Advanced Search

 LEGE din 1 septembrie 1886 pentru autentificarea actelor


Published: 0000
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069774/-lege-din-1-septembrie-1886-pentru-autentificarea-actelor.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE din 1 septembrie 1886pentru autentificarea actelor
EMITENT MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicat în  MONITORUL OFICIAL din 1 septembrie 1886



 +  Capitolul I Funcţionarii publici competinti1. Autorităţile competente pentru a legaliza actele sub semnatura privată şi a autentifica actele pentru care legea cere forma autentica sînt:a. Tribunalele de judet în mod general şi fără restrictiune;b. Judecatoriile de ocol;c. Judecatoriile comunale şid. Politaii şi comisarii de politie, numai în mod excepţional şi după distinctiunile prescrise la vale.2. Tribunalele de judet sînt competente a legaliza sau învesti cu forma autentica orice acte de orice natura şi valoare, şi între orice persoane domiciliate sau nu în coprinsul circomscriptiunei lor.3. Judecatoriile de ocoale nu pot legaliza sau învesti cu forma autentica decât actele urmatoare, şi numai cînd părţile sau una din ele cel puţin, îsi are domiciliul sau reşedinţa în coprinsul acestei judecatorii:a. Toate actele a caror legalizare sau autentificare le este deferita prin legea lor organica sau prin o lege speciala;b. Contractele constatând obligaţiuni personale sau conventiuni asupra bunurilor mobiliare pâna la valoarea de lei 3000 inclusiv;c. Orice alte acte de asemenea natura a caror valoare s'a determinat de părţi sau al caror obiect intră în competinta ziselor judecatorii, pentru a fi judecate în prima sau ultima instanţa;d. Procurele pentru a se prezenta şi sta în justiţie, oricare ar fi valoarea şi natura litigiului, cînd partea care da procura locueste în coprinsul acelui ocol;e. Tocmelile sau contractele încheiate în târguri sau bâlciuri, independent de orice condiţiune de domiciliu sau reşedinţa a părţilor contractante.4. Judecatoriile comunale sînt asemenea competente a legaliza sau autentifica actele urmatoare, dacă părţile sau una din ele îsi are domiciliul sau reşedinţa în acea comuna:a. Toate actele locuitorilor sateni a caror legalizare le este deferita prin legi speciale;b. Orice alte acte constatând obligaţiuni personale sau conventiuni asupra bunurilor mobiliare pâna la valoarea de lei 300 inclusiv;c. Procurile pentru a se înfatisa şi sta în judecata înaintea oricarei instante judecătorești, cînd partea care da procura îsi are domiciliul sau reşedinţa în acea comuna;d. Tocmelele sau contractele încheiate în târguri sau bâlciuri dacă valoarea lucrului nu trece peste lei 300, independent de orice condiţiune de domiciliu sau reşedinţa.5. Se exceptează din competinta judecatoriilor comunale şi de ocoale testamentele şi actele translative de proprietate imobiliara sau constitutive de drepturi reale asupra imobilelor, cari rămîn exclusiv de competinta tribunalelor de judet, chiar cînd valoarea obiectului ar intră în competinta acelor judecatorii.6. Faptul domiciliului sau resedintei într'o comuna, sau în coprinsul unei judecatorii de ocol, se constata prin cunoştinţa personala a judecatorului sau primarului, care autentifica actul, atestata în procesul-verbal de autentificare sau, în caz de a nu fi partea cunoscuta, prin certificatul primariei unde partea îsi are domiciliul sau reşedinţa.Acest certificat se va menţiona prin numărul şi data sa şi aratarea autorităţii de la care emana, în procesul-verbal de legalizare şi se va pastra la dosar.7. Competenţa politaiului şi comisarilor de a legaliza acte în oraşele unde sînt asemenea autorităţi politienesti, se menţine numai încît se atinge de urmatoarele acte:a. Procurele de orice natura pentru a reprezenta înaintea autorităţilor administrative şi judecătorești, afară de cazurile în cari legea cere o procura autentica;b. Procurele pentru a primi pensii sau lefuri şi chitantele constatând aceste primiri precum şi biletele pentru vânzari de vite;c. Compturile şi facturile pentru furnituri de orice natura şi pâna la orice suma;d. Certificatele medicale.În aceste cazuri autoritatea politieneasca încredintându-se de identitatea partei, certifica din josul actului ca semnatura este a persoanei subscrisa în act. +  Capitolul II Forma actelor +  § 1. - 8. Cînd părţile vor sa învesteasca cu formula autentica un act al lor, pentru care legea cere aceasta forma sub pedeapsa de nulitate, ele trebuie să se prezinte în persoana dinaintea functionarului public competent în pretoriul tribunalului, judecatoriei de ocol sau a judecatoriei comunale, şi sa alature în dublu exemplar actul ce vor sa autentifice pe lânga o cerere de autentificare subscrisa de părţi.Unul din acele doua exemplare poate să fie pe hârtie libera şi se va prezenta nesubscris de părţi.Preşedintele, judecatorul de ocol sau primarul, primind petitiunea, vizeaza amândoua exemplarele actului spre neschimbare, pune pe părţi sa subscrie în prezenta sa exemplarul nesubscris şi ordoana înregistrarea cererii. Dacă părţile se prezinta prin procuratori, acestia trebuie să aibă procura autentica şi speciala dacă legea cere asemenea procura pentru acel fel de act.Procura se va menţiona în procesul-verbal de autentificare, prin numărul şi data ei şi prin aratarea autorităţii de la care emana şi copie, după ea, scoasa cu cheltueala partei şi certificata conform cu originalul de chiar functionarul care da autenticitatea, se va pastra la dosar; iar originalul procurei se va încredinţa partei interesate dimpreuna cu actul autentificat.9. Părţile pot să-şi redacteze singure actul ce are a se legaliza sau a se învesti cu autenticitatea legala. Cînd însa ele vor recurge la luminile altor persoane pentru confectionarea actului, acest act va trebui, cînd se va prezenta la legalizare sau autentificare, sa poarte pe lânga semnaturile părţilor şi semnatura persoanei care i l-a redactat.10. Ori de câte ori este a se autentifica un act, functionarul care instrumenteaza şi da autenticitatea, se încredinţează de identitatea părţilor, le citeşte actul în auzul lor, le întreaba dacă cele coprinse în act sînt cu consimţămîntul lor, şi dacă unul din cele doua exemplare este subscris de dânsele; pune pe părţi sa subscrie pe cel de al doilea exemplar în prezenta sa; ia act de declaratiunea părţilor şi constata toate acestea într'un proces verbal pe care'l transcrie din josul actului pe ambele exemplare şi'l subscrie atît el cât şi grefierul, sau acela care îi tine locul.11. Îndeplinirea formalitatilor pentru autentificarea actelor la tribunalele de judet se va putea face şi de un singur judecator; el va trebui însa neaparat să fie azistat de grefier, care va contrasemna procesul-verbal de autentificare, atît pe minuta (concept), cât şi pe ambele exemplarele ale actului.La tribunalele cari au o secţiune speciala de notariat, autentificarile nu se pot face decât la acea secţiune.La judecatoriile de ocoale autentificarea se face de judecator sau de ajutorul sau, azistat de scriitorul care tine loc de grefier; iar la judecatoriile comunale, de primar azistat de notar.Contrasemnarea scriitorului sau a notarului în act este ceruta, ca şi aceea a grefierului, sub pedeapsa de nulitate.Dacă în vre-o comuna rurala se întâmpla ca primarul sa nu stie carte, atunci legalizarea actului nu se poate face la primarie.Părţile se vor adresa în asemenea caz la judecatoria de ocol respectiva.12. Formalitatile autentificarei fiind îndeplinite, unul din acele doua exemplare ale actului, şi anume cel pe hârtie timbrata, se remite părţilor cari subscriu pe petitiune de primirea lui, iar cellalt exemplar se păstrează la dosarul tribunalului şi se trece în substanţa într'un repertoriu alfabetic spre a se putea gasi dosarul cu înlesnire la trebuinta. Părţile interesate pot obtine copii legalizate de pe acest act, cu cheltuiala lor. Certificarea conformitatei copiei cu originalul pastrat la dosar, se face de judecator sau primar, dimpreuna cu grefierul sau acela ce-i tine locul.13. Identitatea, fie a părţilor sau procuratorilor lor, fie a martorilor, se constata prin unul din urmatoarele mijloace:a. Prin cunoştinţa personala a functionarului public chemat a adeveri, şi care o declara în act;b. Prin declaratia a doi martori cunoscuti acelui functionar;c. Printr'un certificat de identitate liberat de autoritatea comunala sau politieneasca în rezortul careia partea îsi are domiciliul sau reşedinţa de fapt;d. Prin carta de alegator coroborata cu chitantele de contributiuni pe anul curent;e. Prin pasport sau orice alt act ţinînd loc de pasport cînd este vorba de straini.Acelaşi mod de probatiune se poate întrebuinta şi de Românii aflatori în strainatate, înaintea consulatelor sau legatiunilor noastre în acea tara;f. În fine pentru persoanele fără stiinta de carte, identitatea se poate constata printr'o adresa a autorităţii comunale sau politienesti a domiciliului sau a resedintei partei, către judecatoria chemata a adeveri, şi în care se va arata trebuinta pentru care acea parte vine înaintea acelei judecatorii.Aceasta adresa care tine loc de bilet de identitate, se va da chiar la mâna partei şi se va popri la dosarul adeverirei.La caz cînd judecatorul ar avea îndoiala asupra sinceritatei actului din care rezultă identitatea, sau asupra persoanei ca ar fi cea aratata în act, el se poate încredinţa de adevar prin orice alt mod de probatiune.14. Certificatul de identitate sau actul care-i tine locul vor arata cu preciziune:a. Numele, pronumele şi profesiunea partei la mâna careia s'a dat;b. Locul unde locueste, adeca satul sau catunul, dacă este vorba de o comuna rurala; suburbia, strada şi numărul casei, dacă este vorba de o comuna urbana;c. Orice alte semne caracteristice ale partei dacă are;d. Numele autorităţii care a liberat acel act, data liberarei şi numărul lui de ordine;e. Subscrierea functionarului public care l-a eliberat şi sigiliul acelei autorităţi;f. Semnatura partei dacă ea stie sa subscrie sau atestarea că nu stie subscri, dacă ea nu stie.Procesul-verbal de adeverire trebuie să mentioneze actul pe temeiul caruia s'a constatat identitatea şi sa arate autoritatea de la care emana, data lui şi numărul de ordine ce poarta.15. Functionarul public care ar libera un act de identitate fals, sau acela care s'a servit cu asemenea certificate sau cu un certificat care nu este al său, se va pedepsi conform art. 135 din codul penal.16. Autentificarea actelor acelor ce nu stiu carte şi cari sînt subscrise prin punere de deget, sau prin aplicarea unui sigiliu (pecete) se face întocmai după regulele prescrise mai sus, cu deosebire numai ca actul trebuie să fie subscris de acela care a servit de scriitor, şi pe lânga părţi sa compare şi el înaintea judecatoriei.Procesul-verbal de autentificare trebuie în acest caz să constate, atît declaratiunea părţilor că nu stiu sau nu pot subscrie cât şi pe aceea a scriitorului, ca el a redactat acel act după cererea părţilor.Scriitorul actului poate servi în acest caz şi drept martor pentru dovedirea identitatei.17. Scriitorul sau martorii cari se vor dovedi ca au facut o declarare falsa se vor pedepsi ca martori mincinosi, conform art. 288 din codul penal, fără prejudiciul altor daune-interese către părţi şi chiar altor pedepse mai grave, în caz cînd faptul lor ar însuşi şi elementele delictului de fals în acte publice.18. Constatarea identitatei partei, a martorului şi a scriitorului actului, a prezentarei lor înaintea functionarului care a dat autenticitatea, a citirei actului în auzul tutulor şi a declaraţiei părţilor ca actul este facut cu consimţămîntul lor şi subscris de dânsele, sau ca ele nu stiu subscrie, în caz cînd actul se afla subscris prin punere de deget sau sigiliu, toate acestea sînt cerute sub pedeapsa de nulitate a actului.Procesul-verbal de autentificare va constata asemenea sub pedeapsa de nulitate, ca exemplarul pastrat la dosar s'a subscris de părţi în chiar prezenta judecatorului sau functionarului public care a instrumentat.19. În caz de boala constatata, care ar împiedica pe vre-una din părţi a veni înaintea autorităţii publice competenţa, judecatorul poate fi delegat şi este tinut sa înstrumenteze la domiciliu, dacă acea parte se găseşte chiar în orasul sau comuna de reşedinţa a tribunalului sau judecatoriei. Dacă nu se afla în acest oras sau comuna, se va putea delega judecatorul de ocol respectiv.În acest caz procesul-verbal de autentificare trebuie să constate atît cazul de boala cât şi locuinta unde s'a instrumentat.20. Actele autentificate conform dispozitiunilor legei de faţa, sînt executorii din momentul exigibilitatei lor.Formula executorie se va pune pe dânsele de aceiasi autoritate care le-a investit cu forma autentificata şi în acelaşi mod ca şi pentru hotarârile judecătorești.Asupra actelor autentificate de vre-o judecatorie comunala, formula executorie nu se va putea pune decât de judecatoria de ocol respectiva sau de tribunalul de judet.21. Omisiunea vre-uneia din aceste formalitati substantiale supune pe functionarul public, din vina caruia s'a anulat actul, la pedeapsa destituirei, fără prejuditiul altor despăgubiri către părţi dacă este loc.22. Actul nul ca act autentic, pentru vre-un vitiu sau lipsa de forma, poate valora ca act sub semnatura privată legalizat, sau ca act cu data certa, sau ca început de dovada scrisa, dacă însuseste condiţiunile cerute pentru unul sau altul din aceste acte.23. Instrucţiunile ministeriale vor determina modul conservarei actelor autentice în arhivele tribunalelor şi judecatoriilor. +  § 2. - 24. Funcţionarii publici competenti, sînt datori dacă părţile o cer, sa învesteasca cu formula autentica nu numai actele pentru care aceasta forma este ceruta sub pedeapsa de nulitate, dar şi orice alte acte pentru validitatea cărora legea nu cere asemenea forme.În acest caz însa, părţile pot cere ca actul să fie adeverit sau legalizat numai întru cât se atinge de veracitatea semnaturilor.25. În caz de simpla legalizare a semnaturilor, procesul-verbal trebuie să constate în acelasi mod ca şi pentru actele autentice propriu-zise, cele urmatoare:1. Prezentarea părţilor în persoana sau prin procuratori înaintea judecatoriei şi identitatea lor;2. Declaratiunea lor ca actul e subscris cu propria lor semnatura;3. Subscrierea în faţa functionarului public a exemplarului pastrat la dosar.26. Pentru cei ce nu stiu carte sau nu pot subscrie, procesul-verbal de legalizare trebuie să constate în acest caz:1. Prezentarea părţilor şi a scriitorului actului înaintea judecatoriei sau primariei şi identitatea lor;2. Citirea actului din cuvânt în cuvânt în auzul tutulor;3. Declaratiunea părţilor sau uneia din ele că nu stie sau nu poate subscrie;4. Declaratiunea partei care nu stie subscrie ca actul ce i s'a citit este facut cu consimţămîntul sau şi ca voeste să se legalizeze.27. Actele sub semnatura privată sau subscrise prin punere de deget, astfel legalizate au aceiasi forta probanta ca şi actele autentice, pentru tot ce functionarul public competent constata ca i s'a declarat de părţi sau ca s'a petrecut înaintea sa.28. Cei ce nu stiu carte şi cari subscriu prin punere de deget sau prin aplicarea unui sigiliu, nu se pot obliga sub semnatura privată decât pâna la concurenta de 150 lei.În acest caz pentru ca înscrisul să fie valabil, el trebuie să fie subscris de scriitorul lui şi să se arate într'însul numele, profesiunea şi domiciliul a doi martori cari au fost de faţa la încheerea conventiunei şi facerea înscrisului.29. Dacă legalizarea actelor celor ce nu stiu carte este vitioasa sau incompletă, existenta sau validitatea obligatiunei, se poate combate de dânsii pe toate caile de drept. +  Capitolul III Despre darea datei certe şi certificarea copielor după acte şi registre30. Tribunalele de judet, judecatoriile de ocoale şi comunale sînt datoare cînd li se va face asemenea cerere, sa dea data certa actelor sub semnatura privată.Aceasta se face înregistrându-se petitiunea în registrul de intrare şi certificându-se în josul actului de judecator sau de primar ca acel act s'a prezentat judecatoriei sau primariei la data cutare şi ca s'a înregistrat la numărul cutare al registrului din acea zi, luna şi an. Aceasta certificare pe act, se va contrasemna de grefier sau notar, după natura autorităţii de la care emana.Nu se deroga prin aceasta la dispozitiunile art. 1182 şi 1188 din codul civil şi nici la regulele speciale prescrise în materie de drept comercial.31. Tribunalele de judet vor avea şi competinta de a libera copii legalizate de pe actele ce li se vor prezenta de părţi fie sub semnatura privată, fie legalizate sau emanate de vre-o alta autoritate româna.Tribunalul trebuie, în asemenea caz, pe de o parte sa vizeze în acest scop actul după care libereaza copie şi, pe de o alta, sa pastreze la dosarul cauzei o copie identica legalizata, scoasa cu cheltuiala partei.32. Tribunalul de comert şi, în oraşele unde nu sînt asemenea tribunale, tribunalele civile vor avea caderea a certifica exactitatea copiilor extrase din registrele comerciale, mentionându-se în certificare, dacă aceste registre sînt sau nu tinute în conformitate cu prescriptiunilor legei comerciale. +  Capitolul IV Dispozitiuni interpretative privitoare la formarea unor testamente33. Dispozitiunile prescrise în art. 859 şi urmatoarele din codul civil, în privinta formei testamentelor, nu se ating în nimic prin prezenta lege.Pentru curmarea însa a îndoelilor, ce s'au ivit în practica judecătorească asupra unora din acele formalitati, se dispun pentru viitor cele ce urmeaza:Delegatiunea pentru a instrumenta la locuinta testatorului se poate da prin simpla rezolutiune a presedintelui sau a judecatorului care îi tine locul, pusa pe petitiunea prin care s'a cerut delegatiunea;Judecatorul delegat trebuie să constate în procesul-verbal cazul de boala şi sa indice cu preciziune locuinta unde a instrumentat;Formele autentificarei se pot îndeplini de un singur judecator, fie la locuinta testatorului, fie la tribunal. Şi într'un caz şi într'altul însa, el trebuie să fie azistat de grefier, care va contra-semna în act.Judecatorul va trebui neaparat să constate identitatea testatorului în procesul-verbal de autentificare;Regulele prescrise la art. 13 din prezenta lege pentru constatarea identitatei se vor aplica şi la testamente.Toate cele ce preced se vor observa sub pedeapsa de nulitate a procesului-verbal de autentificare.Dispozitiuni finale34. Consulatele şi legatiunile române în strainatate vor continua a exercita atributiunile ce le sînt date prin legile şi regulamentele astazi în fiinta în ce priveste autentificarea sau legalizarea actelor ce li s'ar prezenta.Ele vor observa însa pe viitor formele prescrise prin prezenta lege pentru ambele categorii de acte.Pentru legalizarile sau autentificarile facute la judecatoriile comunale, taxa timbrului fix va fi de 25 bani, iar pentru acele petrecute înaintea judecatoriilor de ocol, timbrul fix va fi de un leu.______________