanţi pentru comisia de judecată, din care se va trage la sorţi, de judecătorul de ocol, câte unul pentru fiecare trimestru.99. Comisiunea de judecată îşi va ţine şedinţele la sediul judecătoriei de pace, după orele 8 seara.Grefierul judecătoriei va fi şi grefierul comisiei de judecată.100. înaintea comisiei de judecată părţile se prezintă şi se apără singure.101. Dacă părţile n'au consimţit să se împace şi dacă amândouă declară că se vor mulţumi hotărârea ce va da comisia, cartea de judecată va fi definitivă şi executorie.Termenul de apel este de cinci zile libere dela pronunţarea sentinţei, când părţile au fost de faţă; sau de 10 zile libere dela comunicarea sentinţei, în caz când una din părţi a lipsit. Comunicarea se va face prin poliţie sau prin poştă, de partea care a câştigat.Cărţile de judecată şi hotărârile definitive se vor învesti cu formula executorie de judecătorul de pace în circumscripţia căruia cade corporaţia, sau de tribunalul care a judecat.Aceste cărţi de judecată şi hotărâri sunt fără recurs.Când părţile prigonitoare domiciliază, fie statornic, fie vremelnic, în localităţi sau cirmscripţiuni deosebite, judecata se va face la judecătoria în circumscripţia căreia s'a născut obligaţia.102. Un regulament de administraţie publică va regula procedura de urmat înaintea acestei comisiuni, forma citaţiunilor, comunicarea cărţilor de judecată şi executarea lor.Înlesniri meseriaşilor103. La toate întreprinderile sau furniturile Statului, judeţelor, comunelor şi ale celorlalte autorităţi civile şi militare, cari nu trec peste 30. lei, meseriaşii români vor fi preferaţi, chair dacă ofertele lor vor fi mai scumpe de 5 % decât ale celorlaţi comercianţi.Societăţile române de meseriaşi, alcătuite potrivit legii de faţă, precum şi meseriaşii români, vor fi admişi a depune numai jumătate din garanţia cerută la licitaţiunile publice.Întreprinzătorii şi societăţile prevăzute mai sus nu vor putea ceda întreprinderile lor altor persoane; în caz contrariu, ei pierd de drept, chiar de la încheierea contractului, foloasele acordate lor prin cele două aliniate de mai sus.Se vor aplica aceste dispoziţiuni şi în cazul când întreprinzătorii şi societăţile se vor servi de persoane interpuse.În caietele de sarcini de lucrări publice, sau de furnituri ale Statului, judeţelor, comunelor şi ale celorlalte autorităţi civile şi militare se va prevedea clauza că întreprinzătorul nu va putea întrebuinţa meseriaşi nedomiciliaţi în ţară decât în proporţia fixată de autoritatea respectivă, după natura lucrărilor şi regiunea unde ele se execută.Pentru lucrările de construcţie, societăţile de meseriaşi sau lucrători industriali, fie permanente, fie constituite în vederea unei anumite lucrări, când vor avea angajat sau asociat un arhitect sau întreprinzător, se vor bucura de sporul de 5% chiar şi la lucrările ce trec de 30.000 lei.Societăţile cooperative de meseriaşi, de credit, producţie şi consumaţie, de îndată ce statutele lor vor fi aprobate de Casa centrală, devin persoane juridice prin faptul publicării statutelor lor în Monitorul asigurărilor muncitoreşti.104. Când meseriaşul sau societăţile de meseriaşi vor avea de lucru în altă localitate decât aceea unde domiciliază, vor putea beneficia pe liniile C. F. R. şi pe vapoarele serviciului de navigaţiune fluvială de o reducere de 50% pentru clasa III la trenurile de persoane, iar pentru vagoanele complete de marfă li se va aplica tariful muncitorilor agricoli. Foile de călătorie, în baza cărora se vor bucura de aceste reduceri, li se vor libera personal sau colectiv de Casa centrală, în temeiul unei închieri a consiliului de administraţie al corporaţiei şi pe răspunderea membrilor acestui consiliu, cari, în caz de atestări neadevărate, vor fi urmăriţi de Casa centrală ca pentru veniturile Statului, de a plăti de 10 ori valoarea foaei de călătorie.Despre funcţionarii corporaţiilor105. La fiecare corporaţie se va numi de ministerul industriei şi comerţului, însă numai după şi conform recomandării Casei centrale a meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti:* contabil;* ajutor de contabil;* controlor.Aceşti funcţionari sunt reprezentanţii Casei centrale pe lângă breaslă, corporaţie şi federale.106. Pentru a putea fi numit contabil, candidatul va trebui să aibă vârsta de 25 de ani împliniţi şi să fie diplomat al şcoalei comerciale de gradul II cel puţin, sau să aibă terminate opt clase de liceu.Ajutorul de contabil şi controlorii vor trebui să poseadă diploma şcoalei comerciale de gradul I sau cel puţin atestatul de patru clase gimnaziale.Controlorii pot fi numiţi şi dintre diplomaţii şcoalelor superioare de meserii şi dintre meseriaşi.107. Candidaţii cari întrunesc aceste condiţii vor putea fi supuşi unui examen înaintea comisiei întocmită de Casa centrală.De asemenea vor putea fi admişi la aceste examene şi funcţionarii actuali ai corporaţiilor, cari n-au suferit vreo pedeapsă.108. Contabilii, ajutorii de contabili şi controlorii sunt de trei clase, plătiţi după cum se arată în tabela de mai jos:ContabilClasa III 175Clasa II 225Clasa I 250Ajutor-contabilClasa III 100Clasa II 125Clasa I 150ControlorClasa III 100Clasa II 125Clasa I 150109. Pe lângă funcţionarii plătiţi de Stat, la caz de trebuinţă, se vor mai putea numi, după cererea consiliilor de administraţie, şi alţi funcţionarii din aceleaşi categorii, însă retribuiţi de corporaţii.Dreptul la căutarea medicală şi medicamente gratuite se pierde numai la patru săptămâni după încetarea cotizării.110. Contabilii şi ajutorii lor vor ţine contabilitatea, arhiva, scriptele corporaţiei şi ale breslelor ce o alcătuesc.Celelalte atribuţiuni ale lor, precum şi atribuţiunile controlorilor se vor fixa prin regulament.111. Brevetele şi carnetele pe cari le posedă meseriaşii în momentul promulgării legii de faţă vor fi preschimbate în cărţi de meşteri, de calfe şi de lucrători, până în termeni de o lună dela punerea ei în aplicare.Preschimbarea se va face fără perceperea taxelor prevăzute în art. 15 şi 20.112. Toate rămăşiţele din cotizaţi uni,amenzi şi diferite taxe, datorate de membrii corporaţiilor pe temeiul legii pentru organizarea meseriilor din 1902, sunt şi rămân stinse şi orice urmărire pentru încassarea lor încetează.113. Legea pentru organizarea meseriilor din 1902 şi legea din 1906, promulgată prin înaltul decret regal cu No.1.263 din 12 Martie 1906,sunt şi rămân abrogate. +  Capitolul II Asigurarea in contra boalei114. Pe lângă Casa centrală a meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti se înfiinţează o Casă de asigurare în contra boalei şi pentru cheltuieli de înmormântare.115. Membrii corporaţiilor, fără distincţiune de naţionalitate şi de sex, sunt obligaţi să contribuească în scop:a. De a se putea căuta şi îngriji în cazuri de boală, cu doctor şi medicamente;b. De a se acorda ajutoare băneşti asiguraţilor cari, din cauză de boală, s'ar găsi în neputinţă de a lucra mai mult de trei zile.c. De a se acorda cheltueli de înmormântare.d. De a face faţă cheltuielilor de administraţie, cari vor fi aprobate de Casa centrală.116. Dreptul la ajutorul bănesc dela Casa de asigurare în contra boalei începe numai dacă asiguratul a contribuit cel puţin 6 săptămâni; iar dreptul la cheltuieli de înmormântare, numai dacă asiguratul a contribuit cel puţin 52 de săptămâni.117. Căutările în cazuri de boală vor fi în sarcina Casei de asigurare cel mult timp de 16 săptămâni.În caz de rănire prin accident. Casa de boală va căuta pe rănit două săptămâni pe cheltuiala sa şi pe cheltuiala asociaţiei patronale, cu începere de la a treia săptămână dela data accidentului.Îngrijirile, în caz de boală consistă în:Consultaţiuni date de medicii angajaţi de Casa centrală pe lângă corporaţii sau policlinicile lor;Căutarea la domiciliu;Căutarea la spital;Liberare gratuită de medicamente, obiecte de pansament şi alte asemenea.Pe lângă aceste îngrijiri, lucrătorul în neputinţă, din cauză de boală, de a lucra mai mult de 3 zile, va primi, însă cel mult timp de 16 săptămâni:a. Dacă e familist;50 % din salariul mijlociu al clasei din care face parte, când se caută în casă la el;25 % din salariul mijlociu al clasei din care face parte, dacă se caută la spital;b. Dacă e celibatar:35 % din salariu mijlociu al caisei din care face parte, dacă se caută în casă la el;10 % din salariul mijlociu al clasei din care face parte, dacă se caută la spital;118. Dacă asiguratul a întrerupt achitarea cotizaţiilor, atunci el pierde dreptul la ajutorul bănesc şi la cheltuieli de înmormântare.Acest drept renaşte, când asiguratul începe a cotiza din nou, însă cu observarea dispoziţiunilor art. 116.Dreptul la căutarea medicală şi medicamente gratuite se pierde numai la patru săptămâni după încetarea cotizării.119. Nu este nevoie de consimţimântul bolnavului pentru a fi îngrijit în spital, dacă:1. Felul boalei necesitează o îngrijire ce nu este posibilă în familie;2. Boala este molipsitoare;3. Bolnavul a călcat în mod repetat, ordinele doctorului care îl îngrijeşte;4. Starea sau purtarea lui necesitează o priveghere continuă;Ordonanţa medicului corporaţiei sau asociaţiei patronale sau a Casei centrale de trimetere în spital este obligatorie pentru toate spitalele Statului, judeţelor, comunelor şi eforiilor.120. Lăuza, membră în corporaţie, care a contribuit cel puţin 26 de săptămâni, primeşte timp de 6 săptămâni de la facere ajutorul bănesc arătat mai sus.Pe acelaş timp, dacă mijloacele corporaţiei vor îngădui, se va putea acorda şi soţiilor lăuze ale asiguraţilor, cari nu sunt membre în corporaţie, asistenţă şi îngrijirea moaşei şi doctorului, precum şi medicamentele.Ajutorul de lăuzie poate fi sporit până la 2 luni după facere, dacă lăuza îşi alăptează singură copilul.121. Ajutorul de îmmormântare va fi de 60 lei pentru asiguraţii de clasa I-a, de 70 lei pentru cei din clasa Il-a, de 80 lei pentru cei din clasa III-a, de 90 lei pentru cei din clasa IV-a şi de 100 lei pentru cei din clasa V-a.Acest ajutor se dă numai dacă la încetarea din viaţă asiguratul avea cotizaţiile plătite sau era în căutarea Casei de boală.122. Soţiile şi copiii asiguraţilor, întru cât locuesc împreună, se bucură, în ce priveşte admiterea la consultaţiuni şi căutare la domiciliu cu medic, de aceleaşi beneficii.Li se va putea acorda medicamente cu reduceri sau chiar gratuit.123. Cheltuielile şi ajutoarele contra boalei vor fi distribuite de contabilul corporaţiei sub privegherea preşedintelului consiliului de administraţie al corporaţiei şi sub controlul Casei centrale.124. Plata ajutorului bănesc pentru boală se va calcula şi face pe baza certificatului dat, în scris de medicul corporaţiei.Medicul care, fie numai pentru a favoriza, fie din alte motive va da un certificat fals, neîntemeiat sau exagerat, va fi imediat înlocuit de Casa centrală şi pedepsit cu amendă de 300-500 lei în folosul Casei de boală şi cu închisoare de la opt zile până la trei luni.Amenda se va împlini conform legii de urmărire a bunurilor Statului.125. Casa de asigurare în contra boalei se va alimenta:a. Din cotizaţiunile asiguraţilor, după clasele de salariu mijlociu arătate în art. 127;b. Din economiile şi beneficiile ce se vor realiza şi se vor vărsa la fondul Casei;c. Din amenzile prevăzute prin legea de faţă.126. Casa centrală, ţinând seama de rezultatele anilor precedenţi, poate spori sau micşora, după trebuinţă, în toate corporaţiile sau numai la unele din ele, cotizaţia săptămânală pentru boală şi cheltuieli de înmormântare.127. Cotizaţiile şi ajutorul bănesc pentru boală se vor socoti după salariul mijlociu a cinci clase de salarii, în cari asiguraţii vor fi împărţiţi după cum urmează:Clasa I. Acei al căror salariu este până la 1 leu pe zi, sau în mijlociu 1,50 bani pe zi;Clasa II. Acei al căror salariu este dela 1-2 lei pe zi, sau în mijlociu 1,50 lei pe zi;Clasa III. Acei al căror salariu este dela 2-3 lei pe zi, sau în mijlociu lei 2,50 pe zi;Clasa IV. Acei al căror salariu este dela 3.-4 lei pe zi, sau în mijlociu lei 3,50 pe zi;Clasa V. Acei al căror salariu este dela 4-5 lei şi peste 5 lei pe zi, sau în mijlociu lei 4,50 pe zi.Cotizaţiile şi ajutorul bănesc pentru boală ale patronilor meseriaşi fără calfe se vor socoti ca fiind din clasa IV; iar ale celor cari au calfe ca fiind din clasa V.128. Cotizaţiile săptămânale sunt fixate deocamdată astfel:Clasa 1.................... 0,05 baniClasa II.................. 0,20 baniClasa III................. 0,30 baniClasa IV................. 0,45 baniClasa V.................. 0,60 bani129. Perceperea cotizaţiei pentru boală şi cheltuieli de înmormântare dela maeştri, calfe lucrători şi muncitori se face de către patroni.Patronul este dator a cumpăra timbrele speciale dela corporaţie sau dela autorităţile şi debitele fixate de Casa centrală şi a opri săptămânal valoarea lor dela cei aflători în lucru la ei.Patronul va lipi timbrele în cartea-chitanţă, care va cuprinde 52 despărţituri pătrate de două ori mai mari decât suprafaţa timbrului.Patronul membru al corporaţiei va trebui să aibă şi el personal o asemenea carte-chitanţă, pentru a lipi timbrele cotizaţiilor sale.Patronul, după ce lipeşte timbrul proporţional pe cartea celor aflători în lucru la el, precum şi timbrul său personal, le va anula, aplicând pe ele pecetea în cauciuc purtând numele său şi al corporaţiei. Se va arăta şi data anulării.Patronul va plăti pentru ucenicii şi călfiţele fără salariu cotizaţia clasei întâia.Sumele încasate din cotizaţii sunt proprietatea Casei centrale.130. Fondurile în numerar rezultate din vânzările timbrelor vor fi în seama contabilului şi preşedintelui corporaţiei. Ei vor păstra în casă numai sumele necesare nevoilor grabnice, fixate de Casa centrală.131. Patronii meseriaşi sunt ţinuţi să aibe registre după formularul Casei centrale de numărul lucrătorilor şi de salariile ce plătesc săptămânal.Fabricanţii sunt obligaţi de a ţine foi de plată săptămânale de numărul lucrătorilor şi muncitorilor şi de salariile plătite individual. Foile de plată trebue să corespundă cu registrele cerute de codul de comerţ.În caz de contravenire la această dispoziţie, patronul se va pedepsi de către Casa centrală cu o amendă de 100-300 lei, şi cu amendă îndoită în caz de va cădea din nou în aceeaş vină.Aceste amenzi vor fi în folosul Casei de asigurare în contra boalei.132. Sumele puse de către Casa centrală la dispoziţia corporaţiilor pentru ajutoarele de boală, sub nici un cuvânt nu pot fi întrebuinţate la alte scopuri decât cele arătate la art. 115. Aceste sume nu se pot nici înstrăina, nici urmări.În caz cînd fondul de rezervă general ar întrece eheluielile ultimilor cinci ani, ajutoarele vor putea fi sporite.133. Când o corporaţie lichidează, membrii ei fac parte de drept şi în mod obligator din corporaţia similară din aceeaş comună sau din comuna cea mai apropiată; iar fondurile ei vor trece la aceasta din urmă.Pentru casele corporaţiilor lucrătorilor din mine şi cariere, lichidarea nu se poate facc decât când vor fi lichidate toate minele, carierele şi stabilimentele industriale cari participă la acea casă.În acest din urmă caz, fondul rămas disponibil se va vărsa la fondul de rezervă general al boalei dela Casa centrală.134. Prin statute se vor determina modalităţile ajutoarelor băneşti şi medicale, căutarea la domiciliu, vestirea şi aducerea medicilor, căutarea în spital, transportul bolnavilor, micile subvenţiuni şi ajutoare excepţionale, cererile de ajutoare, constatarea provenienţei boalelor, pierderea foloaselor oferite de prezenta lege, acordarea cheltuielilor în cazuri de lăuzie şi în cazuri de înmormântare.135. Dacă boala sau rănirea este pricinuită din beţie, asiguratul pierde dreptul la ajutorul bănesc şi va fi căutat în spital.136. Sunt supuse legii de faţă şi controlul Casei centrale:Casele de ajutor mutual pentru asigurare în contra boalelor, de pe lângă fabricile şi întreprinderile Statului, judeţului, comunei.Statutele acestor case vor fi comunicate Casei centrale şi aprobate de ea.Administraţia fabricilor particulare nu poate obliga pe lucrătorii lor de a participa la casele de ajutor de pe lângă ele chiar dacă statutele acestor case ar fi aprobate de Casa centrală.137. Societăţile libere de ajutor mutual, nerecunoscute de persoane juridice până acum, vor trebui să comunice statutele lor Casei centrale spre aprobare.De îndată ce statutele acestor societăţi vor fi aprobate şi publicate în Monitorul asigurărilor muncitoreşti,ele vor deveni persoane juridice.138. Societăţile prevăzute la art. 137, cari, până în termen de un an dela promulgarea legii de faţă, nu-şi vor pune statutele în concordanţă cu acestâ lege şi nu le vor prezenta spre aprobare Casei centale, vor fi considerate ca desfiinţate.139. Perceperea cotizaţiilor săptămânale pentru casa de boală şi cheltuielile de înmormântare ale C.F.R. şi ale caselor de boală de pe lângă toate fabricile. Statului, se va face şi sumele se vor întrebuinţa de aceste case conform legii de faţă şi sub controlul Casei centrale. Fondurile de rezervă adunate până acum rămân în proprietatea lor.Pentru asigurarea în contra invalidităţii şi bătrâneţei, precum şi pentru asigurarea contra accidentelor se va urma întocmai legii de faţă.Casa de ajutor din Direcţia C.F.R. va putea acorda o asigurare suplimentară, pentru invaliditate şi bătrâneţe, însă numai pe temeiul unei cotizaţiuni suplimentare a membrilor ei şi a venitului fondului de rezervă actual.Statutele caselor de boală şi a asigurării suplimentare vor trebui să fie aprobate de Casa centrală.Tot astfel se va urma şi cu celelalte Case de pe lângă fabricile Statului. +  Capitolul III Asigurarea in contra accidentelor140. Sunt supuse asigurării contra accidentelor întreprinderile şi exploatările următoare, fie că sunt ale Statului, judeţelor, comunelor, fie că sunt particulare:a. Industriile şi meseriile cari întrebuinţează maşini cu motoare de tot felul: cu aburi, cu gaz, cu electricitate, prin explozie sau hidraulice;b. întreprinderile de construcţie, săpături de pământ, mine, cariere, cherestele, exploatările prin maşini agricole, exploatările de păduri, de mori, exploatările de tramvai şi de căi ferate de tot felul, de navigaţie fluvială şi maritimă, precum şi întreprinderile de tranpsort în ceea ce priveşte pe încărcătorii şi descărcătorii de mărfuri.Tabloul acestor întreprinderi poate fi mărit de Casa centrală.141. Toţi lucrătorii şi muncitorii întrebuinţaţi în întreprinderile şi exploatările arătate mai sus au drept, în caz de rănire prin accident de muncă, la următoarele ajutoare:Rănitul, membru într' o corporaţie, încetează de a mai fi în căutarea casei de boală şi are dreptul după două săptămâni dela accident, la căutarea medicală, medicamente şi acccesorii medicale, precum: cârje, bandaje, etc., şi la o rentă pentru toată durata invalidităţii dela Casa Asociaţiei patronale pentru asigurare în contra accidentelor.Dacă însă lucrătorul nu este membru al unei corporaţii, ajutoarele de mai sus i se dau din prima zi a accidentului de către patron, iar după două săptămâni de către Casa Asociaţiei patronale pentru asigurarea contra accidentelor.142. Renta pentru invaliditate totală este de 2/3 din salariu; iar pentru invaliditate parţială se reduce în proporţie de Casa centrală143. Dacă invalidul total are trebuinţă de îngrijirea permanentă a altei persoane, renta poate fi ridicată până la întregul salariu.144. Renta se socoteşte după salariu zilnic mijlociu pe care rănitul l-a avut în ultimul an, socotind anul a trei sute de zile lucrătoare.Dacă salariul trece de 5 lei pe zi, atunci renta de invaliditate totală şi cea parţială se va socoti numai până la 5 lei pe zi din salariul întreg; iar pentru prisosul peste 5 lei se va socoti renta de invaliditate numai la o treime din acest prisos.145. În caz de moarte prin accidente se dă:1. Cheltuieli de înmormântare de una sută lei;2. Văduvei fără copii a cincea parte din salariul mijlociu al soţului, până la moarte sau remăritiş şi pentru fiecare copil până la vârsta de 16 ani încă câte 1/5 din salariu pe an.Însă toate aceste pensiuni, unite la un loc, nu pot trece peste trei cincimi din salariul mijlociu al decedatului.146. Copiii naturali primesc pensia de mai sus, în urma morţii prin accident a mamei lor, dacă era lucrătoare asigurată.Dacă femeia lucrătoare moare prin accident şi soţul ei era mai de mult invalid, atunci acesta ca şi copiii, primeşte pensia prevăzută la art. 145.Toate aceste rente nu pot fi nici cedate, nici urmărite.147. Renta de 1/5 din salariu se dă şi ascendenţilor, cu preferinţă tatălui sau mamei înaintea bunicilor, dacă aceştia erau susţinuţi de decedat.148. Patronii întreprinderilor prevăzute la art. 140 sunt obligaţi a participa la Asociaţiunea patronală, în scopul de a asigura împreună pe lucrătorii lor în contra riscurilor provenite din accidente de muncă, în marginile fixate prin legea de faţă.Sediul acestei Asociaţiuni va fi la Casa centrală.Se consideră ca patron al unei întreprinderi acela pe socoteala căruia se face întreprinderea. La lucrările de construcţie se consideră ca patron întreprinzătorul lucrării; iar la exploatările agricole proprietarul maşinii.Statul, ca patron, nu intră în Asociaţia patronală. El însuşi este asigurătorul lucrătorilor din întreprinderile sale în marginile fixate de legea de faţă.Asociaţia patronală, precum şi Statul, vor plăti în caz de accident rentele fixate prin această lege, fără a se cerceta dacă accidentul provine din forţă majoră sau din greşeala victimei. În caz însă când asiguratul şi-a pricinuit cu rea voinţă accidentul, atunci patronul prin Asociaţia patronală va putea supune cazul în cercetarea Casei centrale.Art. 998, 999, 1000, 1001, 1002 şi 1003 Cod civil nu sunt aplicabile cazurilor de accidente prevăzute în această lege.149. Statutele Asociaţiei generale patronale vor trebui să cuprindă:1. Tablourile de clasificarea riscurilor pentru toate întreprinderile şi exploatările cari fac parte din Asociaţie;2. Cotizaţiile patronilor asociaţi, cari se vor stabili după tablourile de clasificarea riscurilor fiecărei întreprinderi sau exploatări şi după suma salariilor plătite;3. Obligaţia Asociaţiei patronale de a acoperi sumele de plătit potrivit acestei legi, repartizându-le asupra membrilor după clasele de risc şi după suma salariilor ce fiecare plăteşte;4. întrebuinţarea fondurilor numai pentru scopurile prevăzute în această lege;5. Arătarea măsurilor pe cari patronii sunt îndatoraţi a le lua pentru evitarea accidentelor;6. Modul perceperii cotizaţiilor, conform legii de urmăriri;7. Alcătuirea fondului de rezervă pe baza cotizaţiilor anulate după clasa de risc, astfel ca după 21 de ani fondul de rezervă se menţine constant sarcina anuală a Asociaţiei patronale;8. Ele vor mai cuprinde: modul de a fi reprezentată Asociaţia, atribuţiile consiliului de administraţie, ale cenzorilor, regulele privitoare la adunările generale ordinare şi extraordinare;9. Se vor determina ajutoarele medicale, căutarea la domiciliu, aducerea medicilor, căutarea în spital,transportul răniţilor, cererile de ajutoare, modalităţile acordării lor, constatarea provenienţei accidentului, etc;10. Ele vor prevedea pentru exploatările de păduri, de cherestele, de mine, construcţii, săpături de pământ, construcţii de cheiuri şi în general pentru orice exploatări timporare, completarea, prin contribuţiunea patronilor acestor industrii, a întregului capital constitutiv al pensiilor, chiar în anul când se întâmpiă accidentul.Aceste întreprinderi vor fi scutite de contribuţiunea pentru alcătuirea fondului de rezervă prevăzut la No.7 de mai sus.150. Consiliul de administraţie al Asociaţiei patronale se compune din cel puţin 7 şi cel mult 15 membri. Dintre aceştia unul va fi delegat de Casa centrală, iar preşedintele acestei Case va.fi de drept şi preşedintele consiliului de administraţie al Asociaţiei patronale.Directorul general şi subdirectorul general vor asista la consiliu.151. Adunarea generală va alege pe cei 13 membri ai consiliului de administraţie, trei censori activi şi trei înlocuitori.Censorii se aleg pe un an; iar membrii consiliului de administraţie pe nouă ani, cu reînoire prin tragere la sorţi, în proporţie de 1/3 la fiecare trei ani. Membrii ieşiţi la sorţi pot fi realeşi.152. Asociaţiunea patronală este persoană juridică. Ea poate primi donaţiuni şi legate, cu aprobarea Casei centrale.153. Toată administraţia centrală a Asociaţiei patronale, va fi în sarcina Casei centrale, care va ţine contabilitatea deosebită de averea ei. Ori ce alte cheltuieli privesc pe Asociaţia patronală.154. Casa centrală va revizui clasificarea riscurilor din cinci în cinci ani după experienţa ce se va face, când statutele vor trebui să fie din nou aprobate de Casa centrală, cu îndeplinirea formelor arătate la art. 156.155. Statutele şi modificările lor, vor trebui să fie aprobate de Casa centrală a meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti.156. Aprobarea statutelor de către Casa centrală, ţine loc de autentificare şi capătă tărie legală faţă de părţi şi de terţii prin publicarea în Monitorul asigurărilor muncitoreşti.Statutele, după ce vor fi aprobate de Casa centrală,vor fi publicate în Monitorul asigurărilor muncitoreşti.157. Patronul care nu va lua măsurile pentru evitarea accidentelor fixate prin statute, va fi supus de consiliul de administraţie al Casei centrale la amendă până la 1000 lei şi în caz de va cădea din nou în aceeaş vină, până la 5000 lei.Aceste amenzi vor fi în folosul Asociaţie patronale.158. Patronul este obligat a înştiinţa fără întârziere Asociaţia patronală pentru ori ce accident, după formularul dat de Casa centrală. Neîndeplinirea acestei îndatoriri se va pedepsi de consiliul de administraţie al Casei centrale cu amendă dela 100-3000 lei; şi în caz de va cădea din nou în aceeaş vină în răstimp de 2 ani cu amendă până la 5000 lei în folosul Asociaţie patronale.159. În caz când patronul va face declaraţiuni sau va da informa- ţiuni greşite cu privire la salariile cq el plăteşte sau la clasificarea riscului, sau la data deschiderii fabricii, se pedepseşte de Casa centrală cu amendă până la 500 lei în folosul Asociaţie patronale.Când nu a introdus şi nu a ţinut la zi registre sau foi de plată a salariilor potrivit art. 131, sau n'a produs la timp dovezile de plata salariilor şi dovezile în temeiul cărora se calculează primele se va pedepsi cu amendă până la 300 lei în folosul Asociaţie patronale.160. Patronul care pune, în total sau în parte, în socoteala lucrătorilor cotizaţia datorită de el Asociaţiei, se pedepseşte cu amendă până la 500 lei în folosul Asociaţie patronale.161. Casa centrală va constitui din oficiu Asociaţia patronală; iar cotizaţiile fixate de această Casă se vor încassa potrivit legii de urmărire a veniturilor Statului.162. Autorităţile administrative poliţieneşti, comunale şi judeţene sunt datoare de a înştiinţa imediat Casa centrală de orice accident întâmplat în circumscripţia lor. +  Capitolul IV Asigurarea pensiei de bătrâneţe şi asigurarea in contra invalidităţii din boală163. Meşterii, calfele, lucrătorii, muncitorii, călfiţele şi ucenicii din mine, din cariere, din fabrici, din meserii şi patronii de meserii; precum şi toţi acei întrebuinţaţi în fabricele şi întreprinderile Statului, judeţului sau comunei dela vârsta de 16 ani, sunt obligaţi a se asigura în contra invalidităţii de boală şi pentru pensia de bătrâneţe.164. Asiguratul care, după ce va cotiza 200 de săptămâni, va părăsi meseria, specialitatea sau munca sa în întreprinderele enumerate la art. 193, va putea totuşi continua cu asigurarea, însă fără contribuţia Statului şi a patronului, depunând el şi cotizaţiile acestora.165. Casa centrală este singura în drept de a chibzui cari din lucrătorii întreprinderilor arătate la art. 163 după numărul zilelor lucrătoare pe an, pot sau nu face parte din asigurarea pentru invaliditate şi bătrâneţe.166. Acei cari primesc permanent dela Stat, judeţ şi comună o pensie, sau orice alt ajutor anual, precum şi acei asiguraţi prin legi speciale pentru pensiune, nu intră în prevederile acestei legi.167. Deasemenea, acei cari au împlinit în momentul promulgării legii de faţă vârsta de 65 ani, nu pot fi primiţi a cotiza pentru asigurarea în contra invalidităţii şi bătrâneţii.Dreptul la pensie168. Casa centrală va servi o pensie de bătrâneţe şi invaliditate.169. Toţi asiguraţii cari vor dovedi că au împlinit vârsta de 65 ani au dreptul la pensia pentru bătrâneţe.170. Asiguraţii vor primi o pensie de invaliditate, fără condiţie de vârstă, dacă cad în neputinţă permanentă de a lucra.Se consideră ca în neputinţă permanentă de a lucra acei cari câştigă prin muncă mai puţin de 1/2 din aceea ce câştigă lucrătorii sănătoşi.171. Asiguratul care, fără a fi lovit de neputinţă permanentă de muncă, a fost însă bolnav neântrerupt 16 săptămâni, va începe a primi, după expirarea acestui termen, pensia de invaliditate pentru durata incapacităţii sale de muncă, dacă însă a cotizat cel puţin cele 200, de săptămâni.172. Asiguratul n'are drept la pensia de invaliditate, dacă şi-a pricinuit-o cu intenţie şi dacă şi-a princinuit-o din cauza unui delict sau crime constatate printr'o sentinţă judecătorească. În acest din urmă caz, dacă asiguratul îşi are în România familia pe care a întreţinut-o prin munca sa, Casa centrală va servi pensia, în parte sau în total, acelor membri din familie cari n'au fost complici.173. Dacă este temere că un asigurat bolnav ar cădea în neputinţă permanentă de muncă, Casa centrală va putea, chiar înainte de expirarea celor 16 săptămâni, să dispună îngrijirea lui conform art. 119.Dacă asiguratul este rănit prin accident, Casa centrală poate lua oricând aceeaş măsură, cheltuiala privind pe Asociaţia patronală.În timpul îngrijirii bolnavului sau rănitului în spital, Casa centrală va plăti familiei, din fondul invalidităţii şi a bătrâneţei, ajutoarele prevăzute la art. 117.În acest caz, Casa centrală are dreptul de a cere de la Casa de asigurare în contra boalei sau de la Casa Asociaţiei patronale suma ce acestea ar fi avut a cheltui, conform dispoziţiunilor legii de faţă.174. Casa centrală poate, după cererea invalidului, să-l dea în îngrijirea unui azil în loc de a-i da pensie, dacă invalidul se obligă a sta acolo cel puţin trei luni.175. Asiguratul nu poate dobândi pensiunea de invaliditate, dacă nu a contribuit cel puţin 200 de săptămâni, din cari cel puţin 16 în cursul fiecărui an.El nu poate dobândi pensia de bătrâneţe, dacă n'a contribuit în total cel puţin 1200 de săptămâni.176. Dreptul la pensia de invaliditate se stinge pentru asiguratul care, chiar după completarea celor 200 de săptămâni, contribueşte, în cursul unui an, mai puţin de 16 săptămâni. El renaşte numai când asiguratul contribuie din nou 200 de săptămâni.177. Pensia de invaliditate încetează dacă pensionarul invalid însânătoşindu-se devine iarăşi capabil de muncă.178. Plata pensiei se suspendă:1. Pe timpul cât pensionarul face închisoare mai mult decât o lună; însă dacă pensionarul are familie care locueşte în România şi pe care a întreţinut-o numai prin munca sa, pensia se poate acorda, în total sau în parte, acelor membri din familie cari n'au fost complici;2. Atât timp cât asiguratul nu-şi are reşedinţa obişnuită în ţară.179. Femeile asigurate cari se mărită, şi încetează o lună după căsătorie de mai munci, pot să ceară restituirea cotizaţiilor plătite de ele, dacă au cotizat cel puţin 200 de săptămâni.Această restituire trebuie cerută cel mai târziu în termen de trei luni dela săvârşirea măritişului.Restituirea atrage după sine pierderea tuturor drepturilor ce decurg din asigurare.180. Dreptul pe care l-ar avea asiguraţii la despăgubiri pentru invaliditate cauzată de terţi, trece asupra Casei centrale, până la concurenţa sumelor ce acestea ar avea de plătit ca pensie.181. Pensiile nu se pot nici ceda, nici urmări.182. Pensia anuală de invaliditate se compune dintr'o sumă fixă de 150 lei pe an şi dintr'o alta care creşte în raport cu numărul cotizaţiilor săptămânale. Această din urmă parte este egală cu de atâtea ori zece bani câte săptămâni a cotizat asiguratul peste cele dintâi 200 săptămâni prevăzute la art. 175.183. Pensia de bătrâneţe este egală cu partea fixă a pensiei de invaliditate, dacă asiguratul este în putere de a munci.184. Dacă asiguratul, după ce începe a primi pensia de bătrâneţe, devine invalid, el are dreptul să ceară sporirea pensiei sale până la valoarea pensiei de invaliditate ce i se cuvine, ţinând în seamă numărul de săptămâni cotizate peste cele 200 săptămâni cerute de art. 175.Pensiile de bătrâneţe şi invaliditate se vor plăti lunar, la începutul fiecărei luni.185. Pentru orice motiv ar înceta dreptul la pensie, nu se poate cere restituirea ratei plătite la începutul lunii.186. Pensia de invaliditate începe dela data înregistrării cererii, orcând s'ar da hotărârea de admitere.Pensia de bătrâneţe începe a curge dela întîiu a lunii ce urmează după ziua în care asiguratul a dovedit că a împlinit 65 de ani.187. Dacă un asigurat, după ce a făcut cererea de pensie de bătrâneţe sau invaliditate, moare înainte de a Lse fi încuviinţat pensia, ratele lunare ce i s'ar fi cuvenit până în ziua decesului se vor da văduvei lui, sau, în lipsa ei, copiilor mai mici de 16 ani.Despre cotizaţii188. Patronul, asiguratul şi Statul vor contribui la alcătuirea fondului pensiunilor de bătrâneţe şi invaliditate.Cotizaţiile asiguratului şi patronului, întotdeauna egale, se vor percepe săptămânal; iar Statul va contribui cu jumătate din valoarea timbrelor întrebuinţate. Ministerul de industrie şi comerţ, o lună dela constatare, va ordonanţa Casei centrale această sumă din alocaţia ce se va înscrie, în acest scop, anual în bugetul Statului.189. Patronii meseriaşi, precum şi acei cari lucrează la domiciliu pe seama lor, vor plăti atât cotizaţia de patron cât şi pe cea de lucrător. Pentru ucenicii şi călfiţele fără salariu, patronii, pe lângă coţizaţia lor proprie, vor plăti şi pe aceea a ucenicilor şi a călfiţelor.190. Cotizaţia de asigurare trebuie plătită în fiecare săptămână. Săptămână de cotizare începe Lunea; şi, în orice caz, cotizaţia de asigurare se va opri din salariul cele dintâi zile lucrătoare pentru întreaga săptămână.Statul plăteşte Casei centrale cotizaţiile asiguraţilor pentru timpul cât aceştia se află sub drapel; aceasta însă numai dacă asiguratul a contribuit regulat mai înainte de a începe serviciul militar, şi dacă după eşirea de sub drapel şi-a reluat munca în una din întreprinderile prevăzute în art. 163.Cotizaţia pentru cele şase săptămâni de lăuzie, se va considera ca plătită.191. Cotizaţiile săptămânale sunt fixate, pentru 10 ani dela aplicarea legei, la cifra de 45 bani, din cari Statul patronul şi asiguratul vor plăti fiecare câte 15 bani.Cotizaţia săptămânală se revizueşte la fiecare 10 ani.192. Dacă asiguratul moare fără a fi obţinut pensia de invaliditate sau bătrâneţe, însă având cele 200 de săptămâni cotizate, atunci văduva sau copii legitimi mai mici de 16 ani au dreptul la restituirea cotizaţiilor plătite de asiguratul decedat.Dacă femeia asigurată încetează din vieaţă, după ce a avut cele 200 de săptămâni cotizate, fără a fi primit vreo pensie de invaliditate, şi dacă soţul este invalid, nu se restitue cotizaţiile plătite. Dacă însă soţul femeei asigurate încetate din viaţă este invalid, sau dacă femeea a lăsat copiii mai mici de 16 ani, atunci soţul invalid sau, în lipsa sa, copii au drept la restituirea cotizaţiilor asiguratei decedate.Acest drept se poate exercita numai în curgere de un an dela data încetării din viaţă. +  Capitolul V Administraţia asigurărilor muncitoreşti193. Se institue o Casă centrală a meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti, cu sediul în Bucureşti.Această Casă va organiza şi administra Casa de asigurare contra boalei, Asociaţia patronală pentru asigurarea în contra accidentelor, Casa de asigurare în contra invalidităţii şi bătrâneţei, precum şi Creditul meseriaşilor, aplicând legea promulgată prin înaltul decret regal No. 3.493 din 19 Decembrie 1909, cu privire la băncile şi cooperativele populare de meseriaşi, iar consiliul special prevăzut în art. 4, alin. II al acestei legi rămâne desfiinţat.Va organiza, supraveghea şi controla breslele şi corporaţiile, potrivit legii de faţă.Va supraveghea şi controla societăţile libere de ajutor mutual.Va redacta şi publica sub a sa îngrijire Monitorul asigurărilor muncitoreşti.194. Această Casă va fi administrată de un consiliu de administraţie, compus din 13 membrii, numiţi prin decret regal pe 7 ani, dintre cari:a. Doi numiţi de ministerul finanţelor, şapte numiţi de ministrul industriei şi comerţului;b. Doi patroni numiţi de ministrul industriei şi comerţului dintr'o listă de şase patroni prezentaţi de Asociaţia patronală;c. Doi meseriaşi sau lucrători numiţi de ministrul industriei şi comerţului dintre cei desemnaţi câte unul în adunarea generală a fiecărei corporaţii.În caz de vacanţă, ministrul industriei şi comerţului va numi înlocuitori din cei rămaşi din fiecare categorie.După împlinirea acestui prim termen de 7 ani, consiliul se va reînoi, prin tragere la sorţi, din trei în trei ani, alternând odată trei şi apoi patru din membrii arătaţi la aliniatul a.Dintre membrii arătaţi la aliniatul b vor ieşi din consiliu, tot prin tragere la sorţi, câte un patron şi câte un lucrător la fiecare trei ani.Membrii ieşiţi la sorţi pot fi realeşi şi numiţi din nou.Delegaţii lucrătorilor şi ai patronilor trebue să fie români şi în vârstă de cel puţin 30 de ani.195. Consiliul îşi alege preşedintele din sânul său. El hotărăşte cu majoritate de voturi. Membrii acestui consiliu vor fi plătiţi cu 30 lei de fiecare şedinţă şi câte 50 lei pe fiecare zi de inspecţie. Consiliul poate da delegaţie, cu deosebite atribuţiuni, membrilor săi; iar din sânul său trei membri, din cari doi aleşi de consiliu şi unul numit de ministrul de finanţe, vor constitui comitetul executiv.Directorul general este secretarul şi al comitetului executiv şi al consiliului de administraţie al Casei centrale.Casa centrală a meseriilor, creditului şi asigurărilor muncitoreşti va avea contabilitatea ei deosebită, în conformitate cu regulile stabilite prin legea contabilităţii publice.Casa centrală va avea o cassierie sub conducerea unui cassier central, care va încasa veniturile provenite din vânzarea timbrelor, din taxele şi amenzile specificate prin legea de faţă în folosul acestei Case; va executa distribuirea sumelor la corporaţii pentru asigurarea de boală, cheltuieli de înmormântare şi administraţie şi va face plata rentelor şi pensiilor prevăzute prin prezenta lege.Cheltuelile de ordine bugetară se vor ordonanţa de către directorul general sau subdirectorul general şi prin delegaţia consiliului de administraţie a Casei centrale şi de către directorul contabilităţii, cu aprobarea unui membru delegat din comitetul executiv sau din consiliul de administraţie.Plăţile pensiilor admise şi rentelor se vor face numai după ce au rămas definitiv aprobate şi vor fi trecute în registrul special al consiliului de administraţie al Casei centrale.196. Aleşii asiguraţilor trebuie să anunţe pe patroni, ori de câte ori sunt chemaţi la consiliul. Lipsa lor dela lucru, pentru asemenea cazuri, nu poate fi cauza de reziliere a învoelii înainte de termenul stipulat.197. Consiliul de administraţie al Casei centrale aprobă statutele breslelor, corporaţiilor şi ale caselor de boală ale administraţiilor publice; cercetează bugetele lor; examinează conturile gestiunilor anuale şi face observaţiunile sale; rezolvă chestiile de acceptare a donaţiilor şi legatelor făcute în favoarea sa, precum şi acelea făcute în favoarea breslelor, corporaţiilor şi caselor speciale de asigurări; face toate operaţiile financiare pentru fructificarea averii asigurării aplică şi veghează la aplicarea strictă a tuturor dispoziţiilor din legea de faţă.198. Consiliul de administraţie al acestei Case recomandă pe funcţionarii săi ministrului industriei şi comerţului care îi numeşte prin decret regal.Consiliul pronunţă, în urma judecăţii sale, punerea în dispoibilitate, înlocuirea şi destituirea funcţionarilor săi incapabili, neglijenţi sau incorecţi, făcând cunoscut ministrului industriei şi comerţului spre a-i pune în disponibilitate sau destui prin decret regal.199. Funcţionarul destituit prin decret regal nu mai poate fi numit în nici o funcţie a Statului, judeţelor sau comunelor.200. Averea Casei centrale se compune:1. Din cotizaţiile Statului, patronilor şi lucrătorilor, prevăzute prin această lege;2. Din donaţiuni şi legate;3. Din amenzi şi suprataxe, la cari, vor fi supuşi, potrivit acestei legi, atât patronii cât şi lucrătorii, cari nu se vor conforma dispoziţiunilor şi regulamentelor ce decurg din ea;4. Din venitul fructificării fondului Casei;5. Din rezervele caselor speciale şi ale corporaţiilor ce vor lichida;6. Din averile succesiunilor vacante;7. Din depunerile făcute la Casa de economie ale căror librete s'au perimat;8. Din produsul cupoanelor efectelor de Stat rămase nereclamate timp de cinci ani.201. Casa centrală administrează toate fondurile Casei de asigurări în contra boalei şi ale Casei de asigurare în contra invalidităţii şi bătrâneţei, în împrumuturi şi efecte ale Statului român sau în alte efecte şi împrumuturi garantate de Stat. O pătrime poate fi fructificată în stabilimente şi clădiri în folosul asiguraţilor.Casa centrală poate spori fondul asigurării în contra boalei cu toate sau numai cu parte din sumele provenite din averile arătate la numerele 6,7 şi 8 din art. 200.202. Anul financiar începe la 1 Aprilie al fiecărui an.203. Toate hotărârile consiliului de administraţie al Casei centrale vor fi trecute într'un registru special şi semnate de membrii cari au fost de faţă la şedinţă.Ministrul industriei şi comerţului poate suspenda hotărârile consiliului Casei centrale, cerându-i să delibereze din nou asupra aceleeaş chestiuni.204. Casa centrală a meseriilor creditului şi asigurărilor muncitoreşti este pusă sub conducerea unui director general. El este ajutat de un subdirector general, care îl poate înlocui la trebuinţă.Directorul general va aduce la îndeplinire hotărârile consiliului de administraţie şi comitetului executiv.Personalul Casei centrale se împarte în serviciul interior şi exterior.Serviciul interior cuprinde:Secţia I-a. Asigurarea în contra invalidităţii din boală şi în contra bătrâneţei;Secţia II-a. Bresle, corporaţi, asigurare în contra boalei şi cheltueli de înmormântare;Secţia III-a. Asigurarea în contra accidentelor;Secţia IV-a. Serviciul de actuariat, statistica şi biblioteca;Secţia V-a. Serviciul medical;Secţia VI-a. Societăţi de credit şi cooperative;Secţia VII-a. Direcţia contabilităţi generale a personalului, registraturii generale şi intendeţa.Secţia a VIII-a. Contenciosul.205. Serviciul de actuariat va face calculele tehnice ale asigurărilor, lcurărilor statistice, preschimbările, verificările rectificările cărţilor- chitanţă, fixarea cuantumului fiecărei pensiuni acordate, precum şi toate lucrările tehnice de actuariat pentru executarea legii de faţă.206. Serviciul exterior cuprinde:a. Inspectori, ingineri mecanici şi ingineri de mine;b. Inspectori medici;c. Inspectori cu alte titluri decât cele dela a şi b;d. Inspectori contabili;e. Controlori.Funcţionarii serviciului exterior sunt reprezentanţii Casei centrale.7. Retribuţia, diurna şi numărul funcţionarilor Casei centrale se fixează astfel:208. Casa centrală va putea cere după trebuinţele serviciilor, sporirea funcţionarilor înscrişi în legea de faţă; în nici un caz însă numărul'şi salariul funcţionarilor nu va putea fi micşorat pe cale bugetară.209. înaintarea dela clasă la clasă se face din cinci în cinci ani. Nu pot trece dela un grad la cel imediat mai sus decât funcţionarii de clasa I a gradului imediat mai jos cu o vechime de cel puţin 5 ani şi în caz de vacanţă.În caz de capacitate şi aptitudini recunoscute, consiliul de admins- traţie al Casei centrale poate recomanda, dela gradul de şef de birou în sus, şi persoane din afară.Pentru inspectorii dela aliniatele b şi c desub art. 206 Casa centrală poate recomanda şi femei.210. Plata personalului dela corporaţii, prevăzut în art. 105 şi 207 toate cheltuelile de personal şi material ale Casei centrale, precum şi alocaţia pentru contribuţia Statului la invaliditate şi bătrâneţe, se vor înscrie anual în bugetul cheltuielilor ministerului industriei şi comerţului.211. Casa centrală se va folosi de dispoziţiunile alin.XVIII din art. 10 al legii generale a vămilor.Perceperea cotizaţiilor212. Patronul va plăti partea sa de cotizaţie şi va reţine şi partea lucrătorului, fiind răspunzător de ambele cotizaţii săptămânale. În cazul când asiguratul îşi schimbă patronul în cursul săptămânii, cel dintâiu patron trebue să plătească toată cotizaţia sa şi să reţie şi pe a asiguratului pe întreaga săptămână. El are dreptul de a cere dela cel următor partea proporţională din cotizaţia săptămânală plătită de el. În cazul când asiguratul lucrează la altă persoană pe seama patronului, acesta va plăti ambele cotizaţii, iar nu persoana la care lucrează.213. Perceperea cotizaţiilor se face prin lipirea timbrelor mobile emise de Casa centrală. Pe fiecare timbru va sta scris destinaţia şi valoarea lui.Anularea timbrelor se face conform celor arătate la art. 129.Casa centrală determină dimensiunile şi coloarea timbrului, timpul întrebuinţării, precum şi a preschimbării lui.Administraţia poştelor şi administraţiile financiare, precum şi orice alte administraţiuni ce va găsi cu cale Casa centrală, vor vinde asemenea timbre după cum li se va cere.214. Perceperea cotizaţiilor întârziate se va aduce la îndeplinire în contra patronului, în acelaş mod ca şi contribuţiunile Statului, fie prin organele de percepţie, fie prin noui organe create de Casa centrală prin anume regulament, sau însărcinate de ea.215. Timbrele se lipesc pe cartea chitanţă.Numai lipirea şi anularea timbrului în cartea chitanţă face dovada plăţii cotizaţiei. Fiecare lucrător sau patron meseriaş, trebue să aibă o asemenea carte-chitanţă.Dacă lucrătorul nu-şi procură sau doseşte cartea-chitanţă, el poate fi obligat de patron sau de funcţinarii Casei centrale să-şi procure cartea- chitanţă. În caz contrariu va fi supus de Casa centrală la o amendă de 5 lei; iar în caz de va cădea din nou în aceeaşi vină până la 15 lei în folosul casei de boală. Patronul este dator să-i cumpere o asemenea carte-chitanţă şi să-i oprească preţul din salariu.Formularul carte-chitanţă este dat de Casa centrală.216. Fiecare carte-chitanţă cuprinde 52 de pătrate pentru lipirea timbrelor.217. Cărţile-chitanţe pierdute, distruse sau neîntrebuinţate din cauza uzării pot fi preschimbate.Cotizaţiunile a căror plată este justificată pe cartea-chitanţă veche se vor reporta în cea nouă.218. Sunt interzise orice semne, însemnări, reflecţii, observaţii, indicări de hotărâri judecătoreşti în cartea-chitanţă. Asiguratul este în drept de a cere oricând preschimbarea unei cărţi-chitanţă însemnată de patron. De asemenea, dacă o asemenea carte-chitanţă prin orice împrejurare ajunge în mâna vreunei autorităţi, ea va trimite carea-chitanţă Casei centrale spre preschimbare. De îndată ce timbrele s'au lipit şi anulat în cartea-chitanţă, ea trebuie înapoiată asiguratului. Numai organele asigurării sunt în drept de a opri pentru verificare, preschimbare, rectificare de calcul, pentru reportare etc.219. Oricine, afară de patron sau de organele administraţiei, asigurării, ar deţine cartea-chitanţă a unui asigurat, va fi silit de organele administraţiei a o înapoia.220. Regulele cuprinse în articolele 212-219 inclusiv se aplică la perceperea prevăzută la art. 129.221. Plata pensiunilor se va face prin administraţia poştelor urbane şi rurale, prin toate casieriile şi percepţiile Statului, prin băncile populare şi prin orice alte organe administrative însărcinate de Casa centrală.Procedura obţinerii pensiei222. Când asiguratul se crede îndrept de a se bucura, fie de pensia pentru bătrâneţe, fie de cea pentru invaliditate, fie de cea prin accident, îşi îndreaptă cererea sa la corporaţie.Cererea va fi însoţită de toate actele ce se vor cere la Casa centrală.Corporaţia întruneşte acest dosar şi se pronunţă, în principiu, motivat, asupra dreptului la pensie de bătrâneţe sau invaliditate sau accident.223. Dosarul astfel întocmit se trimite Casei centrale.Aceasta verifică actele, face orice cercetări de fapt asupra accidentului sau boalei care a determinat invaliditatea, sau orice cercetări medicale crede necesare; şi dacă constată că asiguratul are dreptul de a se bucura de pensie, fixează prin serviciul de actuariat cuantumul pensiunii. În cercetările sale Casa centrală poate să-şi facă convingerea prin acte, martori, expertize.Dacă dreptul la pensie al asiguratului este constatat, Casa centrală dă o hotărâre arătând suma pensiei, precum şi motivele pentru cari s'a fixat acea sumă.224. Dacă invaliditatea, pricinuită prin accident, este totală, în înţelesul art. 142, atunci asiguratul se bucură de pensiunea de invaliditate, în afară de pensiunea ce decurge pentru el de la Asociaţia patronală.225. Decizia prin care se respinge pensia de invaliditate sau bătrâneţe, sau prin care se fixează cuantumul pensiei, poate fi lovită în prim şi în ultim rezort de asigurat înaintea comisiei de apel. Această comisie judecă în localul Casei centrale.Asiguratul apelant se poate apăra în persoană, prin procurator sau prin memoriu.226. Comisia de apel se compune din trei consilieri ai înaltei Curţi de casaţie şi justiţie, numiţi de ministrul industriei şi comerţului.Ea judecă în drept şi în fapt pentru cazurile de accidente şi numai în drept pentru cele de invaliditate provenite din boală.227. Toate contestaţiile şi neînţelegerile dintre asiguraţi şi patron, privitoare la plata cotizaţiei, la ajutorul pentru,caz de boală sau rănire prin accident, sau la ajutorul pentru cheltueli de înmormântare, sau dintre asiguraţi şi casa de boală etc., se vor judeca în prima instanţă de tribunalele arbitrale, cu drept de apel, în ultim resort, la consiliul de administraţie al Casei centrale.Tribunalul arbitrai se compune, în fiecare judeţ, din trei membri: un lucrător, un patron, prezidaţi de preşedintele tribunalului sau de cel care îi ţine locul.Lucrătorul chemat a judeca va fi tras la sorţi după listele întocmite de adunarea generală a corporaţiunii; iar patronul va fi trasja sorţi după lista întocmită de Camera de comerţ. Ei trebuie să fie români şi în vârstă de cel puţin 25 de ani.Lucrătorul şi patronul traşi la sorţi vor funcţiona timp de trei luni. Judecata va avea loc la sediul tribunalului, în şedinţă publică, începând dela ora 8 seara; vor fi asistaţi de grefierul tribunalului.Membrii tribunalului arbitrai vor fi despăgubiţi pentru fiecare şedinţă cu suma pe care o va fixa Casa centrală.228. Toate actele, copiile ce însoţesc cererea de pensie, apelul în cazul de respingere a pensiei, sau nemulţumirile în contra cuantumului cotizaţiei sau a pensiei, actele de procedură, citaţiile, faţă de Casa centrală, tribunalele arbitrale, precum şi pentru toate cererile şi contestaţiile ce decurg din această lege, sunt gratuit.229. Contestaţiile dintre terţi şi casele de boală ale Statului, dintre terţi şi corporaţii, precum şi cu Casa centrală, se vor judeca de tribunalele ordinare.Măsuri generale disciplinare şi pedepse230. Dacă se vor descoperi neorânduieli sau abuzuri în administraţi unea vreunei bresle, corporaţii sau federale, casă de boală, Asociaţia patronală, Casa centrală va putea să depărteze imediat pe administratorii vinovaţi, luând măsuri pentru asigurarea averii lor, chiar înainte de numirea noilor administratori.În acest caz, administratorii înlăturaţi nu vor mai putea fi realeşi sau numiţi din nou doi ani dela data îndepărtării lor.Administratorii, censorii, funcţionarii, prepuşii breslelor, corporaţiilor, federalelor, caselor de boală, Asociaţiilor patronale, Casei centrale, cari vor sutrage numerariul sau valorile încredinţate mânuirii lor, se vor pedepsi ca delapidatori de bani publici, conform art. 140 din codul penal şi conform. art. 123 din acelaş cod, dacă vor fi comis falşuri; iar cei ce se vor dovedi că au cerut sau au primit mită, sub orice formă, în îndeplinirea datoriilor lor, vor fi pedepsiţi cu închisoarea dela o lună la trei luni.Restituirea sumelor delapidate nu scuteşte pe vinovat de efectele acţiunii publice, chiar atunci când nu ar fi fost pus în întârziere.Orice administrator, censor, funcţionar sau prepus al breslelor, corporaţiilor, federalelor, caselor de boală, Asociaţiilor patronale, Casei centrale, înlăturarea din administraţie, care va refuza să predea averea acestora noilor administratori în urma hotărârii Casei centrale, se va pedepsi cu închisoare până la 6 luni.Refuzul se constată prin procesul-verbal încheiat de delegaţii sau reprezentanţii Casei centrale.Instanţa competinte să instrumenteze şi să judece toate delictele prevăzute în legea de faţă va fi judecătorul de ocol, care va îndeplini în acest scop şi atribuţiunile judecătorului de instrucţie.Hotărârea va trebui pronunţată în cel mult o lună de zile de la primirea reclamaţiei.Ea va fi dată fără drept de opoziţie şi numai cu drept de apel la tribunal, în termen de 10 zile.Tribunalul va fi dator să se pronunţe în termen de 20 de zile.Cei condamnaţi' pentru cazurile mai sus arătate, prin hotărâri judecătoreşti rămase definitive, nu mai pot face parte niciodată din administraţiunea vreunei bresle, corporaţii, federale etc.231. Oricine nu s'ar supune la dizolvare, la predarea registrelor sau a cassei, se va pedepsi cu amendă dela 200 - 1.000 lei.232. Acţiunea publică se poate exercita de cei interesaţi, de Casa centrală, de comitetul breslei, de consiliul de aministraţie al corporaţiei, al federalei, al Asociaţiilor patronale, prin preşedinţii lor.Asemenea şi apelul.233. Patronul care nu se va supune dispoziţiunilor art. 129, 212 şi 213 va plăti dela zece până la una sută de ori valoarea timbrelor nelipite, atât pentru cei din lucrul său, cât şi pentru sine însuş.În caz de va cădea din nou în aceeaş vină, pe lângă amendă îndoită, hotărâtă şi aplicată de Casa centrală, vinovatul va fi condamnat şi de la două la şase luni închisoare. Constatarea nesupunerii la cele de mai sus de către controlorii corporaţiei, inspectorii Casei centrale sau orice alt delegat, face deplină credinţă. Pedeapsa închisorii va fi aplicată în urma judecăţii, conform art. 230.Lucrătorul care va deslipi timbrul va fi pedepsit cu îndoitul amenzilor şi a pedepsei de mai sus.234. Amenzile, taxele prevăzute prin această lege şi prin statute, condamnările pecuniare constatate prin cărţile de judecată ale comisiei, rămase definitive şi executorii şi prin orice alte hotărâri, se vor aduce la îndeplinire de Casa centrală, potrivit legii pentru urmărirea contribuţiunilor Statului.Dispoziţiuni transitorii235. Se dă în deplină proprietate Casei centrale de pe domeniul Statului din staţiunile balneare: trei hectare la Govora, două hectare la Călimăneşti, trei hectare la Lacul Sărat, trei hectare la Vulcana, trei hectare la Tekirghiol şi patru hectare la Amara, judeţul Ialomiţa, în scopul de a clădi sanatorii şi spitale.Casa centrală poate dobândi imobile în comunele urbane şi rurale, însă numai în scop de a clădi aziluri pentru bătrâni, case de sănătate, convalescenţă, spitale pentru adulţi şi copii, policlinice, leagăne şi localuri pentru şcoalele şi sediurile corporaţiilor şi breslelor.236. Acei cari, în momentul aplicării legii, vor fi în vârstă de 41 ani împliniţi şi 65 ani neîmpliniţi, vor primi pensie de bătrâneţe, deşi nu au contribuit cele 1.200 de săptămâni arătate la art. 175, dacă vor fi cotizat, până la 65 ani împliniţi, cel puţin 48 de săptămâni pe fiecare an de la aplicarea legii.237. Pensiile de bătrâneţe vor începe a fi plătite după 6 luni de la promulgarea legii de faţă. Acei cari, în momentul prezentării legii, vor avea vârsta de 59 ani împliniţi, nu vor face parte din asigurare şi nu se vor bucura de pensii de bătrâneţe sau de invaliditate dacă:1. Nu se va dovedi că au lucrat 5 ani în şir în una din întreprinderile arătate la art. 163 înaintea prezentării legii de faţă;2. Au un venit imobiliar propriu de cel puţin 600 lei anual;3. întrebuinţează cel puţin două calfe.238. Membrii consiliului de administraţie prevăzuţi la art. 194 şi personalul Casei centrale prevăzut de art. 204 şi 206 vor fi numiţi,.pentru această singură dată, de ministerul industriei şi comerţului, îndată după promulgarea legii de faţă.239. Regulamente generale de administraţie publică vor stabili amănunţit aplicarea dispoziţiunilor de faţă.Toate dispoziţiunile contrarii legii de faţă sunt şi rămân abrogate.-------