Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!
Key Benefits:
- Unlimited Searches
- Weekly Updates on New Laws
- Access to 5,345,848 Global Laws from 110 Countries
- View the Original Law Side-by-Side with the Translation
Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE LX din 1 ianuarie 1881despre procedura de execuţie silită imobiliară în Transilvania*)
| EMITENT |
DIETA AUSTRO-UNGARA |
Publicat în BROSURA din 1 ianuarie 1881
__________Notă ... *) Completată cu toate modificările aduse pînă în anul 1928 (novela XII: 1908, legea VII: 1912 şi legea XLV: 1912, Regulamentul Portareilor şi dispoziţiuni din legea Timbrului, a legii Advocatilor, legea Curţii de Casaţie, etc.), adnotata şi prevăzută cu jurisprudenta.Execuţia de escontentare(Urmărirea silită) + Capitolul 1 Dispoziţiuni generale + Articolul 1Punctele a-d sînt abrogate şi înlocuite cu art. 31 din Legea LIV: 1912.Execuţia de escontentare are loc în baza unui act autentic executor.Acte autentice executorii sînt:1. Sentinţele şi deciziunile definitive ale instanţelor civile;2. Transactiunile încheiate înaintea instanţelor civile;3. Mandatul de plată executoriu; [Pr. civ. Art. 592 şi 609] denunţarea şi somatiunea; [Pr. civ. Art. 628]4. Sentinţele instanţelor civile dacă sînt declarate executorii fără considerare, dacă va avea sau nu loc calea de atac;5. Deciziunea instanţelor civile, deşi nu definitivă, care nu se poate ataca cu recurs, ce are efect suspensiv, întru cat efectuarea executorie nu este suspendată, sau oprită; [Pr. civ. Art. 556]6. Hotărîrea executorie a instanţei civile data în procedura gratioasa;7. Hotărîrile şi actele autentice, menţionate în punctele e-h art. 1, din Legea LX: 1881, de asemenea toate hotărîrile şi actele autentice cari prin alte dispoziţiuni legale sînt declarate executorii. (vezi la punctul 1, art. 410 şi 672 la punct. 2, art. 423, la p. 4 art. 415-417, 502, 509, 581, 632 din Pr. Civ.)Urmează punctele e-h ale articolului 1 din Legea LX: 1881: e) Hotărîrile de condamnare, sau procesele verbale, sau tranzacţiile sau copiile oficiale date de judecătoriile de arbitrii, precum şi de judecătoriile speciale ale bursei de mărfuri şi valori, precum şi de halele regionale de producte şi de cereale; ... f) Hotărîrile penale definitive, cari conţin despăgubiri civile; ... g) Actele redactate de notarii publici, executorii în înţelesul articolului 111 din Legea XXXV: 1874; ... h) Hotărîrile executorii ale judecătoriilor disciplinare, ale autorităţilor administrative şi financiare, dacă în conformitate cu dispoziţiunile legale în vigoare sînt date spre executare instanţelor civile judecătoreşti. ... La art. 1 se mai adauga din art. 14 § 18 alin. 5 din Legea timbrului şi a impozitului pe acte şi fapte juridice din 29 Apr. 1927."Asiguratorul va putea urmări pe asigurat în caz de neplata primelor datorate în temeiul poliţei de asigurare. Dispoziţiunile contrare acestui text, prevăzute în alte legi, sînt şi rămîn abrogate".Se adauga:Art. 43 din Legea pentru organizarea corpului de avocaţi din 19 Fbr. 1923. M.O. 231.Art. 43. Convenţia privitoare la onorariul stipulat între advocat şi client va putea capata autenticitate prin depunerea de către client şi advocat a unei declaraţii scrise către preşedinte sau locţiitorul sau, în camera de consiliu a secţiunii la care e pendinte litigiul (pentru actele de notariat la secţiunea respectiva).Creanta de onorariu, constatată prin sus-menţionată declaraţiune sau prin alt act autentic, va avea drept de privilegiu asupra bunurilor aduse sau conservate în patrimoniul clientului prin serviciile prestate de advocat.Acest privilegiu se va adauga la art. 1737 din codul civil după alin. 3 formând un nou alin. 3 bis, şi se va înscrie în registrul de tribunal după simpla cerere a advocatului.În privinta bunurilor imobiliare, acest privilegiu se conserva prin inscripţia creanţei de onorariu în registrul de mutaţiuni mobiliare sau în cărţile funduare locale.Creanta de onorariu se executa prin investirea cu formula executorie a actului autentic sau jurnalului încheiat conform sus-menţionatei declaraţiuni. Executarea nu se va putea suspenda pe cale de contestaţie decât după consemnarea sumei. Judecarea contestaţiei se va face conform art. 41 al acestei legi.La art. 1 se adauga alin. 1 şi 2 din art. 79 din legea pentru Curtea de Casaţie şi Justiţie M.O. 282, 22 Dec. 1925.Art. 79. Sentinţele, deciziunile şi incheerile date după promulgarea legii de faţa, de către o în orice procedura litigioasa sau gratioasa sînt desavarsite din momentul comunicării.În contra lor nu se admite nici o cale de atac, decât numai recursul în casare, conform dispoziţiunilor acestei legi.(Restul fără actualitate).1) Deciziunile Curţii de Casaţie, data asupra hotărârilor venite dela instanţele judecătoreşti din Transilvania constituiesc titluri executorii prin ele însele şi prin urmare nu mai au nevoie de vre-o formalitate pentru a putea fi executate, cum ar fi investirea cu formula executorie. (Curtea de Casaţie I. 8034 1926).2) Rămînînd sentinta faţă de unul din pârâţii codebitori, acesta nu poate ridica incidentul, ca pretenţia este unitară şi astfel contra lui nu s'ar putea ordonă execuţia silită.În materie de execuţie nu se poate aplica art. 80 din P. c. (Curtea de Apel Cluj, S. II. 1839, 1926).3) Cheltuelile procesului de escindere în cursul execuţiei nu pot fi stabilite în sarcina urmaritului. (Cluj, Curte Hot. XIII).4) Creanta prin care se stipulează plate într'o anumită moneda de aur, nefiind o creanta lichidă, poate da loc la discutiuni, interpretare, astfel neindeplinind condiţiunile cerute de lege, execuţiunea nemijlocită nu poate fi ordonată, fără chemare prealabilă în judecata. (Casatia S. II 345/1926).5) Dacă avocatul care a fost împuternicit în proces este împiedicat şi sentinta se înmânează substitutului delegat, sentinta nu se ridica la valoare de drept. (1679, 1890) Markus. Curtea de Apel Cluj.6) Se va putea ordonă execuţia de escontentare în caz dacă în contra sentinţei condamnatoare faţă de pîrît a făcut apel numai reclamantul şi aceasta numai pentru sistarea cheltuielilor în mod reciproc, dacă sentinta s'a ridicat la valoare de drept (39/1908) Dr. Szitas.7) Norma de drept ca în caz dacă termenul de îndeplinire cade pe o zi de Dumineca sau sărbătoare, obligaţia se va îndeplini în proxima zi de lucru, conform jurisprudenţei se aplică faţă de orice art. juridic (G 178, 1910) Dr. Szitas.8) Extractele de procese verbale, dresate cu ocazia desbaterei de verificare în procedura de faliment, în caz dacă n'au fost atacate de falit au efect executoriu.9) Partajul ce s'a încheiat între părţi formează baza pentru ordonarea execuţie. Dr. Terfi.10) Sentinta penală care conţine şi despăgubiri civile chiar dacă nu dispune termenul de îndeplinire, este executorie, fiindca ridicandu-se la valoare de drept, obligaţia de plată se naşte imediat (Markus).11) Sentinţele curţilor de apel şi ale tribunalelor pronunţate în instanţa a doua, chiar dacă nu sînt declarate executorii, conform art. 79 din legea curţii de casaţie, fiind definitive sînt executorii în escontentare.12) Dacă procesul se declara sistat, nu se poate cere execuţie. Se exceptează sistarea procesului în urma incidentului dilatoriu, cînd pîrîtul va putea cere execuţia pentru spesele de judecată.13) Nici cererea de execuţie şi nici acţiunea de innoirea procesului nu suspenda executarea sentinţei definitive, numai dacă nu se acordă suspendarea.14) Numai în baza edictului legalizat se poate cere execuţie, dacă actul notarial este executoriu, conform art. 111 din legea XXXV: 1874. + Articolul 2Este abrogat şi înlocuit cu Art. 32 Leg. LIV: 1912.În cazurile indicate în punctele 1-6 din art. precedent, execuţia se ordonă de către prima instanţa, care a procedat în proces.Judecătoriile de ocol sînt competente de a ordonă execuţia în cazurile insirate în punctul e) art. 1 al Legii LX: 1881, cu excepţiunea comisiilor de arbitri; [art. 787, pr. civ.] În cazurile indicate de punctul f) întotdeauna, iar în cazul indicat în punctul h) atunci, cînd vreo lege specială nu dispune altfel, fiind acea judecătorie de ocol competenţa, în a cărui ocol se afla reşedinţa instanţei prime, sau autorităţii sesizate în proces.(Partea referitoare la ordonarile de execuţie în Budapesta este fără actualitate).În celelalte cazuri, instanţa competenţa pentru ordonarea execuţiei se determina prin dispoziţiuni legale speciale. [Aliniatul II. desfiinţează competinţa tribunalului].1) Execuţia ordonandu-se întotdeauna de prima instanţa, suspendarea ei, conform art. 83 din legea curţii de casaţie o poate acorda numai prima instanţa. Cererea de suspendare trebuie deci înaintată acestei instanţe. (Curţile de Apel Timişoara şi Cluj).2) Este suficient, dacă exemplarul I. al cererii pentru ordonarea execuţiei este contrasemnat de advocat.3) În cauza de execuţie, părţile nu pot conveni privitor la competinţa teritorială a instanţelor. Dispoziţiunile legii de execuţie sînt obligatorii. Aceasta se referă şi la actele notariale, executorii conform art. 111 din Legea XXXV: 1874. + Articolul 3, 4, 5, fiind abrogate se înlocuiesc cu art. 33 din Leg. LIV: 1912.În privinta ordonarii execuţiei în baza unui act autentic executor, dat de un Stat străin, sînt decisive convenţiile Internaţionale, ce exista faţă de acest Stat. În lipsa unor astfel de convenţii, execuţia se ingadue a se ordonă numai în baza reciprocitatei stabilite, şi dacă:1) execuţia este bazată pe o hotărîre definitivă, data de judecătoriile civile, comerciale, sau pe o tranzacţie judecătorească cu efect identic;2) în contra hotărîrei sau transactiei, nu se opune nici una din circumstanţele menţionate în art. 414 Pr. civ.Declaraţia Ministrului de justiţie, data în privinta reciprocităţii este obligatorie pentru instanţe, iar în caz dubios, declaraţia se va cere din oficiu. În aceste cazuri acea instanţa este competenţa pentru ordonarea execuţiei, care în conformitate cu art. 18 al legii LX: 1881, este competenţa pentru efectuarea execuţiei.Dacă pentru efectuarea execuţiei, sînt mai multe instanţe sesizate, aceea va hotărî asupra ordonarei execuţiei, care este numita în primul rând, urmând ca ea sa încunoştiinţeze pe celelalte judecătorii despre hotărîrea sa. Dacă instanţa sesizată din partea judecătoriei din străinătate nu este competenţa a efectua execuţia, se va transmite sesizarea acelei instanţe, care este în drept Totodată va înştiinţa judecătoria din străinătate despre aceasta. + Articolul 6. este abrogat şi înlocuit cu art. 34 din Leg. LIV: 1912.Dacă legea nu prevede altfel, ordonarea execuţiei, trebuie cerută printr'o petiţie formulată în scris, în trei exemplare şi la exemplarul prim se anexează titlul original, în baza căruia urmează a se ordonă execuţia. Hotărîrile şi tranzacţiile judecătoreşti se pot anexa şi în copie simpla, cu menţiunea, ca originalul se găseşte la judecătorie.Alin. 2 art. 6. În procesele cambiale se anexează la primul exemplar la cambia originala, iar dacă aceasta se afla depusa la instanţa competenţa pentru ordonarea execuţiei, aceasta împrejurare se va menţiona în cerere.Dacă execuţia este îndreptată în contra mai multor pârâţi, sau urmează să se efectueze în mai multe locuri, cererea trebuie înaintată în atâtea exemplare, ca fiecare pîrît şi fiecare autoritate sesizată, precum şi portărelul, sa primească un exemplar separat.Exemplarele ce se înaintează autorităţii sesizate, precum şi delegatului, trebuie înaintată fără anexe; iar la exemplarul ce trebuie înmânat aceluia care va fi urmărit se alătură copie după acele acte, cari încă nu i s'au comunicat.În cazurile indicate în art. 1 al. e, f, g şi h judecătoria va retine o copie după actul autentic, ce a servit de baza la ordonarea execuţiei şi care copie fiind înaintată de urmăritor, se autentifica din oficiu.Cererile de execuţie, înaintate cu lipsuri, trebuiesc înapoiate pentru completare.1) Conform alin. 5, art. 6, în cazul alin. f, din art. 1, petiţionarul va inainta, în afară de actul original şi o copie a acestuia, căci altfel cererea de execuţie va fi înapoiată.2) Cererea de execuţie se va timbra conform art. 6 § 12 din Legea timbrului şi a impozitului pe acte şi fapte juridice.3) Conform art. 6 din Legea VII: 1912 execuţia se poate ordonă şi de grefierul cu atribuţii independente. Azi judecătorul supleant poate asemenea sa ordone executiile.4) Spesele ivite prin executii separate, introduse contra unora dintre urmăriţi, nu pot fi socotite în sarcina acelora ce n'au fost urmăriţi.5) În cauza de execuţie nu se cere pentru advocat procura.6) Tribunalul a respins greşit cererea de execuţie, prin care s'a cerut execuţie contra statului, spunand ca statul este o persoană morala şi nu poate fi executată pe cale bugetară. Recursul a trebuit admis, fiindca nu exista nici o dispoziţie de lege care să justifice decizia tribunalului. A se vedea legea contabilităţii publice şi art. 13 din legea Contenciosului administrativ. (Curtea de Apel Timişoara S. II. 1386/1927).7) Cererea de executare avînd lipsuri de forma, trebuie restituită pentru completare şi nu respinsă. (Vezi art. 34 legea LIV: 1912). (Curtea de Apel Timişoara S. II. 5826/1926). + Articolul 7Dacă în procesele sumare se cere execuţia numai asupra mobilelor, cererea de execuţie se poate face şi verbal, cerere care va fi luată la proces verbal de către instanţa. + Articolul 8Urmaritorul, în cererea de execuţie, va preciza petitiunea sa.În cererea de execuţie se va arata apoi instanţa, sau instanţele, în circumscripţia sau în circumscripţiile cărora urmează a se efectua execuţia şi se va aminti dacă, doreşte ca execuţia să fie efectuată din oficiu.Execuţia se poate cere după expirarea termenului de prestare, stabilit în actul autentic, care serveşte la ordonarea ei.Azi nu mai are actualitate art. 31. Nov.1) Pentru dresarea acestor procese verbale se vor respecta aceleaşi dispoziţiuni, ca şi la primirea celorlalte plângeri sau acţiuni.2) Termenul de îndeplinire va trebui să fie precizat cu data de calendar, respective să fie în asa chip stabilit, ca să se poată socoti după calendar. (Nu este precizat de ex. după moartea lui N.N. la trei săptămâni).3) Cererea de execuţie înaintată înainte de trecerea termenului de îndeplinire trebuie respinsă. Nu are nuci o influenţa faptul, ca pînă la rezolvarea ei a trecut termenul de îndeplinire, data ei fiind cea de înregistrare. + Articolul 9. este abrogat şi înlocuit cu art. 35 din Leg. LIV: 1912.Dacă ordonarea execuţiei se cere în baza unei hotărîri date de vre-o instanţa civilă, instanţa care este în drept a ordonă execuţia, va constata din oficiu în scopul ordonarii, dacă s'a comunicat în termen legal hotărîrea, care serveşte de baza la ordonarea execuţiei, apoi constata dacă în termen legal s'a înaintat apel, sau contestaţie cu efect suspensiv, şi ca în înţelesul legii este loc la vre-o cale de atac, sau opoziţie. În cazul dacă prima instanţa, a ordonat execuţia hotărîrei atacate prin apel, pînă ce se va pronunţa instanţa de apel, în privinta acestei executii, va avea loc aplicarea art. 41 din legea de faţa. (Legea LIV: 1912). Dacă execuţia se cere atunci cînd dosarul este trimis instanţei superioare, partea care cere execuţia trebuie să anexeze la cererea de execuţie edictul, sau copia autentică a hotărîrei, chiar şi fără motivare, iar dacă hotărîrea a fost comunicată urmaritului prin inmanare se va alătură şi copia autentică după dovada de inmanare.Dacă execuţia se cere în baza hotărîrei executorie a instanţei de apel, atunci cînd dosarul procesului nu s'a trimis încă primei instanţe (procedura civ. art. 511 şi 546); la exemplarul I al cererii de execuţie trebuie anexat un edict sau o copie autentică după hotărîre, în care copie grefierul de şedinţa a senatului de apel, va menţiona ziua pronunţării sau a inmanarei de sentinta şi faptul că nu s'a făcut cerere de revizuire în termen legal.Dacă termenul de execuţie este condiţionat, sau este pendent de îndeplinirea unui contra serviciu, urmaritorul trebuie să dovedească neexistenta condiţiunei sau îndeplinirea din partea sa, precum şi celelalte cerinţe prealabile ale executabilitatii, afară numai dacă aceasta nu rezultă din actele de dosar. + Articolul 10Cererea de execuţie se rezolva de regula fără ascultarea partei contrare.În cazul prevăzut de art. 3 întotdeauna, iar în cazurile prevăzute de art. 9, 13 şi 15 numai atunci cînd este necesară ascultarea părţilor, cînd nu se dovedeşte ca act autentic sau ca act legalizat sau semnatura privată (art. 92, 93 din XXXV: 1874) îndeplinirea prestatiunilor, de care este condiţionată ordonarea execuţiei; înainte de a se decide în fond asupra cererii de execuţie; în faţa judecătoriei de ocol se va tine desbatere sumară, iar în faţa tribunalului desbatere protocolara.^1)__________^1) (Vazand abrogarile făcute de legea LIV: 1912, de punere în aplicare a procedurii civile I.: 1911 şi ţinînd seama de art. 3 al acestei legi, redam în parte art. 9."Unde o dispoziţiune legală anterioară se referă la vre-o lege sau dispoziţiune prevăzută de alta lege, scoasa din vigoare conform art. 3, în locul acestora de acum înainte se vor înţelege dispoziţiunile procedurii civile şi ale prezentei legi. Astfel în locul procedurii sumare sau procedurii protocolare aplicată la judecătoriile de ocol, de acum înainte se va înţelege procedura care este aplicabilă în faţa judecătoriei de ocol, procedura regulată, prevăzută de procedura civilă, sau în locul procedurii protocolare aplicată la tribunal de acum înainte se va înţelege procedura pentru tribunal, indicată de procedura civilă").Ultimul alineat este abrogat şi înlocuit cu art. 36 din legea LIV: 1912.În cazul amintit în art. 33, al legei de faţa, (adică art. 3, 4, 5 din legea LX: 1881) dacă execuţia este cerută de o instanţa judecătorească din străinătate, pentru a fi ordonată, nu este necesară ascultarea părţilor. Judecătoria trebuie să ia în consideraţie din oficiu condiţiunile amintite de art. 33 al legei de faţa. Cînd însă instanţa judecătorească este în dubiu, iar din dosarul trimis şi din actele depuse nu rezultă lămuriri satisfăcătoare, lămuririle se pot cere dela judecătoria din străinătate.Dacă judecătoria sesizată refuza ordonarea execuţiei, se va aplica art. 17 din pr. civ.Potrivit art. 40 din legea de faţa [legea LIV: 1912] contra deciziunei prin care se ordonă execuţia se admite recurs. Afară de acest remediu, urmăritul mai poate inainta şi excepţi în contra deciziunei de ordonare, în termen de 15 zile dela înmânarea deciziunei, în cazul, cînd execuţia s'a ordonat în contra dispoziţiunilor art. 33 din legea de faţa.Excepţiunile suspenda execuţia, conform dispoziţiunilor prevăzute în art. 41. [adică 36 din leg. LIV: 1912]. În urma excepţiunilor, judecătoria hotărăşte în privinta ordonarii de execuţie prin deciziune, după ce a ascultat părţile [art. 40]. De altfel, în privinta excepţiilor, se aplică articolele 134, 135, 140 şi 141 din pr. civ. se aplică chiar dacă excepţia s'a înaintat cu întîrziere.Excepţiunile întemeiate pe motivele insirate în al. 4, 5 şi 6 al art. 414 Pr. civ., se pot invoca şi după termenul arătat în alineatul precedent.Dacă convenţiunile internaţionale dispun altfel, acest articol nu se aplică. [Excepţiunile se considera ca un nou remediu de drept].1. Cînd hotărîrea executorie s'a dat de către tribunal ca instanţa de faliment, cererea de execuţie se va rezolva de completul de doi.2. Conform art. 17 pr. civ. ard. în caz de refuz decide Curtea de Apel competenţa.3. Art. 33 din legea LIV: 1912 dispune despre executiile ordonate în baza hotărârilor date în străinătate. + Articolul 11Dacă execuţia s'a ordonat, în deciziune se va arata precis creanta, împreună cu accesoriile, care se validiteaza şi se va stabili cheltuelile ivite cu cererea de ordonarea a execuţiei.Dacă instanţa, care ordonă execuţia, este competenţa şi pentru efectuarea ei, iar execuţia se va efectua prin portărel, deciziunea va numi şi pe portărel, care o va efectua. + Articolul 12Despre ordonarea execuţiei urmăritul se incunostiinteaza prin primul exemplar al cererii de execuţie, însoţit de deciziune, iar portărelul, sau autoritatea sesizată cu execuţia, precum şi urmăritul prin celelalte exemplare însoţite de deciziuni [art. 6] şi de regula, urmăritul se incunostiinteaza cu prilejul efectuării de execuţie. În cazul articolului 7, urmaritorul, portărelul şi urmăritul se incunostiinteaza printr'o copie, după procesul verbal, însoţită de deciziune.Dacă execuţia nu se ordonă se va incunostiinta printr'o deciziune motivată numai petiţionarul, odată cu restituirea tuturor exemplarelor cererii.Dacă execuţia nu se efectuează în termen de trei luni dela ordonare, urmăritul este în drept sa ceara, sau dela instanţa care a ordonat execuţia, sau dela cea însărcinată cu efectuarea ei, înmânarea directa a deciziunei de ordonarea execuţiei.Dacă deciziunea s'a înmânat, remediul de drept întrebuinţat contra acestei deciziuni nu împiedica efectuarea, conform regulelor execuţiei.Este completat cu art. 26 din leg VII: 1912.Dacă execuţia cerută numai asupra mobilelor nu trebuie efectuată din oficiu, edictele deciziunilor despre ordonarea execuţiei, trebuiesc trecute pe cererile sau pe procesele verbale de execuţia ei pe copiile lor şi toate exemplarele să se inmaneze urmaritorului.Urmaritorul pentru a efectua execuţia, prezintă exemplarele necesare atît pentru portărel cat şi pentru urmărit, portărelul care este competent, conform regulamentului interior al judecătoriei în drept de a efectua execuţia.În acest caz nu se aplică alineatul 1 al art. 12, al. 1, 2, 3, al art. 19 şi alineatul 1 al art. 23 din legea LX: 1881.Dacă urmaritorul nu a efectuat execuţia de escontentare în timpul celor 3 ani, dela data deciziunei de ordonare a execuţiei, se va inainta o noua cerere către instanţa care a ordonat execuţia, pentru sesizare sau delegare.Dacă în locul unde trebuie efectuată execuţia, nu este în vigoare această lege, articolul prezent nu se va aplica.1. Înainte de 3 luni, dacă deciziunea de ordonarea execuţiei nu i s'a înmânat urmaritului, nu se va putea inainta recurs contra ordonarii.2. Cererea, care a fost odată respinsă, poate fi repetată cu succes.3. Conform regulamentului portareilor, azi se sesizează în genere corpul portareilor de pe lîngă tribunalul respectiv. Dacă efectuarea execuţiei urmează a se face în circumscripţia altui tribunal, se va aplica art. 35 din reg. port. şi astfel se va cere autorizaţie prin prim-preşedinţii ambelor tribunale, acordându-se comisie rogatorie. Tot asemenea, înainte de orice efectuare de execuţie se vor plati taxele de portarei, iar delegaţia portărelului o face şeful portareilor, la o cerere separată a petitionarului urmăritor, adresată către el. În aceasta privinta procedura prevăzută de art. 12, s'a modificat. Portărelul azi este salarizat al statului, nu lucrează pe venit propriu, cum era pînă acum.Deoarece exemplarul execuţiei i se înmânează urmaritului odată cu efectuarea, în caz dacă nu s'a efectuat execuţia, urmăritul înainte de trecerea termenului de trei luni, nu poate face recurs.În caz dacă se prenoteaza, sau se intabuleaza ipoteca, în baza ordonarii execuţiei în c. f., recursul poate fi înaintat imediat. + Articolul 13Execuţia de regula se ordonă în favoarea celui îndrituit, conform actului executor şi în contra celui obligat prin acest act.Dacă prin cesionare se iveşte vre-o schimbare în privinta persoanei îndreptăţite şi aceasta schimbare se certifica prin act autentic sau act privat legalizat, atunci execuţia trebuie ordonată în favoarea cesionarului.În cazul cînd schimbarea nu se dovedeşte cu act autentic sau act privat legalizat, judecătoria înainte de a hotărî asupra ordonarii execuţiei, va asculta pe cedend şi cesionar pe cale sumară, respective protocolara ^1).___________^1) Vezi art. 3 şi 9 din legea LIV: 1912.În acţiunile cambiale, dacă cambia originala se anexează la cererea de execuţie, execuţia trebuie ordonată fără ascultarea părţilor chiar şi în acel caz, cînd cesionarea este dovedită prin act privat cu deplina forta probatorie [vezi art. 10]Art. 55 leg LIV: 1912 completează art. de mai sus.Prin acte private cu completa forta probatorie, amintita în legea LX: 1881 trebuiesc înţelese actele întocmite în conformitate cu art. 317 din pr. civ.Dacă legea LX: 1881 prevede vre-o procedură sumară procesuala, sau gratioasa, şi în procedura execuţiei trebuie să se aplice dispoziţiunile procedurei civile obligatorii la judecătoriile de ocol. În procesele ivite în decursul execuţiei, trebuie să se ţină seama de dispoziţiunile speciale din legea LX: 1881, întru cat legea prezenta nu prevede altfel.În cazurile indicate în legea LX: 1881, cînd se ordonă procedura sumară gratioasa, ascultarea părţilor, desbatere sau probaţiune, nu se va admite nici ascultarea părţilor sub jurământ, şi nici luarea jurămîntului transactional.1. Dacă se cesioneaza o creanta cambiala, nu este necesar, ca cesionarea să se treacă pe cambie.2. Dacă după notarea dreptului de execuţie în C. F. se transmite asupra altuia ipoteca şi aceasta transmitere s'a notat şi în C. F., cesionarul va putea cere licitaţia imobiliară direct la secţia C. F. [Dr. Borsodi V.T.] + Articolul 14Dacă în rastimp, a murit partea condamnata şi cel în drept voeşte să execute numai bunurile, care sînt în succesiunea urmaritului, sau care s'au transmis succesorilor, execuţia trebuie ordonată contra succesorilor cunoscuţi sau justificati, sau chiar şi în contra succesorilor cunoscuţi. Deodată cu ordonarea execuţiei, dacă succesorii sînt necunoscuţi, sau în cazul cînd prin cererea de execuţie nu se poate stabili, conform normelor ca succesorii arătaţi în cerere ar avea drept exclusiv la moştenire, se va institui un curator pentru succesorii, cari eventual ar exista şi cari vor suporta spesele. Deciziunea de ordonare a execuţiei i se va inmana fiecăruia dintre succesorii cunoscuţi, precum şi curatorului, iar în baza acestei deciziuni execuţia se poate efectua numai asupra averii, care se găseşte în succesiunea urmaritului sau care a trecut succesorilor săi [art. 92 şi 17].1. Urmaritorul în petitiunea sa nu este dator să justifice calitatea masei succesorale a debitorului defunct, dacă cererea de execuţie se îndreaptă contra succesorilor, direct şi numai pentru averea rămasă după defunct.2. Dacă masa succesorală nu s'a predat încă, partea ideala a unei succesiuni nu poate forma obiect de execuţie.3. Dovada, adică verosimilitatea faptului, ca obiectele formează o parte a masei succesorale, trebuie să o facă urmaritorul. + Articolul 15Dacă urmăritul nu voeşte sa pună la cale execuţia asupra obiectelor, ce se găsesc la lasamantul urmaritului sau asupra bunurilor ce s'au transmis moştenitorilor, ci direct în contra succesorilor, pentru rezolvarea acestei cereri se va tine desbatere sumară, recte protocolara^1) şi judecătoria va hotărî, prin deciziune şi la necesitate se va admite chiar şi probaţiunea.___________^1) Vezi art. 3 şi 9 din legea LIV: 1912.Normele de drept material în vigoare vor hotărî, dacă execuţia se poate sau nu ordonă în contra succesorilor. [vezi art. 13 resp. 55 din legea LIV: 1912].1. Dacă sentinta judecătorească nu stabileşte calitatea şi calitatea masei succesorale, în contra succesorului beneficiar de dreptul inventarului, nu se va putea ordonă execuţia.2. Mobilele, ce nu aparţin succesiunei şi totuşi executate, se pot scoate de sub sechestru prin escindere şi nu acţiune de stingerea efectului de execuţie. (C. 884/3078). + Articolul 16Dacă în rastimp a murit partea indrituita [creditorul] succesorii săi pot cere ordonarea execuţiei, dacă dovedesc în mod legal, ca dreptul de succesiune li se cuvine loc. Dacă dreptul de nu este justificabil, execuţia se poate ordonă la cererea aceluia, care face probabil dreptul sau de succesiune, deodată cu aceasta însă se numeşte un curator pentru validitatea creanţei, care pînă la clarificarea chestiunei de succesiune, este obligat a preda judecătoriei unde s'a deschis succesiunea, banii sau valorile încasate prin execuţie.Advocatul încredinţat în proces, poate îndeplini formalităţile de execuţie în numele indrituitului, pînă cînd a luat cunoştinţa de moartea creditorului, şi poate continua măsurile execuţiei chiar după ce i s'a făcut cunoscută moartea, afară numai dacă succesorii nu au procedat în sensul alineatului de mai sus, rămînînd ca pînă la clarificarea succesiunei să fie obligat a preda banii şi valorile judecătoriei, unde s'a deschis procedura de succesiune. + Articolul 17Dacă în decursul execuţiei, se schimba persoana creditorului, continuarea execuţiei în favoarea noului îndrituit trebuie cerută la instanţa care a ordonat-o.Portărelul rămîne însă obligat sa îndeplinească toate măsurile necesare pentru asigurarea creanţei, pînă cînd instanţa care a ordonat execuţia, va lua măsuri.Dacă cu ocazia efectuarei execuţiei, se constată că urmăritul a decedat, sau dacă după ordonarea execuţiei a încetat din viaţa, aceasta trebuie efectuată conform art. 14, fără o noua hotărîre a instanţei, care a ordonat execuţia, asupra lasamantului sau asupra bunurilor, cari în baza succesiunei, au trecut asupra succesorilor. În acest caz, curatorul amintit în art. 14, va fi designat de către delegat. + Articolul 18Dacă execuţia se face asupra asupra imobilelor, pentru efectuarea execuţiei, este competenţa judecătoria ca instanţa cărţilor funduare, în toate celelalte cazuri, este competenţa judecătoria de ocol, în circumscripţia căreia se efectuează execuţia sînt sesizate atît judecătoria de ocol, ca instanţa cărţilor funduare, cat şi judecătoria de ocol, ca instanţa judecătorească, ambele autorităţi trebuiesc sesizate aparte. [Partea referitoare la procedura executiilor din Budapesta n'are actualitate].1) Conform art. 11 din legea LIV: 1912, Cărţile funduare sînt date în atributia jud. urbane mixte. + Articolul 19Primul exemplar al cererii de execuţie însoţit de declaraţiunea care ordonă, se va inmana urmaritorului, celelalte exemplare de regula se dau portărelului, adică se transpun judecătoriei competente pentru efectuarea execuţiei.La dorinţa urmaritorului, toate exemplarele vor fi înmânate acestuia pe baza cărora se poate adresa direct portărelului, sau autorităţii competente pentru efectuarea execuţiei. Cheltuelile ivite cu aceasta procedura nu se pot cere.Instanţa competenţa pentru efectuarea execuţiei, dacă execuţia se efectuează prin portărel imediat ce au sosit sau i s'au prezentat cererile de execuţie însoţite de deciziune, va delega fără întîrziere pe portărel şi îi înmânează cererile de execuţie însoţite de decis, sau la cerere i le da direct urmaritorului.Pentru efectuarea execuţiei, de regula se deleagă un portărel judecătoresc, iar în cazuri de urgenta dacă acesta este împiedicat, se deleagă un oficiant al instanţei sau un practicant în drept. În cazuri mai însemnate judecătoria poate delega cu efectuarea execuţiei pe un judecător, sau chiar pe un notar public. [art. 154]În cazurile prevăzute de art. 26 al legei VII: 1912, alineatele 2 şi 3 din art. 19 nu sînt aplicabile [vezi art. 12 din legea LX: 1881]. Art. 51 org. Jud. art. 1-10 Corp. Port.Vezi ordinul Min. Just. Nr. 563/1927, prin care se admite delegarea oficiantilor judecătoreşti, în cazul cînd portăreii sînt ocupati.Art. 1-10 din Regulamentul de adm. publ. pentru serviciul portareilor şi pentru taxele actelor de procedura şi executare.-------------Art. 1. Pentru îndeplinirea de procedura şi a urmărilor, sau executarilor silite, ordonate de justiţie, funcţionează pe lîngă Tribunale, Curţi şi Judecătorii, agenţi judecătoreşti numiţi portarei.Art. 2. Pe lîngă fiecare tribunal, în afară de şeful portareilor vor funcţiona numărul de portarei stabilit prin bugetul Ministerului justiţiei.Art. 3. Condiţiunile de renumire în funcţiune sînt cele prevăzute de art. 115-119 din legea de organizare judecătorească.Pentru funcţiunea de portărel vor fi dispensaţi de examen şi de condiţiunea stagiului, persoanele cari poseda titlul de doctor sau licenţiat în drept.Şefi de portarei sînt de 3 clase şi anume de clasa I, II şi III.Cei din nou numiţi vor fi de clasa III.Inaintarile de la o clasa la alta se vor face după un stagiu de cel puţin 2 ani împliniţi.Îndatoririle portareilorArt. 4. Portăreii sînt datori sa îndeplinească obligaţiunile lor impuse de legi şi regulamente, în marginile şi atributiunilor şi competintii lor.În raporturile lor de serviciu cu publicul, portăreii sînt ţinuţi sa păstreze cuviinţă cerută şi sa lucreze cu dreptate, pricepere şi moderatiune, pentru şi contra acelora cărora sînt siliti să aplice legea.Art. 5. Portăreii vor depune la intrarea în funcţie jurământul prescris de art. 11 din regulamentul legii statului funcţionarilor publici.Jurământul va fi prestat, în şedinţa publică, înaintea primului preşedinte sau preşedintelui tribunalului pe lîngă care portărelul este numit şi în asistenţa unui membru al ministrului public.Ministerul justiţiei va putea dispune ca un portărel sa funcţioneze pentru doua sau mai multe judecătorii. În acest din urmă caz ministerul va fixa şi judecătoria la care portărelul va avea reşedinţa.Portăreii sînt ţinuţi să-şi aibă reşedinţa în localitatea în care este stabilită instanţa, pe lîngă care funcţionează.Art. 6. Portăreii de pe lîngă fiecare Tribunal şi Curte şi cei de pe lîngă judecătoriile din circumscripţia acelui Tribunal, funcţionează sub conducerea şi supravegherea unui portărel şef. Aceasta va funcţiona la tribunal, va conduce şi va repartiza lucrările şi la nevoie va executa el însuşi parte din ele.În afară de portarei, pe lîngă fiecare Tribunal, Curte sau Judecătorie, vor funcţiona şi un număr de agenţi cari vor ajuta la executarea lucrărilor şi îndeplini însărcinările ce li se vor da de portarei pentru înmânarea actelor de procedura.Art. 7. Şeful instanţei pe lîngă care sînt alaturati portăreii are dreptul de control şi de supraveghere asupra lor şi asupra funcţionarilor din cancelariile lor.Art. 8. Este interzis portareilor de a interveni sau efectua vânzări ce sînt de competinţa impiegatilor vamali sau sindicului bursei de comerţ ori altor agenţi ai administratiunilor publice.Este asemenea interzis portareilor de a deveni adjudecări, fie direct, în vînzările publice ordonate de instanţele judecătoreşti pe lîngă cari funcţionează şi efectuate prin transii.Art. 9. Portăreii nu se pot face cesionari de drepturi litigioase, cari sînt de competinţa Curţii de Apel, în a carei circumscripţie îşi exercită funcţiunile lor.Art. 10. Portăreii vor purta ca semn distinctiv exterior, o panglica de mătase verde, în lungime de 6 cm. şi latime de 4 cm. cu o placa de metal galbena, de dimensiune mica avînd pe dânsa marca tarii, în jurul căreia va fi inscripţia "portărel pe lîngă Tribunalul ....... sau judecătoria ........"Semnul distinctiv va fi purtat în partea stanga superioară a hainei şi va fi pus în evidenta ori de câte ori va fi necesar cînd portăreii instrumenteaza.-----------La art. 19 se adauga art. 51 din legea pentru organizarea judecătorească din 26 iunie 1924 M.Of. nr. 84 din 1925.Art. 51. Pentru îndeplinirea actelor de procedura şi a urmăririlor sau executarilor silite ordonate de justiţie, funcţionează pe lîngă tribunale şi judecătorii agenţi judecătoreşti numiţi portarei.Ministrul de justiţie va putea dispune ca un portărel sa funcţioneze pentru doua sau mai multe judecătorii. În acest din urmă caz, Ministerul va fixa şi judecătoria la care portărelul va avea reşedinţa.Art. 52. Portăreii de pe lîngă fiecare tribunal şi cei de pe lîngă judecătoriile din circumscripţia acelui tribunal funcţionează sub conducerea şi supravegherea unui portărel şef. Acesta va funcţiona la Tribunal, va conduce şi repartiza lucrările şi la nevoie va executa el însuşi parte din ele. În afară de portărel, pe lîngă fiecare tribunal sau judecătorie vor funcţiona şi în număr de agenţi cari vor ajuta la executarea lucrărilor şi îndeplini însărcinările ce li se vor da de portarei pentru înmânarea actelor de procedura.Art. 53. Preşedinţii instanţelor pe lîngă cari sînt alaturati portăreii au dreptul de control şi de supraveghere asupra lor şi asupra funcţionarilor din cancelariile lor.Art. 54. Numărul portareilor ce vor funcţiona pe lîngă tribunale şi judecătorii se stabileşte în bugetul Ministerului de Justiţie.Clasificarea şi atribuţiile lor, garanţia ce au a depune, modul de a funcţiona, taxele ce au a percepe pentru diferitele acte ce îndeplinesc şi retribuţiunea lor se vor determina prin regulament, care prevede şi desvolta tot ce e privitor la serviciul portareilor.Acest art. de lege a fost modificat prin introducerea instituţiei Corpului de portarei în Ardeal. Citam deci aci art. 1-10 din Reg. Corp. Port.1. Vezi art. 26, legea VII: 1912, conform căruia la executiile mobiliare, toate exemplarele trebuiesc adresate urmaritorului.2. La efectuarea execuţiei imobiliare, conform art. 139 se înmânează câte un exemplar urmaritului.3. Nu portărelul, ci primăria comunală are atributia să efectueze hotărîrea instanţei tutelare data în materie de execuţie cu privire la averea imobiliară a celui obligat. Art. 127, 181 şi 191 al legii XX: 1877 şi art. 312 legea org. jud. (Curtea de Apel Cluj, S.I. 1895/1927) + Articolul 20Portărelul numai atunci este obligat a efectua execuţia din oficiu, dacă în decisiunea prin care se ordonă execuţia, se menţionează caracterul de a se efectua din oficiu şi dacă înainte de efectuarea ei, urmaritorul, sau incredintatul lui, nu declara în scris portărelului, ca desista, sau ca cere suspendarea execuţiei.În cazurile menţionate de art. 3 şi 4 (adică 33 legea LIV: 1912) execuţia trebuie efectuată din oficiu, numai dacă din adresa de sesizare sau din cerere, nu reiese evident contrariul.Întru cat execuţia nu se efectuează în aceiaşi localitate, portărelul poate cere avansarea cheltuielilor. Cînd execuţia se face din oficiu, despre aceste cheltuieli, se pune în cunoştinţa urmăritul, iar în cazul unei sesizări (comisiune rogatorie), cu prilejul delegării, trebuie să i se aducă la cunoştinţa autorităţii, care a făcut adresa, dacă locuinta urmaritului, sau reprezentantului sau este menţionată. Art. 49 Corp. Port.La art. 20 se adaoga art. 49 din Reg. Corp. Port.Art. 49. Portăreii nu vor putea face vre un act şi nu vor putea proceda la vre-o urmărire sau executare, pînă ce mai întîi părţile nu vor plati taxele cuvenite.Părţile vor fi obligate sa procure timbrele necesare sub sancţiunea pedepselor disciplinare, portăreii nu vor putea primi de la părţi costul timbrelor pentru a fi procurate de dânşii.Dacă cu ocazia implinirii unui act, partea va pretinde ca actul nu este supus timbrului, ea cu toate acestea, va fi obligată sa-l procure, rămînînd ca în urma sa supune cazul preşedintelui respective spre a decide.Dacă acesta va hotărî ca actul nu trebuea supus timbrului, vor indatora pe portărel sa restitue părţii costul timbrului. + Articolul 21Portărelul este obligat a efectua executiile din oficiu, fără întîrziere, în ordinea delegării lui, iar executiile ce nu sînt din oficiu, în ordinea prezentării; iar dacă executiile de efectuat nu sînt în aceiaşi localitate, portărelul nu e obligat a le efectua, decât dacă i s'a dat prealabil un avans al cheltuielilor necesare ^1).___________^1) Vezi trimiterea art. 20. Acest articol s'a modificat prin reg. port. Nu se mai plătesc portăreii. Vezi Pag. Reg. Corpului Port. art. 212-218.La cererea urmaritului, portărelul este obligat a insemna ora şi ziua infatisarei sub numărul de ordine al prezentării, pe exemplarul urmaritului şi a semna despre aceasta, iar în cazul cînd ar fi împiedicat la efectuarea unei executiuni urgente, la dorinţa partei urmărită, este obligat a-i preda actele în schimbul unei adeverinte, pentru a se putea obţine înlocuirea lui.Pentru cazul intarzierei, portărelul este răspunzător şi materialiceste.Art. 212. - Pentru urmăriri, executări sau indepliniri de acte, cari trebuiesc făcute de înşişi portăreii, în comuna sau afară din comuna lor de reşedinţa, potrivit legilor şi regulamentelor în vigoare, transportul se va procura departe, după obiceiul locului şi mijloacele de comunicatiune, în urma înţelegerii ce va lua cu portărelul în aceasta privinta.Portăreii vor da părţilor acte justificative de cheltueala transportului spre a li se servi drept dovada înaintea instanţelor judecătoreşti la cererea cheltuielilor de judecată şi de urmărire.Art. 213. - Pentru comunicări sau indepliniri de acte cari se fac prin agenţii corpului în afară de comuna de reşedinţa a instanţei pe lîngă care funcţionează, se va plati de parte o taxa fixa de transport socotită pe km întregi de dus numai, nu şi de înapoiat, de la reşedinţa tribunalului:Dela 1-20 km ....... 2 lei km" 21-50 km ....... 3 " "" 51 nn sus ...... 4 " "Art. 214. - O singura taxa de transport se va percepe cînd agenţii vor avea de îndeplinit sau de comunicat mai multe acte de procedura în aceiaşi localitate, în interesul aceleiaşi părţi şi cu ocazia aceluiaşi transport.Portăreii vor trebui sa reunească în aceeaşi zi toate transporturile pe care trebuie să le facă în diferite comune, netinandu-se seama de intoarcerile la reşedinţa de la vre-una din comuna cînd aceste intoarceri nu erau necesare.Art. 215. - Plata transporturilor pentru Stat se va avansa de ministerul justiţiei după cum s'a spus la art. 116 din acest regulament.1. Pînă ce taxele legale nu sînt achitate, portărelul nu va putea să fie delegat nici pentru efectuarea execuţiei din oficiu. Deciziunea de ordonare a execuţiei va arata, dacă execuţia urmează a se face din oficiu, sau prin intervenţie.2. Reg. Corp. Port. menţine în vigoare răspunderea materială a portareilor pentru paguba cauzată din întârzierea procedurei.Art. 22Înainte de ora 8 dimineata şi după ora 8 seara, de regula execuţia nu se poate începe, nici continua cea începută. Şeful judecătoriei în cazul de urgenta poate admite şi în mod prealabil efectuarea execuţiei înaintea de ora 8 dimineata, sau după ora 8 seara.În zilele de sarbatori comune ale calendarului Gregorian^1) sau în zilele de sarbatori bisericesti ale celui urmărit, numai acele măsuri de execuţie pot fi luate, cari sînt necesare pentru asigurarea creanţei, ce urmează a se executa.____________^1) Astăzi Calendarul Julian. Vezi legea repausului duminical şi următoarele sarbatori.Conform art. 37 din legea LIV: 1912, dispoziţiile din al. 2 al art. 22 se intareste astfel ca se aplică şi la sărbătorile naţionale.1. Execuţia, adică măsura de asigurare se pate lua şi în sărbătorile religioase ale urmaritului, în caz de urgenta.Vezi: legea pentru reglementare repausului duminical şi a sarbatorilor legale, 18 iunie 1925.Sînt sarbatori legale conform art. 2, în afară de Duminica şi se va tine repaus duminical la:1. Anul nou (1 Ianuarie).2. Botezul Domnului (6 Ianuarie).3. 24 Ianuarie.4. Sf. Gheorghe (23 Aprilie).5. Prima zi de Pasti.6. A doua zi de Pasti.7. 1 Maiu.8. 10 Maiu.9. Inaltarea Domnului.10. Prima zi şi a doua zi de Craciun (25-26 Dec.).În afară de cele arătate mai sus nu se tine serviciu la justiţie în următoarele sarbatori:1. 7 Ianuarie.2. 25 Martie.3. 15 Aprilie.4. 21 Mai (Constantin şi Elena).5. Rusalii.6. 29 Iunie (Sf. Petru şi Pavel).7. 15 August (Adormirea Maicii Domnului).8. 8 Septembrie.9. 14 Septembrie.10. 26 Octombrie (Sf. Dumitru).11. 8 Noembrie (Mihail).12. 6 Decembrie (Nicolae).În vacantele tribunalelor se efectuează executiile. + Articolul 23Dacă pentru efectuarea executiilor prin intervenţie, în termen de trei luni, nu se stăruie la portărel, actele se vor prezenta odată cu un raport judecătoriei, care le va pune la arhiva.Odată cu punerea în vigoare a legei VII: 1912, la al. prim al art. 23 se menţionează art. 26 din legea VII: 1912^1).____________^1) Vezi art. 12 şi 19 din legea LX: 1881.Al. 2 art. 23. Dreptul de execuţie, indiferent de caracterul şi titlul creanţei se prescrie cu începere dela rămânerea sentinţei definitivă sau dela scadenta unui alt act autentic executoriu, în termenul stabilit de dreptul civil, pentru prescriere, care termen, nu se poate întrerupe din nici un motiv. În cursul termenului de prescriere, la cererea urmaritorului, se poate da delegaţie noua pentru execuţie.1. Numai la executiile cari au fost predate portărelului pentru efectuare, se aplică acest art.2. Dobânzile judecate de o instanţa judecătorească, nu se prescriu în 3 ani [Curia maghiara, deciziunea 62].3. O sentinta judecătorească se prescrie în 30 de ani. O execuţie ordonată în 3 ani. După acest termen trebuie cerută din nou.4. Dacă dela efectuarea execuţiei au trecut 30 ani, licitaţia nu se poate cere şi nici continua execuţia fiindca aceasta prescripţie nu se suspenda. [Curia 5594/1905]. + Articolul 24Portărelul, înainte de a începe efectuarea execuţiei, este dator sa inmaneze urmaritului deciziunea de ordonarea execuţiei.La efectuarea execuţiei pot fi prezente părţile interesate, şi atît din partea urmaritorului ca şi a urmaritului: 2-2 martori, bărbaţi adulti.Dacă urmăritul nu se găseşte acasă, decisul se va inmana oricărei persoane a casei, sau împuternicitului sau. În lipsa acestora execuţia se efectuează în prezenta a 2 martori, numiţi de portărel, iar în deciziunea de execuţie se va inmana curatorului numit de către portărel pe seama urmaritului.1. Remediul de drept va putea fi primit, dacă se formulează de către curatorul instituit conform art. 24. (Mai vezi art. 26-27, 48, 119 şi 189).2. Urmaritorul este dator sa anticipeze cheltuelile curatorului numit conform art. 24 [Curtea de Apel Budapesta din 1914]. Vezi şi art. 434 Pr. civ. + Articolul 25Dacă execuţia trebuie dusa la îndeplinire în alt loc, decât domiciliul urmaritului, portărelul va numi un curator, căruia îi înmânează deciziunea, iar dacă reşedinţa sau domiciliul urmaritului este cunoscută, îi incunostiinteaza prin scrisoare recomandată în timp de 24 de ore, timp socotit dela terminarea execuţiei. În cazul dacă execuţia se face în contra statului sau în contra fundatiunilor publice, portărelul este obligat a incunostiinta pe reprezentantul legal al statului sau pe factorul central, îndrituit pentru reprezentarea fundaţiei publice prin scrisoare recomandată în termen de 24 ore, dela terminarea execuţiei.Recipisele de trimitere se vor anexa la acte.Dacă execuţia se face în afară de sediu judecătoriei, se va omite numirea de curator, iar deciziunea de ordonarea execuţiei, după terminarea execuţiei se va inmana însuşi urmaritului. (art. 24)La art. 25 se adauga art. 35-36 din Reg. Corp. Port.Art. 35. Ceice vor avea să facă o execuţiune silită în virtutea unei hotărîri judecătoreşti sau unui titlu executoriu, se vor adresa instanţelor judecătoreşti indicate de legile de procedura în vigoare, arătând anume averea ce are a se urmări.După autorizarea specială a instanţei respective, şeful portareilor, prin portărelul ce va insarcina acest scop va proceda la executarea silită indeplinind actele necesare prescrise de legi şi procedura spre a ajunge la îndeplinirea dreptului celui ce poseda titlul portărel.Cînd averea de urmărit se găseşte în alt judeţ decât acela al tribunalului respectiv, acesta, prin comisia organizatorie către preşedintele tribunalului judeţului unde se găseşte averea, va cere să se proceadă la executare.La tribunalele cu o secţie specială de notariat, mijlocirea de executare a curţii sau a tribunalului respectiv se va adresa, în materie de urmărire imobiliară direct preşedintelui secţiunii de notariat, care va face executarea prin portărelul delegat la aceea secţie.Dacă bunurile urmărite sau sechestrate nu sînt suficiente spre indestularea creditorului, întinderea urmăririi sau sechestrului nu se va putea face decât în urma unei autorizari a instanţei respective.Art. 36. Portarei vor redacta în dublu exemplar somatiile, comandamentele şi în genere toate actele impuse lor (de a face sau a nu face un act, de a împlini o obligaţiune, de a satisface un drept de cineva ce pretinde ca are mai înainte de a ajunge la o execuţiune sau la judecata), conform prescripţiunilor legilor speciale şi potrivit cererii în scris a părţilor.Actele vor fi redactate în scurt, în termeni cuviinciosi şi vor fi subscrise atît de portărel cat şi de parte.1. Exemplarul deciziunei de ordonare i se va incredinta unei persoane şi nu se va putea lasă de exemplu în casa.2. În epistola, în care se înştiinţează urmăritul despre numirea de curator va trebui pus şi în cunoştinţa faptului, ca execuţia cînd şi unde s'a efectuat.3. Cînd contra statului conform art. 25 se face sechestru, portărelul este obligat sa încunoştiinţeze reprezentantul legal al Statului, prin scrisoare recomandată în termen de 24 ore dela efectuarea execuţiei, portărelul neglijand îndeplinirea acestei formalităţi fiindca administratorul financiar nu poate reprezenta statul, ca persoana competenţa, pentru asemenea acte juridice, execuţia trebuie anulată. A se vedea şi art. 35, precum şi art. 5 novela, apoi art. 5 lit. h) legea Curţii de Casaţie [Tribunalul Sibiu 915/925].4. Creanţele particularilor faţă de stat pot fi urmărite pe cale de proces, fără considerare la art. 63, legea Cont. publice gen. [Curtea de Apel Cluj S. III 1259/1924] + Articolul 26Despre efectuarea execuţiei se va lua proces-verbal, în care se vor consemna următoarele: a) felul execuţiei cu arătarea numelui părţilor, cu trimitere la deciziunea de ordonare şi dacă execuţia se face pe baza unei sesizări [comisiuni rogatorii] se va menţiona şi deciziunea de delegare; ... b) locul şi ziua execuţiei, arătându-se precis ora cînd s'a început şi cînd s'a terminat execuţia. În oraşe mai mari, locul execuţiei se va menţiona prin indicarea strazei, a numărului casei, eventual a circumscripţiei; ... c) se va arata numele portărelului şi a părţilor cari au fost de faţa, sau a reprezentanţilor lor; ... d) indicarea obligaţiunilor şi accesoriilor lor, pentru cari s'a ordonat execuţia; ... e) descrierea precisa a măsurilor de execuţie; ... f) cererile părţilor şi a eventualilor interesaţi, precum şi obiectiunile referitoare la chestiune, care să fie arătate cat se poate mai pe scurt. ... Procesul verbal va fi semnat de către portărel, de părţi, sau reprezentanţii lor, de către cei ce au interes şi sînt de faţa şi de către martorii numiţi de portărel, sau de părţi (art. 24). Refuzul semnării sau împrejurarea ce împiedica eventual semnarea, se va menţiona odată cu semnarea procesului verbal.Procesul verbal şi toate actele de execuţie, pot fi vazute de către părţi şi de către cei interesaţi sau de reprezentanţilor, şi despre acestea li se da posibilitatea de a scoate copii pe propria lor socoteala.1. În afară de art. 69 nu este obligator a se calcula creanta întreaga în proces verbal. Se va arata numai capitalul şi acc. [Vezi art. 110-173].2. Procesul verbal se va dresa la faţa locului, lipsa aceasta atrage nulitatea procedurei. [430/912]. + Articolul 27Cheltuelile de execuţie, le suporta cel condamnat, chiar dacă nu a fost condamnat separat la platirea cheltuielilor de judecată.Cu înaintarea cererii de execuţie, precum şi cu prilejul oricăror măsuri, cheltuelile ivite se vor socoti şi stabili dela caz la caz separat, pentru care portărelul este dator ca în termen de 3 zile dela terminarea procedurei, sa înainteze actele judecătoriei de care a fost delegat. Judecătoria va stabili cheltuelile de procedura, în care se înţeleg şi taxele şi cheltuelile executorului judecătoresc^1), iar despre aceasta va aviza părţile, şi dacă este nevoie a se continua procedura, va remite dosarul portărelului._________^1) Vezi art. 20.Art. 4 al novelei din 1908 completează art. 27 de mai sus cu următoarele dispoziţiuni:Dacă execuţia tinde la încasarea vre-unei sume de bani, care nu trece de suma de 50^2) de lei fără accesorii, sau a carei obiect, sau drept pentru care se face execuţia nu trece, fără accesorii, peste suma de 50 lei, urmăritul nu poate fi ingreunat şi nici nu se poate stabili în sarcina lui cheltuelile făcute cu prezenta urmaritorului la vre-o măsura de execuţie._____________^2) [fost 100 coroane]. în privinta valorilor am luat raportul de 2:1, precum s'a făcut schimbul coroanelor în anul 1920.Aceste dispoziţiuni se vor aplica şi în cazul execuţiunei continuative a cauzei respective.Valoarea obiectului din execuţie, se stabileşte fără a se asculta părţile, conform normelor cuprinse în procedura civilă în vigoare. În aceasta chestiune nu se admite recurs. (art. 5-8 din pr. civ.).Art. 16-20 din Reg. adm. publ. pentru Serviciul Portareilor.Art. 16. Portăreii vor aduce la îndeplinire titlurile executorii ale tuturor instanţelor judecătoreşti, fără deosebire, ei vor îndeplini protestele pentru cambii, vor face somatiunile, comandamentele, notificările şi toate actele de procedura judiciară sau extrajudiciara şi de executare date prin legi în căderea agenţilor judecătoreşti, fie după cererea şi mijlocirea părţilor, fie după însărcinarea ce le va da justiţia, conformându-se în lucrările lor regulelor prescrise de legi.Ei vor putea da şi prin agenţii corpului, numiţi anume pentru aceasta, citaţiile, hotărîrile, somatiile, comandamentele şi orice acte cari nu sînt rezervate portareilor prin dispoziţiuni formule ale legilor în vigoare. În acest caz agentul va lucra sub răspunderea portareilor, conform regulelor stabilite de codul de procedura civilă.Art. 17. Portăreii nu pot instrumenta decât în circumscriptiunea instanţei pe lîngă cari funcţionează.În caz cînd ei vor fi însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a unui act de procedura, în alt judeţ decât al tribunalului din care fac parte, ei vor insarcina cu aceasta pe portăreii tribunalului respectiv, prin organul şefului portareilor.Cînd însă este vorba de un act de urmărire sau executare care are a se face în alt judeţ, ei vor referi preşedintelui tribunalului lor care se va conformă prescripţiunilor dela art. 35 din acest regulament.Art. 18. Portăreii nu vor putea instrumenta nici în propria lor cauza, nici pentru sau contra rudelor de sus şi de jos sau afini, nici pentru sau contra rudelor colaterale sau afini pînă la al 4-lea grad inclusiv.Art. 19. Portăreii sînt răspunzători de actele şi instrumentele ce li se vor incredinta de părţi şi pentru cari ei vor da chitanţa la înapoierea actelor vor lua chitanţa de primire.^2. - Atribuțiunile șefului de portărelArt. 20. Şeful portareilor tribunalului are administraţiunea generală a corpului de portarei. El are dreptul de control şi supraveghere asupra portareilor tribunalului şi asupra tuturor funcţionarilor corpului.El va conduce şi va repartiza lucrările şi la nevoie va executa el însuşi parte din ele şi va semna corespondenta corpului cu celelalte autorităţi.În lipsa-i, el este înlocuit de cel mai vechi portărel de pe lîngă tribunal, sau de acela pe care îl va delega ministerul de justiţie.1. Cheltuelile de execuţie - deşi cele de proces au fost sistate reciproc neapărat le suporta urmăritul.Conform acestui art. se socotesc în sarcina urmaritului taxele de portarei şi taxa cererii adresată şefului de portarei.2. Dacă execuţia s'a încercat numai, dar tocmai la cererea urmaritorului nu s'a efectuat, cheltuelile nu vor putea fi stabilite.3. Procedura portărelului devine definitivă prin faptul că nu s'a înaintat contestaţie şi nu pentru ca instanţa a aprobat sau nu aceasta procedura.4. Cînd portărelul cu ocazia unei descinderi în provincie, în afară de oraş, efectuează mai multe executii, diurnele i se cuvin proportionate.5. Advocatul, care reprezintă pe urmăritor, poate pretinde cheltuieli de intervenţie şi în acel caz, dacă la execuţie nu este substituit prin advocat.6. Cheltuelile procesului de descindere nu cad în sarcina urmaritului.7. Taxele actelor de poprire cad în sarcina urmaritului şi se calculează după cvantumul sumei. + Articolul 28Este abrogat şi înlocuit cu art. 38 din legea LIV: 1912.Atît judecătoria care a ordonat execuţia, cat şi cea competenţa pentru efectuarea ei, la cererea urmaritului este datoare a suspenda^1) execuţia sau a restrânge întinderea execuţiei, dacă urmăritul va dovedi cu act autentic, ca hotărîrea, în baza căreia s'a ordonat execuţia este schimbată, scoasa din vigoare, sau restrânsă, de o hotărîre judecătorească definitivă.____________^1) ["Suspendat" se interpretează cu "încetat"].În cazurile acestea, judecătoria poate să ordone după împrejurare şi scoaterea din vigoare a măsurilor de execuţie deja săvîrşite.Urmăritul poate să ceara restituirea daunelor ce i s'au pricinuit prin execuţia provizorie şi în cursul aceluiaşi proces chiar şi în faţa instanţelor de apel. + Articolul 29Cat priveşte efectul falimentului ordonat în contra părţii condamnate, precum şi efectul execuţiei condamnate înainte de ordonarea falimentului, se vor aplica dispoziţiunile legii de faliment (art. 1, 12, 13, 52, 152, 153, 175, 176, 238 din legea XVII: 1881).1. Efectul de drept al declarării falimentului se întinde asupra tuturor imobilelor, ce sînt obiect de execuţie, ale falimentului.2. Vezi art. 22 legea falimentului. Contra falimentului nu se poate efectua execuţie, nici cea începută continua. + Articolul 30Este abrogat şi înlocuit cu art. 50 din legea LIV: 1912.Cînd dreptul de execuţie al urmaritorului s'a stins în întregime sau parţial sau s'a suspendat prin acordarea unei amânări, partea urmărită poate intenta acţiune la judecătoria care a ordonat execuţia, pentru a inceta, a restrânge sau a suspenda execuţia: a) cînd execuţia s'a ordonat în baza unei hotărîri judecătoreşti, dacă cererea este bazată pe o împrejurare de fapt, care s'a ivit atunci cînd după normele procedurei civile nu s'a putut valida în procedura de proces premergătoare aducerei de hotărîre; ... b) cînd execuţia este ordonată pe baza unei transactii judecătoreşti, dacă împrejurarea de fapt invocată a luat fiinta după încheierea transactiunei; ... c) cînd execuţia se ordonă în baza unui act redactat de notarul public, i se va da curs cererii de încetare sau restrangere şi atunci dacă condiţiunile executabilitatii lipsesc cu totul sau în parte. Art. 113-122 din legea XXXV: 1874 şi art. 29 Leg. VII: 1886 sînt abrogate^1). ... __________^1) Desfiinţează excepţiunea prevăzută de art. 143 al Legii XXXV: 1874.În contra sentinţei instanţei de apel ce a menţinut prima hotărîre, nu se admite cerere de revizuire.Sentinţele prin cari se stinge, restrânge sau se suspenda execuţia, au efectul menţionat în art. 38, 41 şi 43 din legea de faţa, (adică 28, 36 şi 40 din leg. LX: 1881).1. Este o dispoziţie noua în ce priveşte acţiunile, cari se pot inainta în cazul execuţiei ordonate în baza actului notarial public.2. În baza unui act administrativ nu se poate cere stingerea efectului de execuţie.3. Pentru cazul cînd deciziunea de ordonarea execuţiei se anulează, nu trebuie înaintat proces de stingerea efectului de execuţie.4. Sa nu se confunda art. 30 cu art. 168 din legea de faţa, care priveşte drepturile reale de c.f.5. Conform art. 104, din pr. civ. ard, procura data avocatului se extinde şi la procedura de execuţie - dacă nu s'a stipulat altfel - precum şi la procesele născute din aceasta execuţie. [Braşov Jud. de ocol C. 4301/1926]. + Articolul 31Acţiunea, ce tinde la stingerea, restrangerea sau suspendarea execuţiei, numai atunci are putere suspensivă asupra continuarei execuţiei, dacă faptul se dovedeşte printr'un act autentic, sau act privat cu deplina forta probatorie, înaintat în original; şi totodată acţiunea se înaintează în termen de 3 zile, socotite dela efectuarea execuţiei, adică dela data inmanarei deciziunei data, prin care se incunostiinteaza intabularea dreptului de execuţie în cărţile funduare sau dacă dreptul de execuţie este încetat în baza unui fapt, ivit ulterior, atunci se înaintează acţiunea în termen de 3 zile, socotite dela terminarea execuţiei efectuate după ivirea faptului, în baza căruia a încetat dreptul de execuţie, adică dela înmânarea deciziunei adusă de judecătorie sau portărel.Judecătoria, în deciziunea prin care se fixează desbaterea acţiunii, se pronunţa dacă acţiunea are efect suspensiv sau nu şi întru cat suspenda continuarea execuţiei, este obligată a incunostiinta fără întîrziere pe portărel, respective autoritatea însărcinată cu execuţia. Actul original, prin care se bazează acţiunea trebuie reţinut de către judecătorie.Acţiunea înaintată cu evidenta rea credinţa pentru stingerea, restrangerea sau suspendarea execuţiei cu efect suspensiv, se va pedepsi cu o amenda pînă la o sumă de 500 lei.1. Judecătoria e datoare sa examineze şi conţinutul actului, care este apt pentru suspendare sau nu.2. Dacă execuţia se efectuează în alt loc, în alta circumscripţie judecătorească, cele 3 zile cerute de lege se vor socoti dela data poştei, cînd s'a expediat acţiunea, fiindca conform art. 30, procesul se intenteaza la instanţa care a ordonat execuţia. + Articolul 32Efectuarea execuţiei nu poate fi oprită prin opoziţie, excepţiuni sau împotrivire.În cazul cînd se găseşte de nevoe, pentru efectuarea execuţiei, portărelul poate deschide camerile şi rezervoarele urmaritului şi a tine perchezitie.În caz de împotrivire execuţia se efectuează cu ajutorul organului poliţienesc cel mai apropiat, al comunei sau al judeţului respectiv, către care delegatul se adresează direct. Dacă este nevoe de forta armata, portărelul este obligat a cere aceasta prin şeful instanţei, care l-a delegat.În cazul, dacă execuţia s'a oprit prin împotrivire, portărelul este obligat a face raport aparte, pentru a se porni procedura penală.1. A se vede art. 165 Cod pen. celce se opune, este dator sa plătească şi paguba cauzată prin atitudinea sa.2. Denunţul se va adresa direct parchetului. + Articolul 33La palatul regal şi în genere la edificiile ce aparţin ce Curtea Regala, sau în apartamentele de locuit ale membrilor familiei regale, precum şi la domiciliul acelora ce au drept de exteritorialitate, execuţia se poate săvârşi numai de către portărelul primului majordom al curţii, sau de către un organ judecătoresc, sesizat de el.^1).___________^1) Azi are actualitate numai în ce priveşte pe cei cu drept de exteritorialitate.În edificiile cari aparţin, sau sînt folosite de armata, execuţia se poate efectua numai după încunoştiinţarea comandantului respectiv. Comandantul poate trimite o persoană ce aparţine armatei, pentru a asista la efectuarea execuţiei. + Articolul 34Este abrogat şi înlocuit cu art. 40 Leg. LIV: 1912.Contra deciziunilor instanţelor judecătoreşti date în cursul execuţiei, precum şi în contra execuţiei ordonate în baza unui act de notar public, se admite recurs, întru cat cale de apelatiune nu este exclusa prin lege.Recursul, înaintat în contra deciziunilor date în cursul execuţiei de către judecătoria de ocol, se judeca la tribunal, iar recursul făcut contra hotărîrei tribunalului, întru cat este admisibil, se judeca la Curtea de Casaţie.În contra deciziunei de ordonarea execuţiei, dacă aceasta s'a făcut pe baza unei comisiuni rogatorii, a unei instanţe din străinătate, recursul se poate inainta în termen de 15 zile. În acest caz recursului i se va da loc şi atunci, cînd instanţa a doua a confirmat deciziunea instanţei prime. Aceasta norma se va aplica şi faţă de deciziunile instanţei a doua cari se aduc în urma recursului făcut în contra deciziunei aduse cu privire la executiunile înaintate în înţelesul art. 30 al legii LIV: 1912 (adică art. 10 din leg. LX: 1881).Întru cat legea nu dispune în alt mod, contra hotărîrei data în a doua instanţa, nu mai exista cale de atac.În contra hotărârilor instanţei a doua, prin cari s'au ordonat execuţia - înţelegandu-se aci şi execuţia de asigurare ca şi secvestrul, - se admite recurs.În ceea ce priveşte recursul, se vor aplica dispoziţiunile procedurei civile. În contra măsurilor, dispoziţiunilor sau hotărârilor portărelului, se poate face contestaţie. Art. 34 al legii LX: 1881 se desfiinţează.1. Nu se admite recurs în contra deciziunilor aduse conform art. 44 şi 104 din legea de faţa.2. Trebue sa retinem bine. Contestaţia se poate face numai contra măsurilor sau hotărârilor luate de portarei. Astfel, dacă portărelul face vre-o iregularitate este admisă contestaţia. În contra actelor judecătoreşti nu se admite contestaţie ci recurs. În privinta aceasta nu se cam respecta litera legii, fiindca contestaţiile se adresează în majoritate contra dispoziţiunilor judecătoreşti, fireşte foarte greşit. Per analogiam - s'ar putea aplica aici - dispoziţia de condamnare dela art. 99, faţă de celce face contestaţie cu evidenta rea credinţa.3. Justificarea pentru scăparea termenului de recurs nu se admite (1782/1906).4. Deciziunea tribunalului, data în instanţa a doua este definitivă. A se vedea art. 79, legea pentru Curtea de Casaţie. Contra ei însă se admite recurs în Casaţie.5. Mai multe deciziuni judecătoreşti, printr-un singur recurs, nu se pot ataca. Este motiv de respingere. (1093/912).6. Judecătoria, aducând odată o hotărîre, nici din oficiu şi nici la cerere nu poate reveni asupra ei, chiar dacă este greşit data. Se exceptează cazul prevăzut de art. 333 pr. civ. Este caz de procedura disciplinară. (447/1915). + Articolul 35Contestaţia trebuie înaintată judecătoriei, sau portărelului, în termen de 8 zile dela măsurile şi dispoziţiunile prejudicioase, sau dela înmânarea deciziunei producătoare de prejudiciu, portărelul fiind obligat ca în termen de 24 ore, sa înainteze judecătoriei actele însoţite de raportul sau.Art. 35 în alineatul 1 e completat de art. 5 al novelei din 1903.Contestaţia se poate face şi oral, înaintea portărelului cu prilejul efectuarei procedurei prejudicioase, iar portărelul este obligat sa consemneze aceasta în procesul verbal.Art. 35 al. 2. Judecătoria competenţa, în conformitate cu art. 18, în termen de 8 zile va judeca contestaţia şi dacă este nevoe va asculta părţile sau pe portărel, iar în cazul cînd anulează vre-un act de procedura a delegatului ca nelegal, la cererea părţilor şi după socoteala acestora, portărelul poate să fie obligat ca sa plătească cheltuelile pricinuite, în termen de 15 zile.La art. 35 se adauga art. 64-87. Reg. Corp. Port.Art. 64. (Din Reg. Corp. Port.). Portăreii sînt personal răspunzători către părţi, atît pentru actele declarate nule şi făcute prin mijlocirea lor cat şi pentru neîndeplinirea la timp a actelor şi procedurilor cu cari au fost însărcinaţi şi din care cauza ar rezultă vre-o paguba pentru părţi.De asemenea portăreii sînt personal răspunzători şi de faptele şi greşelile agenţilor ce ei au însărcinat cu facerea sau îndeplinirea actelor.Art. 65. Portăreii sînt răspunzători de actele şi documentele ce li se vor incredinta de părţi şi pentru cari ei vor da chitanţa, la inapoerea actelor vor lua chitanţa de primire.Art. 66. Acţiunile în responsabilitate în contra portareilor pentru pagubele cauzate părţilor cu ocaziunea facerii îndeplinirii sau executării actelor, precum şi pentru actele şi documentele încredinţate lor, se vor indrepta tribunalului pe lîngă care funcţionează portărelul, oricare ar fi autoritatea judecătorească care a pronunţat nulitatea sau a constatat vitiul care da loc la răspundere.De asemenea, tribunalul pe lîngă care funcţionează portărelul este competent a judeca şi pretentiunile ce s'a r judeca în contra restituirii garanţiei portărelului, în intervalul celor trei luni în cari se fac publicaţiunile cerute de art. 14 din regulament.Art. 67. Întreaga procedura pentru acţiunile în responsabilitate sau pentru reclamatiunile în contra liberării garanţiei, cînd sînt asemenea acţiuni sau pretenţiuni, pentru fapte săvîrşite de portărel în exerciţiul funcţiunii lor, va fi scutită de orice timbre şi de orice alte taxe şi cheltuieli de procedura în genere.Art. 68. Preşedintele tribunalului sau primul preşedinte, la tribunalele cu mai multe secţiuni privind reclamatiunea va fixa o zi de judecată pe care o va da în cunoştinţa reclamantului, punând termenul de înfăţişare şi pe copia de pe reclamatiune care se va inmana pârâtului.Termenul de înfăţişare va fi dela 3-15 zile cel mult şi va fi pus în vederea pârâtului cu cel puţin două zile înainte de ziua judecaţii.Art. 69. Procedura pentru chemare în ceea ce priveşte pe portărelul pîrît, se va îndeplini de reclamant prin organului şefului de portarei sau a aceluia care-i tine locul. Aceasta, sub pedeapsa disciplinară va pune îndată copia de pe reclamaţie în vederea portărelului, care va da dovada ca a luat cunoştinţa de termenul înfăţişării.La caz cînd portărelul pîrît nu va voi sa dea dovadă, şeful de portărel sau acela care îi tine locul va atesta ca a notificat pîrîtul reclamaţia, aceasta atestare justifica îndeplinirea procedurii.Art. 70. Cînd acţiunea este îndreptată în contra şefului de portarei, procedura pentru chemare se va îndeplini de organul grefierului tribunalului.Art. 71. La ziua înfăţişării, tribunalul va lua în cercetare pricina, înaintea celorlalte procese din aceeaşi zi.Art. 72. Pentru pagubele pînă la valoarea de 5000 lei, tribunalele vor judeca în ultima instanţa.Art. 73. Procedura pentru notificarea hotărârilor se va îndeplini în modul arătat la art. 69 şi 70 din acest regulament, în persoana sau la domiciliul portărelului şi potrivit dispoziţiunilor din procedura civilă.Art. 74. Termenul de apel, în cazul cînd pagubele vor fi mai mari de 5000 lei va fi de 20 zile, calculat dela pronunţarea cînd hotărîrea s'a dat contradictorilor şi ziua comunicării cînd hotărîrea s'a dat în lipsa.Dacă hotărîrea s'a dat asupra unei contestari la executare, sau asupra unei opoziţii, termenul de apel va curge dela pronunţare, chiar dacă hotărîrea s'a dat în lipsa oponentului sau contestatorului.Art. 75. Termenul de recurgere va fi de o luna, care va curge dela pronunţare cînd partea a fost prezenta, sau dela comunicare cînd partea a fost lipsa.Art. 76. Procedura, atît în apel cat şi în recurs se va îndeplini în felul prescris la art. 69, 70 şi 73 din regulament.Art. 77. Hotărîrea rămasă definitivă se va putea executa după alegerea părţii, fie asupra garanţiei cînd portărelul are o garanţie, fie asupra retributiunii cuvenită portărelului condamnat.În caz cînd hotărîrea se executa asupra retributiunii executarea se va face prin mijlocirea ministerului justiţiei, acre va retine din leafa sumele cuvenite, ordonantandu-le părţii câştigate.Art. 78. Pentru pagubele cauzate părţilor cu ocaziunea faptelor săvîrşite în exerciţiul funcţiunii, retribuţiunile portareilor, pot fi urmărite pînă la a treia parte.Art. 79. Dacă hotărîrea se executa asupra garanţiei, portărelul va fi obligat să-şi completeze garanţia în termen de 15 zile dela executarea hotărîrii, cînd faptul pentru care a fost chemat în judecata nu a atras după sine destituirea.Art. 80. Preşedintele tribunalului va comunică de îndată ministerului justiţiei scăderea ce a suferit garanţia portărelului condamnat, precum şi dacă acesta nu a completat-o în termen de 15 zile, spre a se lua în acest din urmă caz măsurile cuvenite.Art. 81. În afară de pedepsele disciplinare prescrise de legea de organizare judecătorească şi cari se vor aplica şi portareilor după gravitatea cazurilor, portăreii vor putea fi supuşi şi la amenzi, în folosul fiscului, pentru contraventiunile la dispoziţiunile acestui regulament.Art. 82. Amenzile vor fi pronunţate de autoritatea judecătorească care a constatat contraventiunea cu ocazia judecării procesului.Art. 83. Preşedintele Curţii sau tribunalului ori judecătoria, după ce judecata a constatat contraventiunea şi a pronunţat amenda, vor comunică de îndată cazul ministerului justiţiei, arătând şi amenda la care a fost supus portărelul. Ministerul va vărsa amenda la Cassa Statului.Încheierea care constata condamnarea la amenda este definitivă şi executorie; ea nu poate fi atacată pe nici-o cale, fie ordinară fie extraordinară.Art. 84. Portăreii nu pot refuza serviciile lor pentru actele ce sînt indrituiti să facă.Contravenirea la aceste dispoziţii sau întârzierile nejustificate în efectuarea actelor, se vor stabili cu amendă dela 200-3000 lei, în afară de alte pedepse disciplinare şi de despăgubiri către părţi pentru pagubele cauzate.Art. 85. Portăreii se vor pedepsi de asemenea cu o amenda dela 200 la 3000 lei, în afară de alte pedepse disciplinare şi de despăgubiri către părţi:1. În caz cînd procesele se vor amana din cauza neîndeplinirii procedurii la timp sau în conformitate cu legea.2. Cînd vre-un act sau vre-o operaţiune se vor anula din cauza neglijentei, greselii sau neobservarii de către portărel a dispoziţiunilor legii.În amândouă cazurile de mai sus, actele vor fi refăcute în socoteala portărelului din a cărui vina procedura nu a fost la timp sau bine îndeplinită.Ministerul Justiţiei va fi încunoştiinţat despre aceasta spre a retine din leafa portărelului sumele cuvenite.3. Cînd portărelul va suspenda, fără motiv legal, vre-o urmărire sau alte operaţiuni de măsuri asigurătoare, ori nu va încheia proces verbal care să constate cauzele suspendării.4. Dacă nu vor depune ori nu vor inainta îndată sau în termenele prescrise de regulament, recipisele, actele şi procesele verbale se vor încheia pentru diferitele operaţiuni sau urmăriri.5. Dacă vor face retribuiri de bani sau liberari de recepise, în cazurile oprite de acest regulament.6. Dacă nu vor vărsa la timpul prescris sumele percepute sau nu vor depune la Administraţia financiară taxele cuvenite fiscului.7. Dacă vor instrumenta în propria lor cauza sau pentru ori contra rudelor prevăzute de art. 18 din acest regulament.8. Dacă va delega alte persoane pentru facerea unui act, pe care după lege este obligat a-l face el însuşi.9. Dacă nu vor tine registrele prescrise de acest regulament.Art. 86. În cazurile prevăzute de art. 84 şi de Nr. 4, 5, 6, 7, 8 şi 9 din articolul precedent, pedepsele la amenzi se vor pronunţa de preşedintele sau primul-preşedinte al tribunalului îndată ce va constata abaterea comisă.Ordonanţa prezidentiala, care constata abaterea şi condamnarea la amenda, este definitivă, ea nu se poate ataca pe nici o cale.Aceasta ordonanţa se va comunică ministerului justiţiei şi şefului portareilor respectiv, în chipul arătat la art. 83 din regulament.Art. 87. Taxarea actelor se va face personal de către portarei.Sînt supuşi pedepselor prevăzute de Codul penal, portăreii cari vor percepe taxe mai mari sau neprevăzute de legile şi regulamentele cari le fixează.Pe lîngă pedepse, ei vor mai fi obligaţi sa restitue părţilor sumele percepute mai mult.1. În contra unei publicaţii de licitaţie ilegulare se admite contestaţie. Dacă iregularitatea este evidenta, portărelul va fi obligat la cheltuieli. Dacă contestaţia este nefondata şi părţile au fost audiate, contestatorul va plati cheltuelile cauzate.2. Contestaţia se poate da şi la proces verbal. În acest scop, pentru judecarea ei, portărelul va inainta de urgenta actele judecătoriei.3. În procedura de execuţie terminul contestaţiei este de 8 zile indiferent cînd a luat act urmăritul de actul portărelului. Deci contestaţiile înaintate peste termenul de 8 zile vor trebui respinse ca tardive. (30/1903 Gyor).4. Din oficiu procedura portărelului nu va putea fi anulată. [Curtea Budapesta 8436/1905]. + Articolul 36Este abrogat şi înlocuit cu art. 41 din legea LIV: 1912.Pînă la rezolvarea definitivă a contestaţiei, cu excepţiunea cazului menţionat la art. 104 din legea LX: 1881, nu se poate efectua licitaţia, suma ce rezultă din execuţie nu se poate întrebuinţa pentru indestularea urmaritorului şi nici ordonanţa la mana lui; în cazul cînd execuţia tinde la restituirea de lucruri fungibile sau de efecte, nu se admite decât sechestrarea obiectului de condamnare şi punerea lui sub peceţi, iar dacă obiectul pentru care s'a făcut condamnarea nu mai exista, se admite sechestrarea pentru echivalentul obiectului.Dacă legea LX: 1881, sau legea prezenta nu prevede altfel, dispoziţiunile alineatului precedent se aplică pentru fiecare caz, cînd legea atribue efect suspensiv asupra execuţiei în urma unui act de procedura a părţilor sau conform procedurei civile sau conform legei de faţa judecătoria va suspenda execuţia în cursul procedurei.1. Acest art. îl contrazice art. 37 din legea de faţa.2. Contestaţia tardivă n'are efect suspensiv sub nici o condiţiune.3. În privinta art. 34, 35 şi 36 din legea executionala la 25 Ianuarie 1888, s'a dat un ordin prezidial din partea guvernului de atunci, sub Nr. 1605, care prevede clar ca licitaţiile vor fi fixate pe un termen mai lung, ca astfel licitaţiile să poată fi rezolvate încă în timp, înainte de licitaţie. Deci, dacă în termen de 8 zile, fixarea licitaţiei a devenit definitivă, ea nu poate tine neapărat, normal fiind atacabila cu contestaţie. În acest scop portărelul va urmări termenul şi după trecerea de 8 zile, va nota pe actele sale ca n'a sosit contestaţie.4. Constestatia se poate preda şi portărelului.5. Cade în atributia şefului de judecătorie controlarea inmanarilor urgente reglementare a publicatiunilor de licitaţii. + Articolul 37Recursul, înaintat în contra hotărârilor judecătoreşti, are efect suspensiv numai asupra eliberării preţului, ce rezultă din licitaţia ţinuta asupra mobilelor, asupra efectuarei licitaţiei de imobile, asupra cesionarii de creanţe poprite în favorul partei urmărite, precum şi asupra ordonanţării de bani numerar, asupra predării obiectului urmaritorului şi asupra execuţiei de escontentare contra portărelului condamnat conform art. 35.Recursul înaintat în contra deciziunei de ordonare are efect suspensiv şi asupra licitaţiei mobilelor sechestrate.Contra hotărîrei aduse de prima instanţa, prin care se executa deciziunea data de către instanţa a doua ce confirma sau reformuleaza hotărîrea atacată, şi care dacă ordonă licitaţia, cesionarea creanţelor poprite în favoarea urmaritorului, a ordonarei de bani sau predarea obiectului executat în favoarea urmaritorului, nu se admite recurs.1. Acest art. a fost modificat prin art. 41 legea LIV: 1912 ultim alin. care prevede că contestaţia are efect suspensiv şi astfel licitaţia nu se poate tine dacă a fost atacată cu contestaţie. Recursul va avea acelaşi efect, ceea ce reiese din ultimul alin. al art. 41.2. Vezi explicaţiile dela art. 36.3. Nu se vor putea executa sub nici o condiţie actele prevăzute de art. 123, 125, 169, 201, 215 şi 221 în caz de recurs.4. Art. 37 ne da referinţe generale despre efectul recursului. Detalii conţin art. 38, 40, 115, 119, 176, 186, 199, 236, 239, 244, 251 şi 252.5. Immling, în explicaţiile dela art. 37, susţine, ca recursul introdus contra execuţiei, sau contra deciziunei de ordonarea intabulării dreptului executional, nu are efect suspensiv asupra ordonarii licitaţiei imobiliare.6. Recursul în casaţie se poate inainta numai atunci, dacă exista condiţiunile art. 24 din legea Curţii de Casaţie. Astfel trebuie explicat şi art. 103 din Constituţie. [Casatia S.II. Nr. 267/1927]. + Articolul 38Dacă în urma contestaţiei, procedura, dispoziţiile sau deciziunea portărelului se anulează, adică se formulează, recursul înaintat de către urmăritor în aceasta privinta numai într'atît are efect suspensiv, întru cat actele de execuţia făcute, se menţin cu efect de drept pînă la rezolvarea recursului.1. Deşi legea nu spune, reiese evident, ca în speta este vorba de deciziunea data în prima instanţa, asupra contestaţiei, fiindca deciziunea a doua este definitivă.2. Dacă se face recurs, actul portărelului, chiar anulat de prima instanţa trebuie menţinut pînă la rezolvarea recursului. În caz cînd este vorba de un act continuativ al portărelului şi el a fost anulat, va trebui repetat. + Articolul 39Este abrogat şi înlocuit cu art. 42 din legea LIV: 1912.Pentru continuarea execuţiei are efect suspensiv arătat de art. 41 din legea de faţa (art. 36 leg. LX: 1881) şi aceea hotărîre judecătorească deşi nu definitivă prin care s'a reformat, s'a scos din vigoare, s'a anulat sau s'a restrâns întinderea hotărîrei, în baza căreia s'a ordonat execuţia.Dacă prin hotărîre judecătorească se restabilesc dispoziţiunile hotărîrei, în baza căreia s'a ordonat execuţia, aceasta trebuie continuată.Aliniatul ultim al art. 38 din legea de faţa se va aplica şi în cazul acesta (se înţelege legea LIV: 1912).1. În locul art. 36 din legea de faţa a intrat în vigoare art. 41, iar în locul art. 28 s'a introdus art. 38 din legea LIV: 1912. + Articolul 40Este abrogat şi înlocuit cu art. 43 leg. LIV: 1912.Execuţia în regres se admite, dacă hotărîrea în baza căreia s'a ordonat şi efectuat execuţia, a fost reformata, scoasa din vigoare sau restrânsă de o hotărîre judecătorească definitivă.În aceste cazuri execuţia în regres va avea loc şi dacă urmărirea în mod benevol a indestulat pe urmăritor, pentru a-i preveni execuţiei, dar numai cînd indestularea s'a făcut prin mijlocirea judecătoriei sau s'a făcut în cursul execuţiei în faţa portărelului, sau aceasta se poate dovedi prin act autentic.Execuţia în regres se face conform normelor stabilite pentru execuţie în genere.Alineatul ultim al art. 38 din legea de faţa se va aplica şi în cazurile prevăzute de prezentul articol (vezi art. 41).1. Scopul execuţiei în regres este acela de a reda urmaritului pe cale de execuţie aceea ce i s'a luat prin execuţia efectuată.2. Dacă cu ocazia efectuării unei executii s'a predat vre-un lucru greşit, pentru redare se poate ordonă execuţia în regres (1958/78).3. Dacă de exemplu în urma unei sentinţe a tribunalului, data în instanţa a doua, urmăritul a trebuit sa plătească cheltuieli de judecată, dar Curtea a casat hotărîrea în favoarea s'a urmăritul ca debitor va fi în drept sa compenseze suma plătită în cheltuieli, drept plata la datoria sa. (1905). + Articolul 41Partea condamnata este indrituita, ca înainte sau chiar după ordonarea execuţiei să facă, prin intervenţia judecătoriei de proces, plata sumei la care a fost condamnata.Dacă în acest scop se prezintă ambele părţi în persoana, după ce s'a stabilit identitatea părţilor recunoscute, despre efectuarea platei se va alcătui un proces verbal, care va fi subscris de către părţi şi se va alătură la dosar. Cei care achită, poate să ceara şi chitanţa de descărcare.În cazul cînd se prezintă numai partea condamnata, se va cita fără întîrziere cel care a cîştigat, sau reprezentantul sau, iar dacă acesta nu se prezintă în persoana sau printr'un procurist îndrituit sa primească bani, partea condamnata este în drept sa depue la judecătorie, la dispoziţia creditorului suma la care a fost obligată, în mod irevocabil, în favoarea castigatorului.Partea condamnata este obligată a suporta cheltuelile pricinuite creditorului sau reprezentantului sau cu ocazia prezentarei sale.Tot astfel se poate efectua plata şi prin intervenirea judecătoriei sesizate cu efectuarea execuţiei, dar numai atunci, dacă creditorul sau un procurist de al său îndrituit de a primi bani, locueste în circumscripţia judecătoriei sesizate cu efectuarea execuţiei.Dispoziţiunile de mai sus se vor aplica corespunzător şi atunci, cînd obligaţia nu este de natura bănească, dar achitarea ei se poate face fără nici o piedeca în localul oficial al judecătoriei.Art. 41 se adauga art. 42-45 din Reg. Corp. Port.Art. 42 În caz cînd datornicul se opune la o urmărire depunând valoarea ce i se cere sau justificând aceasta depunere prin recipisa Casei de depuneri şi consemnaţiuni conform regulelor procedurii civile, portărelul, pe lîngă procesul verbal ce este obligat sa inchee, va trebui sa dea debitorului o dovadă de primirea contestaţiei şi a recepisei sau a valorii depuse şi sa suspende urmărirea.Cînd însă datornicul se opune la urmărire fără să se depună şi valoarea ce i se cere, portărelul va termina urmărirea, rămînînd ca acela în contra căruia ea s'a făcut, să facă contestaţie autoritatea competentă potrivit dispoziţiunilor din procedura civilă.Art. 43 Cînd o urmărire sau orice alte operaţii de măsuri asigurătoare se va amana după cererea creditorului, portărelul va fi dator a încheia un proces verbal care să constate aceasta.Dacă cu ocazia urmăririi datornicul face plata obligaţiei sale, se va încheia un proces verbal în dublu exemplar, din cari unul va fi lăsat acestuia şi urmărirea va inceta.Art. 44 Portăreii vor fi datori, sub pedeapsa disciplinară şi de despăgubiri, ca în 24 de ore după întoarcerea lor, să depună la şeful portareilor corpului, la grefa instanţei respective, procesele verbale încheiate de dânşii la faţa locului.Art. 45 Cînd la executarea vreunui act investit cu titlul executoriu, decizii, sentinţe sau cărţi de judecată s'ar ivi vre-o împiedicare de cele prevăzute de lege, portărelul însărcinat cu lucrarea va suspenda executarea şi va raporta instanţei care a încuviinţat-o.Pentru impiedecarile ivite la suspendarea unui act investit cu titlul executoriu sau unei hotărîri ce se executa prin comisia rogatorie, portărelul va raporta preşedintelui instanţei pe lîngă care funcţionează.1. Portărelul, conform deciziunei civile Nr. 21, nu va putea primi sume drept plata la mana lui numai la caz de execuţie, licitaţie sau, dacă se vand efectele prevăzute de art. 121. Asemenea şi art. 108.2. Cheltuelile ivite cu plata, facuta prin intervenirea judecătoriei, cad în sarcina urmaritului.3. Nu se poate proceda conform acestui art. în caz de plată parţială. + Articolul 42Dacă urmăritul a înaintat contra sentinţei ce a servit de baza la ordonarea execuţiei de apel, cerere de justificare sau reviziune, sau acţiune în nulitate, care nu suspenda execuţia şi totodată arata ca reformarea, disolvarea, anularea sau scoaterea din vigoare a sentinţei periclitează dreptul sau de execuţie în regres, poate să ceara ca indestularea sau execuţie de escontentare să fie condiţionată de expunerea unei garanţii din partea urmaritorului, iar în cazul cînd o astfel de garanţie nu se va da, sa i se permită ca în loc de plată sa depue suma sau obiectul executat, iar dacă obiectul nu este corespunzător de a fi depus la judecătorie, sa depoziteze în bani echivalentul obiectului, care se va stabili eventual prin ascultarea de experţi.Aceasta cerere va trebui înaintată la instanţa procesului şi care la caz de nevoie înainte de a hotărî va putea asculta şi partea adversa.Ca garanţie - întrucât părţile n'au convenit altfel - se vor primi bani gata sau efecte declarate de acceptabile drept garanţie din partea guvernului, dar numai în valoare de 2/3 două treimi a cursului, nici într'un caz însă cu o valoare ce întrece valoarea nominală.Cererea înaintată numai atunci are efect suspensiv asupra ordonarei execuţiei şi asupra efectuarei execuţiei deja ordonate, dacă s'a depus la judecătorie suma sau obiectul, recte echivalentul obiectului în privinta căruia s'a dat condamnare.Art. 44. leg LIV: 1912 modifica art. 42 prin aceea ca apelul amintit în acest art. se va înţelege apelatiune, iar dispoziţiunea acestui art., ce se referă la procesul în nulitate şi anularea sentinţei, rămîne fără efect.1) Vezi art. 502, 572, 786 pr. civ. ard., apoi art. 71 şi 83 din legea Curţii de Casaţie.Art. 71. Împricinaţii vor putea cere punerea în lucrare a hotărârilor definitive date de Curţile de Apel sau tribunale, însă aceasta punere în lucrare se va putea suspenda de partea potrivnica prin asigurarea sau depunerea valorii corespunzătoare în caz numai cînd va porni cererea de casaţie.Recursul în casaţie suspenda şi fără asigurare sau depunerea valorii procesului, punerea în lucrare a hotărârilor privitoare la strămutarea de hotare şi al desfiinţarea de constructiuni. Asemenea în materie de revendicare, de posesie, sau orice alta afacere unde nu e vorba de o condamnatiune la o sumă de bani, instanţa de fond a carei hotărîre este executorie va putea în urma cererii părţii interesate, sa încuviinţeze suspendarea cu cauţiune, apreciată de instanţa, după ascultarea părţilor chemate în camera de consiliu.Cauţiunea nu se va putea elibera decât după o luna dela data respingerii recursului, afară numai dacă în acest interval partea în drept a intentat acţiune de daune.Art. 83. Introducându-se recurs în casare în contra unei sentinţe, deciziuni sau încheieri judecătoreşti se va putea cere şi suspendarea introdusă conform normelor în vigoare în teritoriul respectiv, se va hotărî de către instanţa competenţa în conformitate cu aceleaşi norme.1. Conform dispozitiunei legii Curţii de Casaţie art. 83. Cererea de suspendare se va adresa primei instanţe întotdeauna. [Curtea de Casaţie S. III. Nr. 949/1926].2. Suspendarea o poate acorda în baza art. 71 legea Curţii de Casaţie instanţa care a pronunţat hotărîrea definitivă, ce se executa. [Casatia S. II. Nr. 175, 22 Iunie 1926].3. Aprecierea pericolului rămîne în atributia instanţei. Legea nu prezizeaza.4. În caz cînd se aduce în discuţie plata pentru întreţinere, renta alimentare, etc., nu se admite suspendare, instanţa este obligată neapărat de a cerceta baza de drept a creanţei.5. În caz cînd creanta s'a cesionat, pericolul trebuie să existe faţă de cesionar.6. Ca chestia suspendării să fie adusă în discuţie, se care ca esenta să se depoziteze anterior.7. Vezi aci art. 127 din pr. civ. ard.:Art. 127. Garanţia de cheltuieli, numai dacă părţile felul asigurării nu-i stabilesc altfel, se va depune în numerar sau în efecte declarate de bune ca garanţie. Efectele vor putea fi primite în valoare de 2/3 din cursul cotat cu condiţiune peste valoarea nominală.8. Faţa de celce se judeca ce drept de paupertate nu se mai cere atestat de pericol. Asemenea şi faţă de cetăţenii străini. + Capitolul 2 Execuţia pentru încasarea creanţelor băneşti + Articolul 43Execuţia care se îndreaptă pentru încasarea creanţelor băneşti, se poate face asupra averei mobile sau imobile sau asupra ambelor averi a părţii urmărite, deodată.În cererea pentru ordonarea de execuţie sau în procesul verbal, redactat conform art. 7 urmaritorul trebuie să arate averea în contra căreia voeşte să facă execuţia. Dacă urmaritorul intenţionează a face execuţia asupra bunurilor mobile este suficient să se numească instanţa în circumscripţia căreia se afla mobilele pe care voeşte a le executa.În deciziunea pentru ordonarea de execuţie, va fi arătat pe lîngă capital, dobînda, etalonul şi termenul de cînd dobînda este scadenta.Dacă sentinta sau transactia, pe baza căreia s'a ordonat execuţia nu conţine obligaţiunea ca să se plătească dobînda, dela scandenta termenului pînă la achitare, se calculează o dobînda de întîrziere de 6%^1). [art. 35 alin. I. Copr. Port.]__________^1) Legea accelerarii art. 49.La art. 43 se adauga art. 49 din legea accelerarii judecaţilor.Art. 49. Procentele legale se vor calcula după scontul Băncii Naţionale augmentat cu 4% în materie civilă şi 6% în materie comercială.1. Vezi art. 49 legea accelerarii. Azi dobînda e în cauzele civile 10 procente, iar cauzele comerciale 12 procente.2. Cînd execuţia s'a ordonat asupra mobilelor şi asupra imobilelor deodată, decizia de ordonare se înmânează de doua ori urmaritului. Odată, cînd se transmite pentru intabularea dreptului executional, la Secţia C.F. a doua oara cînd se efectuează execuţia mobiliară.3. Cererile se pot face şi separat. În acest caz cererea a doua se judeca conform art. 117. Dacă execuţia prima nu s'a efectuat încă, a doua trebuie totuşi ordonată, dar fără spese.4. Condiţiunile cererii de execuţie asupra imobilelor sînt prevăzute de art. 135.5. Deşi în şedinţa nu se dispune plata dobânzilor, în decizia de ordonare, la cerere, se va prevedea.6. După cheltuelile de judecată nu se revin dobânzi. Excepţie este cazul, cînd în transactia judecătorească se fixează dobânzi.7. Dreptul de patenta se va putea lua sub execuţie dar se va nota în Registru de patente.8. Fructele pendente, fiind considerate ca imobile, nu se pot lua sub sechestru, decât odată cu ordonarea sechestrului imobiliar asupra uzufructului (Vezi art. 295 Cod. civ. anstr. şi art. 211-212 din legea de faţa).9. Chiria scadenta, se poate executa, ca orice alt mobil. Chiria scadenta în viitor nu se poate lua sub sechestru decât odată cu ordonarea sechestrului imobiliar asupra uzufructului. + Articolul 44Dacă s'a ordonat o execuţie care s'a cerut asupra mobilelor, sau mobilelor şi imobilelor, cari se găsesc situate în circumscripţiile mai multor judecătorii, urmaritorul poate cere ca fiecare execuţie să fie efectuată.Dacă urmaritorul, cu toate ca a avut cunoştinţa ca prin execuţia efectuată mai înainte asupra unor mobile, creanta şi accesoriile sale sînt acoperite pe deplin şi totuşi a efectuat execuţia în alt loc, urmăritul poate cere dela judecătoria care a ordonat execuţia, ca să fie descărcat de cheltuelile ivite cu execuţia, ca să fie descărcat de cheltuelile ivite cu execuţia efectuată ulterior, iar urmaritorul să fie condamnat la suportarea cheltuielilor pricinuite.Asupra acestei cereri, judecătoria în caz de nevoe, va hotărî după ascultarea părţilor şi după vederea actelor de execuţie. În contra deciziunei date, nu se poate face recurs.1. Art. 44-46 este un complex. Anume art. 44 dispune despre cazul cînd la urmăririle portareilor n'a intrat încă bani; 45, cînd acest stadiu este intrecut; dar 46, cînd banii au incurs deja, dar nu pot fi încă eliberaţi.2. Recursul contra deciziunei data în baza acestui art. este exclus. + Articolul 45Dacă execuţia s'a efectuat asupra unor mobile, cari se găsesc în circumscripţiile mai multor judecătorii de ocol, întru cat creanta şi accesoriile partei urmaritoare au fost achitate complet din preţul de cumpărare rezultat din licitaţia care s'a ţinut în primul rând, la cererea urmaritorului, celelalte executii se vor declara disolvate, iar instanţele sesizate vor fi încunoştinţate.Dacă execuţia se face asupra mobilelor şi imobilelor, şi creanta urmaritorului s'a achitat complet, în cursul licitaţiei ţinute asupra mobilelor, instanţa, care a ordonat execuţia, după ce a primit actele de execuţie, este obligată să facă comisie rogatorie fără întîrziere la instanţa competenţa pentru efectuarea execuţiei asupra imobilelor, spre a ordonă stingerea execuţiei şi ştergerea eventualelor notari de execuţie, săvîrşite.Aceste dispoziţiuni se aplică corespunzător şi atunci, cînd execuţia s'a ordonat asupra unor mobile, cari se găsesc în circumscripţia mai multor instanţe a cărţilor funduare. + Articolul 46În cazurile indicate în art. precedent, dacă repartizarea sumei rezultată din licitaţie este împiedicată din cauza rezolvarei chestiunilor de prioritate, sau dacă preţul de cumpărare ce rezultă din licitaţia imobilelor nu s'a distribuit încă, urmăritul poate cere, ca judecătoria competenţa pentru efectuarea execuţiei, sa suspende celelalte acte de execuţie, dacă va arata ca din preţul de cumpărare, cu cea mai mare probabilitate, se va achită pe deplin creanta şi accesoriile, pentru care execuţia a fost facuta.1. Cînd în urma unei licitaţii, urmaritorul şi-a obţinut creanta sa, dar au fost mai multe executii, în mai multe locuri efectuate, celelalte se considera imediat ca disolvate.2. Cînd urmăritul s'a indestulit din sumele intrate la licitaţia imobiliară, dacă mai sînt şi alte licitaţii imobiliare în curs, urmăritul va trebui să justifice plata facuta, căci instanţa C.F. nu sesizează din oficiu pe cealaltă instanţa. Celelalte executii mobiliare însă, pot fi impiedecate în continuare nu numai prin petiţie, ba chiar şi pe cale de contestaţie. + Titlul I Execuţia mobiliară + Articolul 47Sechestrarea bunurilor mobile, se face prin conscrierea lor de către delegat la faţa locului.Sechestrarea din momentul conscrierii, da un drept de gaj asupra obiectelor menţionate.Dacă valoarea obiectelor ce se executa, este asa de mica, încît din cele ce se pot prevedea, nu s'ar scoate o acoperire mai mare, decât cheltuelile de licitaţie, sechestrarea trebuie înlăturată.Dreptul de a indica obiectele cari se vor sechestra, îl are urmaritorul, chiar dacă creanta sa este asigurata deja prin gaj sau ipoteca.Cînd execuţia se efectuează din oficiu, fără ca urmaritorul să fie reprezentat, dreptul de indicare îl are portărelul.Sechestrarea va continua pînă ce urmaritorul starue, iar dacă execuţia se efectuează din oficiu, pînă ce creanta şi accesoriile vor fi acoperite. Obiectele pe cari urmaritorul, sau altcineva, le declara că nu sînt proprietatea celui urmărit, sau din alte motive se poate presupune ca sînt proprietatea altora, numai atunci pot fi sechestrate dacă celelalte mobile ale celui urmărit nu prezintă destula acoperire pentru creanta. În procesul verbal de execuţie se va trece numele şi locuintele celor cu pretenţii presupuse.1. Urmaritorul nu este îndreptăţit de a suspenda procedura de execuţie mobiliară cu scopul de a o continua a doua zi tot acolo, dar mai târziu. [183/1906 Borsodi].2. În art. 47-134 se prevede procedura încasării creanţelor băneşti.Înainte de licitaţie este inerenta execuţie. Dreptul de gaj legal nu se poate validita altfel.3. Prin execuţie se obţine drept de gaj, din chiar momentul conscrierii obiectelor. Are importanţa la cazul prevăzut de art. 87.4. Legea nu fixează valoarea pînă la care să poate face execuţia, la care este de faţa urmaritorul sau reprezentantul sau. La execuţia din oficiu însă spune legea, ca pînă ce creanta este acoperită.5. Cînd un obiect numai în parte formează proprietatea urmaritului, se va sechestra acea parte ideala. + Articolul 48Obiectele cari se afla în detenţiunea celui urmărit se pot sechestra fără nici o condiţie, iar mobilele ce se afla în detenţiunea unei terţe persoane, de regula numai atunci se pot sechestra, dacă persoana terta consimte. Execuţia va trebui să se efectueze şi în cazul dacă partea detentoare se împotriveşte, dacă din dovezile aduse din partea urmaritoare se face verosimil, ca obiectele cari trebuiesc sechestrate sînt proprietatea urmaritului. Se va incunostiinta în acest caz detentorul sau persoanele de casa, sau curatorul numit de către portărel (art. 24). Detentorul are drept să facă contestaţie şi recurs contra acestui act de procedura şi dacă în urma recursului sau, procedura portărelului se anulează, recursul îndreptat contra acestei deciziuni nu suspenda liberarea obiectelor de sub sechestrare.Dacă nu se face verosimil ca mobilele ce sînt în detenţiunea persoanei terţe, ar forma proprietatea urmaritului, împotrivirea contra sechestrării se va trece în procesul verbal şi detentorul este responsabil faţă de urmăritor pentru daunele cauzate cu împotrivirea sa, cu începere dela data întocmirii procesului verbal. Pretenţia daunelor se poate validita pe calea ordinară de proces (Art. 42-43 Corp. Port.)(Societatea în nume colectiv, art. 95 legea XXXVII: 1875. Creditorii particulari ai membrilor singulari apartinatori unei societăţi în nume colectiv nu pot lua în sechestrare de asigurare, de escontentare nici obiectele, creanţele, drepturile ce aparţin societăţii, şi nici partea ce li-se cuvine din aceasta membrilor singulari. - Pentru asigurare sau indestulare le serveşte creditorilor numai dobânzile, salariile sau tantiemele şi dividendele ce li se cuvin membrilor singulari ori în genere, ori la lichidare. - Drepturile, cari au fost formate asupra obiectelor date societăţii de către membrii singulari la intrarea lor în societate, rămîn neatinse). - art. 239).La art. 48 se adauga art. 42-43 Reg. Corp. Port.Art. 42. În caz cînd datornicul se opune la o urmărire depunând valoarea ce i se cere, sau, justificând aceasta depunere prin recipisa Casei de depuneri şi consemnaţiuni, conform regulelor procedurii civile, portărelul, pe lîngă procesul verbal ce este obligat sa inchee, va trebui sa dea debitorului o dovadă de primirea contestaţiei şi a recipisei sau a valorii depuse şi sa suspende urmărirea.Cînd însă datornicul se opune la urmărire fără să depună şi valoarea ce i-se cere, portărelul va termina urmărirea, rămînînd ca acela în contra căruia ea s'a făcut să facă contestaţie la autoritatea competinte potrivit dispoziţiunilor din procedura civilă.Art. 43. Cînd o urmărire sau orice operaţii de măsuri asigurătoare se va amana după cererea creditorului, portărelul va fi dator a încheia un proces verbal care să constate aceasta.Dacă cu ocazia urmăririi datornicului face plata obligaţiei sale, se va incheea un proces verbal în dublu exemplar, din care unul va fi lăsat acestuia şi urmărirea va inceta.1. Verosimilitatea cerută de acest art. se va face prin declaraţii de martori.2. Pentru stabilirea precisa a împrejurărilor detentiunei trebuie aplicat cu mare bagare de seama art. 26.3. Execuţia numai în acel caz va putea fi anulată pe baza acestui art. dacă într'adevăr au fost executate lucrurile altuia, aflătoare în detenţiunea altuia şi verosimilitatea nu s'a făcut.4. Conform art. 34, se va face contestaţie, dacă portărelul refuza executarea. În acest caz este şi materialiceste responsabil, dacă ulterior lucrurile dispar. (Vezi şi art. 386 Cod penal).5. Execuţia ordonată contra unei firme nu poate fi extinsă asupra averii membrilor din firma. [B. 4761/1912].6. Pe teritoriul Cod. civ. austr. se admite executarea averii succesorale nepredate încă succesorului urmărit. [B. 1905]. + Articolul 49Cat timp căsătoritii locuesc împreună şi în cazul, cînd execuţia este îndreptată numai în contra soţului, se pot sechestra mobilele, cari sînt în detenţiunea^1) lor comuna, afară de bijuterii şi argintarii, obiecte preţioase şi rochi marcate cu numele sau monodramul sotiei: şi acele mobile, cari după natura lor evidenta sînt destinate uzului femeiesc^1). În cazul cînd execuţia se îndreaptă în contra sotiei, se pot sechestra bijuteriile şi argintariile, precum şi obiectele preţioase, şi rochiile marcate cu numele sau monogramele ei şi acele mobile cari după evidenta lor natura sînt destinate uzului femeiesc, apoi acele mobile despre cari urmaritorul face verosimil, ca formează proprietatea sotiei urmărite (art. 92).___________^1) Aceasta dispoziţiune nu abroga dreptul sotiei, de a intenta acţiune de escindere, spre a putea dovedi dreptul sau de proprietate executiv. Baza acestei dispoziţiuni nu o gasim în dreptul civil maghiar, unde exista coachizitie de bunuri. Dar norma este luată din codul civil austriac, care pînă cînd sotia nu va face dovada contrară, considera toate bunurile ca proprietatea bărbatului. Fireşte cu excepţiunea celor amintite mai sus.Nu pot fi sechestrate lucrurile de îmbrăcăminte destinate copiilor, ce traesc împreună cu tatăl sau mama lor, cari sînt urmăriţi:1. Vezi dispoziţiunile art. 96.2. Sotia va putea să facă proces de escindere şi sa dovedească dreptul sau de proprietate.3. În magazinul de postav, ce este proprietatea sotiei, nu se poate indrepta execuţia pentru datoriile soţului. [Bp. 44.357/1889]. + Articolul 50Mobilele se vor conscrie în proces verbal sub numărul de ordine, în pozitiuni curente, indicandu-se camerile sau celelalte încăperi unde se găsesc.Fiecare poziţie se va introduce în procesul verbal de execuţie, fiind indicate în mod cat se poate de precis obiectele după calitate, cantitate, după bucata, număr, greutate, măsura sau după alte determinări.Mobilele cu o valoare mai mica şi de aceiaşi natura, se pot trece sub o singura poziţie, dar gruparea trebuie să se facă astfel, încît valoarea primită a poziţiei totalizate, sa nu treacă peste suma de Lei 100^1).___________^1) În text este florini.Delegatul înscrie numai mobilele ce au fost vazute, numerotate sau măsurate de el.1. Conscrierea se face detaliat pentru ca obiectele să poată fi identificate. + Articolul 51Este abrogat şi înlocuit cu art. 2 al novelei de execuţie din 1908.Sînt scutite de execuţie şi nu se pot executa nici cu consimţămîntul urmaritului următoarele:1. Obiectele, ce sînt destinate direct cultului divin, precum şi pentru exercitarea cultului divin în casa, cărţile de rugaciune, echipamentul destinat pentru locasul cultului divin, ornamentele de morminte şi de cripte, precum şi obiectele necesare pentru inmormantarea celui urmărit sau persoanelor dela casa;2. Moastele religioase şi portretele de familie;3. Insigniile ordinului, medaliile şi alte decoraţii;4. Stampilele, sigiliile, actele, registrele, cărţile de afaceri şi de alt scop, asortimentele şi alte obiecte ce aparţin şi sînt necesare unui oficiu public sau particular, ori unor institute şi magazine, precum şi alte asortimente ce aparţin oficiilor publice sau particulare.5. Uniforma necesară pentru îndeplinirea unui serviciu public, sau exercitarea unei profesiuni, de asemenea şi veşmintele cerute persoanelor cari fac serviciul religios, pentru ca să-şi poată exercita profesiunea lor;6. Armele, echipamentul, uneltele, rechizitele, trasurile şi caii acelor indivizi, cari aparţin de armata, jandarmerie sau fac serviciu de paza la alte autorităţi, şi întrucât sînt necesare pentru exercitarea serviciului.7. Cărţile, actele, modelele, rechizitele, instrumentele funcţionarilor, oficiantilor publici şi particulari, preoţilor, medicilor, inginerilor, scriitorilor (autori), artiştilor şi în genere tuturor persoanelor cari au o profesiune ştiinţifică şi artistică, apoi a moaşelor, întru cat toate acestea sînt necesare pentru exercitarea profesiunei lor;8. Aranjamentul, instrumentele, vasele (rezervoarele) şi stocul de medicamente al farmaciilor, întru cat acestea sînt necesare, pentru ca cel executat să poată continua funcţionarea farmaciei;9. Instalatiunile de spitale şi ale instituţiilor sanitare publice, precum şi spitalele şi institutiunile sanitare particulare avînd caracter public;10. Mobilele din casa şi bucatarie, vasele, vasaria pentru gătit, tacamurile, sobele, vetrele, obiectele necesare pentru îmbrăcăminte, albiturile necesare în genere şi pentru paturi ale urmaritului şi a celor ce locuesc cu el împreună;11. Medicamentele şi alte seruri, precum şi aparatele necesare în urma unei boli sau defect corporal, urmaritului sau celor ce locuesc cu el;12. Cărţile şi rechizitele de şcoala ale urmaritului sau celelalte persoane de casa;13. Armele necesare pentru continuarea meseriei (profesiunei) şi pentru siguranţa personală;14. Uneltele, instrumentele, rechizitele, animalele necesitate de micii industriasi, mestesugari, lucrători şi zilieri industriasi (de fabrica) şi în genere de toţi aceia cari se susţin cu bratele, întru cat aceste sînt necesare pentru continuarea meseriilor, apoi materialul de lucrare necesar micilor industriasi şi meseriasi, pînă la valoarea de 75 lei;15. Alimentele, obiectele de încălzit şi luminat, necesare urmaritului şi a celor ce locuesc împreună, pe timp de o luna de zile; iar în lipsa acestora din banii numerari executabili, suma necesară pentru procurarea acestora;16. Din banii numerari, suma necesară pentru achitarea chiriei pe un sfert de an atît urmaritului, cat şi a celor ce locuesc împreună cu el;17. După alegerea libera a urmaritului, o vacă, sau 4 oi, sau 4 capre, sau 4 porci, precum şi nutreţul, paiele şi asternutul necesar pentru întreţinerea lor pe durata de 6 luni, iar în lipsa acestora, din banii numerari, suma necesară pentru procurarea acestora;18. Samanta, animalele tragatoare, nutreţul, paiele, asternutul acestora pe timp de 6 luni, de asemenea instrumentele agricole şi gunoiul necesitat pentru acei cari se ocupa cu agricultura, pentru cultivarea imobilului de către ei sau de alţii, dar care nu poate avea o suprafaţa mai mare de 12 jughere cadastrale; dacă lipseşte samanta, din banii numerari, suma necesară pentru procurarea ei;19. Nu se poate executa la persoanele a căror indemnizaţie totală sau parţială este scutită de execuţie, din banii numerari gasiti la ei, suma care corespunde acelei sume scutite de execuţie, care este fixată pe timpul care durează dela efectuarea execuţiei, pînă la termenul cel mai apropiat al scadentei de indemnizaţie;20. Toate bunurile (obiectele) cari sînt scutite de execuţie prin legi speciale.1. Creanta care este necesară pentru traiul urmaritului, nu poate fi executată.2. Masina de tăiat lemne se poate executa, fiindca şi cu ferastraul se pot tăia lemne, iar aceasta asigura traiul. Asemenea şi masina de treerat. [Curia 3062/1910 IV].3. Nu se poate executa căruţa macelarului, cu care cara carnea.4. Dispoziţiunile din art. 2, 10 şi 15 novela, nu pot fi interpretate extensiv.5. Art. 2 din novela se aplică şi atunci, cînd se face sechestru pentru chiria restanta.6. Taxele de hornarit, scadente în baza unui contract, se pot sechestra.Art. 3 al novelei din 1908.Se pot sechestra toate lucrurile indicate în art. 2 (precedent) pentru încasarea preţului de obiect, dacă instanţa judecătorească, ce a ordonat execuţia, la cerere, îl declara de supus execuţiei prin deciziunea ce ordonă execuţia, sau mai târziu prin deciziune separată.În cazul amintit în punctul 2, al art. 2 novela (adică 51 din legea LX: 1881) sînt supuse execuţiei ramele, întrucât se pot separa de moaste sau de portrete, fără atingerea substanţei.Banii numerari, indicaţi în aliniatele 15, 16, 17, 18 şi 19 al articolului 2 (precedent), se pot reduce la jumătate, dacă execuţia se ordonă în favoarea aceluia, pe care pîrîtul în baza legii sau uzantei legale, este obligat a-l întreţine, sau dacă se încasează întreţinerea pentru copilul natural.În cazul amintit de punctul 19, art. 2 (precedent), trebuie compensata suma lăsată urmaritului conform aliniatului 15^1).___________^1) În conformitate cu celelalte legi nu se pot sechestra:Averea minorului pentru creanţele părinţilor: 12, 25, leg. XX: 1877. Obiectele depozitate la antrepozite: art. 450, leg. XXXVII: 1875. Banii depozitati la Casa de păstrare a postelor, dacă nu trece peste suma de 2000 Lei, art. 24 din lege IX; 1885 şi art. 2 din lege VIII: 1898.Instrumentele gradinarului ce cultiva gradina cu plante de tutun, precum şi animalele acestuia, art. 23 din legea XXIX: 1900. Drepturile de farmacie, art. 130 din legea XIV: 1876. + Articolul 52Dreptul poştal, apoi vehiculele, stocurile şi rechizitele destinate pentru serviciul poştal, taxele poştale şi de transport, încasate pe seama Statului, indemnizaţiile de birou şi de transport a dirigintilor postali, nu sînt susceptibile execuţiei.Banii numerari şi alte valori, predate poştei pentru expediere, sumele poştale rambursabile, sumele mandatate prin posta sau pe cale telegrafica, nu se pot executa. + Articolul 53Concesiunea de industrie numai atunci se poate sechestra, dacă regulele industriale în vigoare admit cesionarea în mod valid.^2).___________^2) Concesiunea de farmacie, conform art. 130, leg. XIV: 1876, nu se poate sechestra. Vezi legea sanitară v.r.În ce modalitate sînt supuse execuţiei obiectele Regiei Monopolurilor Statului şi instrumentele de producerea sau vînzarea lor, sau cîştigul de loterie şi mărfurile ce sînt sub administraţie vamală, se arata de legile de monopol în vigoare.^1).___________^1) Vezi legea Regiei Monopolului statului.1. În Ardeal sarea, tutunul şi timbrele fiscale, poştale se pot licita numai conform dispoziţiunilor legii Monopolului R.M.S.2. Dreptul de farmacie nu se poate executa.3. Cîştigurile din loterii se pot urmări. + Articolul 54Este abrogat şi înlocuit cu art. 6 din novela.În privinta funcţionarilor, oficiantilor de stat, judeţ, comuna, apoi preoţilor, profesorilor şi învăţătorilor, scoalelor de stat, scoalelor comunale şi confesionale publice, persoanelor ce aparţin de armata, jandarmerie, de institute penitenciare şi corectorii, oficiantilor şi celorlalţi impiegati cari au plata cu anul sau cu luna, sau primesc salarii lunar, aparţinînd căilor ferate instalate cu putere motrica în circulaţie publică, întreprinderilor de navigaţie cu putere motrica; oficiantilor de directiune dela secţia artistică şi administrativă, artiştilor de drama şi opera cu roluri independente, coristilor şi muzicantilor ai teatrului naţional şi ai operei de stat, de asemenea oficiantilor inferiori şi ordonanţele în funcţie publică, nu li se poate executa leafa regulată şi adausul avînd caracter de leafa, indiferent de titlul sub care acestea se primesc, precum şi competintele în stare de disponibilitate, decât una treime şi aceasta numai atunci, dacă se rezerva pentru cel executat 1000 lei anual. (Vezi mai jos modificările. Azi 1500 Lei).Indemnizaţia de chirie a persoanelor arătate în aliniatul prim, se poate sechestra numai pentru creanta de chirie, iar indemnizaţiile de alta natura, primite după serviciu, în general nu se pot executa în nici un caz. Dacă vreuna din persoanele indicate în alin. prim, cu scopul de a-şi cladi sau cumpara casa de locuit, depune în gaj indemnizaţia sa de chirie şi pentru aceasta la obligaţie în act autentic, se admite pentru încasarea acestei creanţe şi executarea indemnizaţiei de chirie.Cînd execuţia se face asupra indemnizaţiilor persoanelor mai sus indicate, creanta ce deriva dintr'un avans de leafa ridicat, nu are drept de preferinta înaintea creanţei executantului care a dobîndit asupra indemnizaţiei drept de gaj mai înainte de ordonanţarea avansului; au însă preferinta acele creanţe, ce rezultă din raportul de serviciu, mai ales taxele de serviciu, surplusurile de plată, restituirile precum şi amenzile şi pedepsele băneşti, faţă de creanţele, pentru cari s'a dobîndit dreptul de gaj asupra indemnizaţiei, înaintea celorlalte creanţe. De asemenea au preferinta asupra creanţelor investite cu drept de gaj, creanţele ce rezultă din cotizaţiile sanitare (Leg. XXI. 1898), precum şi celelalte creanţe fixate prin dispoziţiuni legale speciale.Creanţele indicate în aliniatul precedent se pot incasa fără considerare la limitarile indemnizaţiilor amintite în această lege. Relativ la limita, se aplică dispoziţiunile speciale, date în aceasta direcţie. În lipsa acestor dispoziţiuni, se poate executa cel mult 20% din suma care nu este supusă execuţiei. (Vezi ord. data mai jos).1. Cînd funcţionarul este urmărit pentru restanta de chirie, cota ce i se cuvine ca chirie de la stat, poate fi poprită în întregime.2. Veniturile din viitor ale notarului public nu pot fi sechestrate.3. Cota de chirie a funcţionarului public nu poate fi urmărită decât pentru chirie. + Articolul 55Este abrogat şi înlocuit cu articolul 7 din novele.Din pensia sau pensiunile date prin clementa persoanelor indicate în art. precedent, precum şi celelalte indemnizaţii personale suplimentare, dobândite în urma pensionării, astfel şi pensia de batranete a preoţilor, se poate popri numai în una treime şi dacă suma rezervată pentru cel urmărit, afară de cea sechestrata, face anual Lei 600^1).___________^1) Modificat la 900 Lei. Mai jos se da ord. min. 5961-917. P.M.Dacă aceste persoane, în loc de pensie primesc escontentare (indestulare definitivă), sau persoanele, cari aparţin armatei pierzându-şi rangul, primesc pensiune prin clementa, din punctul de vedere al execuţiei sînt considerate ca şi pensiile.Dacă escontentarea (indestularea definitivă) li s'a fixat în suma indemnizaţiei de 2 ani, atunci trebuie stabilită partea supusă execuţiei pentru fiecare an aparte. Astfel se va proceda şi în cazul, dacă pensia se va rascumpara. (Art. 28 şi 31 leg. XI. 1885).În cazurile celor 3 aliniate precedente, trebuie aplicat aliniatul 3 şi 4 al articolului 6 (precedent) în mod corespunzător.Pensiile, pensiile prin clementa, escontentarile, rascumpararile de pensii precum şi indemnizaţiile pentru creşterea copiilor (art. 39-44 leg. XL: 1885) date văduvelor rămase după persoanele menţionate în (art. 54) art. 6 novela, nu sînt supuse execuţiei [Legea I.O.V.] + Articolul 56Nu se pot sechestra indemnizaţiile date invalizilor pentru alimentare, indemnizaţiile suplimentare ale răniţilor, indemnizaţiile după medaliile de vitejie, retribuţiile sau escontarile date familiilor rămase după cei cari aparţineau armatei, pe trimestrul din anul de doliu, de asemenea retribuţiile ce se cuvin după serviciul prestat de bărbat sau părinte, data văduvelor sau copiilor, cari au rămas după persoanele indicate în art. 6 novela (art. 56). Legea I.O.V. + Articolul 57Se poate executa numai una treime, rezervandu-se cel puţin 500 Lei anual din dobânzile după cautia dotată necesară militarilor. Pe lîngă aceasta limitare sechestrarea se permite numai pentru creanta la a carei plata în decursul convietuirei s'au obligat ambii soţi de comun acord, sau după încetarea raportului de căsătorie s'a obligat sotia.Capitalul cauţiunii dotale, se poate executa numai cu restrictiunea, ca încasarea se va putea face numai după ce capitalul va inceta sa servească drept cautie.Art. 8 din novela, modifica articolul de mai sus, ca din dobânzile cauţiunei dotale militare nu se poate sechestra decât una treime şi numai în acel caz, rămîne pe an 600 Lei ca rezerva din dobânzi.^1).___________^1) Modificat la 900 Lei.1) Vezi legea pentru căsătoriile militare. + Articolul 58 este abrogat şi înlocuit cu art. 9 din novela.Dacă execuţia se face pentru pensia de întreţinere a sotiei, a ascendenţilor sau descendenţilor datornicului precum şi a copilului natural, scutirile arătate în art. 6 novela (art. 45) şi în art. 7 novela (art. 55) se reduc la jumătate, iar jumătate parte a indemnizaţiilor arătate în art. 7 (art. 55) se poate sechestra.^2).__________^2) Modificat la 500, recte la 300 lei anual.Sînt supuse în întregime execuţiei, dobânzile ce se cuvin după cautia dotală a militarilor, pentru încasarea pensiei de întreţinere a sotiei şi a descendenţilor, se pot popri dobânzile cautiei dotale militare, cari întrec suma de 600 lei.^3).__________^3) Modificat la 900 lei.1. Cheltuielile ivite cu procesul de întreţinere sînt accesoriile taxei de întreţinere. [B. 1894]. + Articolul 59Retribuţiunile şi indemnizarile ce se cuvin conform regulelor existente, persoanelor indicate în art. 54 şi 55, în urma unei delegaţii sau deplasări oficiale, sînt supuse execuţiei, deşi plata acestor indemnizaţii şi retribuţii nu se face de către o casierie publică.Diurnele portareilor nu pot fi poprite. [Cluj 3066/1912]. + Articolul 60Este abrogat şi înlocuit cu art. 10 din novela.Tranzacţiile şi renunţările făcute din partea celui urmărit contra dispoziţiilor arătate în art. 54, 55, 57, 58, modificate cu art. 6-9 a legii de faţă privitoare la restrangerea execuţiei precum şi în art. 56 şi 59, nu au nici un efect.Efectul execuţiei făcute asupra salariului se întinde şi asupra schimbarei ivite ulterior în privinta lefii, pensiei, pensiei prin clementa, escontentari sau răscumpărării de pensii, fără a fi necesară o noua dispoziţie judecătorească, se va schimba şi câtimea părţii supuse execuţiei.Dacă indemnizaţia se reduce la suma, sau suma nesupusa execuţiei, efectul execuţiei se suspenda dar revine cu dela sine putere, dacă indemnizaţia va depăşi iarăşi suma nesupusa execuţiei.Execuţia îşi pierde efectul, dacă a rămas în pausare timp de 5 ani.1. Cînd un diurnist devine salarist, se poate aplica art. 60 prin analogie.2. Persoanele amintite la art. 54-56 partea veniturilor lor, ce nu cade sub execuţie, nu pot fi legate obligatoriu nici prin contracte. + Articolul 61Este abrogat şi înlocuit cu art. 11 novela.Se poate popri cel mult o treime, rezervandu-se pentru cel executat 1000^1) lei anual din leafa, sau alte indemnizaţii date pentru serviciul permanent, persoanelor cari sînt în serviciul public sau particular şi nu sînt arătate în art. 6 nov. (art. 54)._________^1) Modificat, 1500 lei.În conformitate cu acest articol, vor fi consideraţi în serviciu permanent acei cari n'au diurna sau a căror simbrie nu este fixată cu ziua, săptămîna sau cu bucata.Dispoziţiile art. 10 novela, se vor aplica în mod corespunzător şi persoanelor indicate în aliniatul prim al (art. 60) prezentului articol, iar dispoziţiile indicate în cele trei aliniate ultime ale articolului 10 novela (art. 60) se aplică pînă cînd vor rămîne angajaţii la aceeaşi societate, întreprindere sau la acelaşi patron. (În privinta sechestrării indemnizaţiilor gradinarului ce cultiva plantele de tutun, se vor aplica dispoziţiile art. 11 novela).1. Avansul înseamnă eliberarea salariului mai de timpuriu. Astfel, pînă cînd avansul nu se amortizeaza poprirea n'are efect. În acest caz trebuie arătat statutul.2. Proviziile agenţilor comerciale sînt popribile.3. Pausalul agentului comercial, stabilit într'o sumă globală este popribil.Art. 62 şi 63 sînt abrogate şi înlocuite cu art. 12 din novela.Din diurne se poate sechestra numai partea ce trece zilnic peste 5 lei.^1).____________^1) Modificate la 3 lei 75 bani pe zi.Simbria ce se plăteşte ziua sau cu săptămîna numai atunci este supusă execuţiei dacă se rezerva pentru fiecare zi câte 5 lei.^2).____________^2) Modificate la 3 lei 75 bani pe zi.Dacă plata se face cu bucata, în caz de execuţie se va scuti de subexecutie pentru fiecare zi 5 lei.^3).____________^3) Modificate la 3 lei 75 bani pe zi.Dacă execuţia se face pentru creanţe elementare datorate de urmărit sau familia lui, sau pentru chirie, sumele nesupuse execuţiei conform alineatelor precedente se reduc la jumătate.Nu se vor executa soldele soldatilor de rând.1. Precum reiese din economia legii executionale, întreţinerea de care beneficiază o femee şi din care trăieşte, nu poate forma obiect de execuţie. (1874/1910). + Articolul 64Nu se pot executa pensiile prin clementa şi sumele plătite pentru binefacere şi de graţie de caseriile publice sau de fundatiuni, pentru a proteja pe saraci, văduvele orfanilor şi în genere pe toţi nevoiasii, chiar dacă sînt date de către societăţi, institute, fundatiuni sau particulari.Art. 13, 14 şi 15 din novela completează art. 64.1. Se arata contrazicere între art. 55 şi 64. Dispoziţia din art. 63 este mai blanda.2. Statul are datoria de asistenţa socială. Copiii gasiti sînt internati în azile pentru cari statul plăteşte taxele cuvenite. Aceste taxe nu pot forma obiect de execuţie [B. 72.293].Art. 13 novela. - Împrumuturile pentru ajutorare la caz de mizerie, bursele, ajutoarele de studii şi călătorii date din partea autorităţi, institut, uniuni sau asociaţii, nu sînt supuse execuţiei.Pensiile sau alte rente, date urmaritului pentru membrii de familie, sau celor rămaşi după decedat, de către instituţii, societăţi, uniuni fondate pentru ajutorare, sau alimentare, întrucât nu sînt scutite de execuţie; apoi pensia sau alte indemnizaţii avînd caracter de pensie a persoanelor indicate în art. 11, novela: (art. 61) pe care urmăritul le primeşte dela patron, numai atunci se pot executa şi cel mult în una treime, dacă întrec suma de Lei 600^1) anual.___________^1) Modificat la 900 Lei.Nu este expusă execuţiei pensia sau alte indemnizaţii ce primesc văduvele şi copii indicaţi în art. 11, novela: (art. 61) dela patron pentru serviciile prestate de către bărbatul, sau tatăl urmărit^2).___________^2) Taxele ce se plătesc din fundatiunea data pentru îngrijirea bolnavilor din ţara, copiilor gasiti, sau declaraţi de parasiti de către o autoritate oarecare, se vor considera ca şi sumele amintite în art. 64 şi 65, prin urmare nu se pot sechestra.Art. 14 novela. Dacă execuţia se face pentru încasarea pensiei stabilite pentru întreţinerea sotiei, ascendenţilor sau descendenţilor urmaritului şi a copilului natural, scutirile arătate în art. 11, novela (art. 61) alineatele 1, 2 şi 3, art. 12 novela (art. 62) alineatul penultim art. 13 novela, se reduc la jumătate, iar indemnizaţia prevăzută de alin. ultim al art. 13, în jumătate parte este supusă execuţiei^3).___________^3) Vezi modificările.Pentru creanţele cotizaţiilor sanitare şi pentru alte creanţe, (XXI: 1898) întru cat în privinta lor sînt dispoziţiuni speciale, se poate face execuţia şi asupra sumei scutite, conform articolului 11 novela, aliniatul 1, 2, 3, art. 12 şi aliniatul penultim al articolului 13 din novela, trebuind însă să se tie socoteala de dispoziţiile aliniatului ultim al articolului 6 din novela.Art. 15 novela. - Dacă execuţia se face asupra mai multor creanţe ale urmaritului arătate în art. 6, 7, 8, 9, 11, 12 şi 13 novela, scutirea trebuie pusă în aplicare faţă de fiecare indemnizaţie separat.1. Din orice indemnizaţie conform art. 9 din novela se poate popri jumătate.Ordonanţa min. 5.051- 1917 P.M.Despre urcarea sumelor minimale, nesupuse execuţiei din lefurile, pensiile sau alte indemnizaţii de serviciu ale amploiatilor publici şi particulari.Art. 1Sumele minimale, nesupuse execuţiei în baza legii XII: 1908, ce modifica şi întregeşte legea de execuţie LX: 1881 în privinta executării lefurilor, pensiilor, sau altor indemnizaţii de serviciu ale amploiatilor publici şi particulari, cu excepţiunile insirate în art. 2 al prezentei legi, se urca cu jumătate.Prin urmare în locul sumelor stabilite de legea XII: 1908 novela, se vor pune sumele de mai jos:în alin. 1, al art. 6, în loc de 1.000 Lei, 1.500 Lei;în alin. 1, al art. 6, în loc de 600 Lei, 900 Lei;în art. 8, în loc de 600 Lei, 900 Lei;în alin. ultim al art. 9, în loc de 600 Lei, 900 Lei;în alin. 1, al art. 11, în loc de 1.000 Lei, 1.500 Lei;în aliniatele 1, 2 şi 3 al art. 12, în loc de 2 Lei 50 bani, 3 Lei 75 bani;în alin. penultim al art. 13, în loc de 600 Lei, 900 Lei.Art. 2Se modifica alin. 1, al art. 9, precum şi alin. 1 al art. 14 din legea XII: 1908 în sensul, ca în cazul execuţiei făcute pentru încasarea intretinerei datorate de urmărit sotiei, ascendenţilor sau descendenţilor, sau pentru întreţinerea copilului natural, se poate sechestra jumătate şi din partea nesupusa execuţiei însă numai altfel, încît şi după sechestrarea să-i rămînă urmaritului din leafa şi indemnizaţiile de aceeaşi natura (art. 6 şi 11 din legea XII: 1908) cel puţin 500 Lei anual, din pensie (escontentare) (alin. 3 prime, art. 6 şi alin. penultim art. 13 din legea XII: 1908) cel puţin 300 Lei anual.Art. 3Drepturile obţinute, înainte de a se introduce prezenta ordonanţă, în urma unor executii de asigurare asupra indemnizaţiilor, întru cat sînt contrare dispoziţiunilor din prezenta ordonanţă, la cererea urmaritului trebuiesc anulate.Însă rămîn neatinse acele drepturi, cari s'au obţinut asupra indemnizaţiilor, înaintea intrării în vigoare a ordonanţei prezente, prin cesionarea, sau prin alte cai de a dobândi sau chiar prin execuţie de escontentare, conform normelor de pan'acum, în mod valid.Art. 4Fără actualitate. + Articolul 65din legea LX: 1881. - Nu se poate face execuţie în decursul raportului de contact asupra obiectelor ce trebuiesc liferate sau asupra avansurilor sau ratelor ce sînt de plătit particularilor, în urma contractelor incheate de către aceştia cu statul, cu municipiile, fundatiunile centrale, iar asupra rechizitelor necesare pentru îndeplinirea contractului, execuţia se poate face numai dacă prin aceasta nu se împiedica executarea sau îndeplinirea contractului.Creanţele ce se cuvin particularilor după îndeplinirea contractului încheiat cu statul, cu municipiile sau fundaţiile centrale după efectuarea socotelilor finale, se pot executa şi în decursul timpului de aplicare al contractului.Banii şi valorile date drept cautie se pot executa, dar creditorul numai atunci şi în asa măsura poate cere plata, cînd şi dacă destinaţia cautiei va inceta.1. Aceasta dispoziţie este dictata de interesul public.2. Dacă celce trebuie să transporte mărfurile dar se găseşte încă în posesia lor, asupra acestor mărfuri se poate indrepta execuţia. + Articolul 66Suma de asigurare pe viaţa, cuvenită celui beneficiat nu se poate executa pentru datoriile săvîrşite de asigurat. Aceasta regula se aplică şi atunci, dacă în calitate de beneficiati sînt arătaţi moştenitorii asiguratului, fără chiar să facă vre-o menţiune mai specifică.Despăgubirea ce urmează a se plati de asigurator în caz de asigurare a edificiilor contra incendiului, nu se poate executa pentru datoriile celui asigurat, însă portărelul este dator a înştiinţa despre execuţie pe creditorii, cari au dobîndit dreptul de ipoteca mai înainte de dăuna suferită în urma incendiului. Aceşti creditori sînt în drept a-şi validita contra urmaritului preferinta lor de escontentare, sau sa pretindă ca suma de despăgubire să fie sechestrata şi să fie întrebuinţată pentru reconstituirea edificiului.Despăgubirea ce rezultă din mobilele asigurate se poate executa pentru datoriile asiguratului, au însă drept de preferinta de escontentare, ceice au dobîndit drept de gaj asupra fundatiunile centrale, iar asupra rechizitelor necesare pentru îndeplinirea contractului, execuţia se poate face numai dacă prin aceasta nu se împiedica executarea sau îndeplinirea contractului.Creanţele ce se cuvin particularilor după îndeplinirea contractului încheiat cu statul, cu municipiile sau fundaţiile centrale după incheerea socotelilor finale, se pot executa şi în decursul timpului de aplicare al contractului.Banii şi valorile date drept cautie se pot executa, dar creditorul numai atunci şi în asa măsura poate cere plata, cînd, şi dacă destinaţia cautiei va inceta.Art. 66. Suma de asigurare pe viaţa, cuvenită celui beneficiat nu se poate executa pentru datoriile săvîrşite de asigurat. Aceasta regula se aplică şi atunci, dacă în calitate de beneficiati sînt arătaţi moştenitorii asiguratului, fără chiar să facă vre-o menţiune mai specifică.Despăgubirea ce urmează a se plati de asigurator în caz de asigurare a edificiilor contra incendiului, nu se poate executa pentru datoriile celui asigurat, însă portărelul este dator a înştiinţa despre execuţie pe creditorii, cari au dobîndit dreptul de ipoteca mai înainte de dăuna suferită în urma incendiului. Aceşti creditori sînt în drept a-şi validita contra urmaritului preferinta lor de escontentare, sau sa pretindă ca suma de despăgubire să fie sechestrata şi să fie întrebuinţată pentru reconstituirea edificiului.Despăgubirea ce rezultă din mobilele asigurate se poate executa pentru datoriile asiguratului, au însă drept de preferinta de escontentare, ceice au dobîndit drept de gaj asupra mobilelor asigurate, întrucât îşi declara pretenţiile înainte de ordonanţarea sumei, ce se va plati ca rezultatul asigurări ^1).___________^1) Poliţa de asigurare la ordin este supusă execuţiei pentru datoriile asiguratului, fiindca art. 66 nu se poate aplica atunci, cînd în poliţa de asigurare nu este numit beneficiarul.1. Poliţa de asigurare pe viaţa la purtător poate fi executată pentru datoriile asiguratului, fiindca art. 66 nu se aplică atunci cînd în poliţa nu se arata nimeni ca beneficiar. [B. 27882].2. (Vezi art. 498 din Cod. Com.)3. Creanta asiguratului izvorita în urma pericolului de foc poate fi ridicată de asigurat; în consecinţa poate fi şi obiect de sechestru. În prima linie însă se va ţine seama de creditorii ipotecari, aflatori intabulati asupra imobilului cladit.4. La deciderea asupra chestiunei ca oare se poate urmări suma de asigurare pentru datoriile asiguratului, fiind o chestie de drept, se vor lua în considerare condiţiunile de asigurare [B. 2579]. + Articolul 67Este abrogat şi înlocuit cu art. 16 din novela.Dacă execuţia se face contra acelora, ce se ocupa cu agricultura, se pot executa animalele de tras şi jug, precum şi instrumentele agricole, cari nu intră în prevederile alin. 18 al art. 2 novela, dar dacă cel executat voeşte să le întrebuinţeze pentru continuarea agriculturei şi se îngrijeşte de hrana necesară pentru animale, atunci acelea, în perioada dela 15 Martie pînă la 15 Noemvrie a aceluiaşi an, trebuiesc lăsate la dispoziţia lui şi nu pot fi licitate.Aceasta restrictie nu se aplică, dacă execuţia se face contra arendaşului pentru încasarea arenzii şi, la cerere, judecătoria care o ordonat execuţia, admite aceasta prin deciziunea de ordonare a execuţiei, sau mai târziu printr'o deciziune separată. + Articolul 68Asupra obiectelor predate pentru transport întreprinderilor de navigaţie cu putere motrica şi acelor de cai ferate, sau altor cărăuşi, se pot executa pentru datoriile destinatorului, dar numai după ce acelea au sosit la locul destinaţiei şi numai după ce s'a înmânat scrisoarea de trasura celui în drept de a le prelua.Pentru datoriile expeditorului, mărfurile predate pentru transport, se pot sechestra numai în acel caz dacă nu s'a eliberat recipisa de predare, sau poliţa de încărcare şi totdeodată despre efectuarea execuţiei se înştiinţează la timp cărăuşul, iar la căile ferate şi întreprinderile de navigaţie cu putere motrica, şeful acelei staţii unde trebuie să se facă predarea, pentru a impideca înmânarea scrisorii de trasura cumpărătorului.Dacă poliţa de încărcare sau recipisa de predare s'a eliberat, sub condiţiile arătate mai sus, obiectele predate pentru transportare se pot executa pentru datoriile posesorului poliţei de încărcare sau recipisei de predare, dar numai în acel caz, dacă poliţa de încărcare, sau recipisa de predare, se găseşte sau se depozitează la distanta, sau se noteaza pe ele actul execuţiei.Cărăuşul în nici un caz nu este obligat a extrada obiectele executate, asupra cărora conform articolului 411 din legea XXXVII: 1875 are drept gaj, iar în caz dacă le da, dreptul de gaj mentinandu-şi efectul, creanta lui se va plati cu preferinta şi din preţul încasat la licitaţie.Dacă urmaritorul achită creanta cărăuşului, intră în drepturile, ce sînt asigurate cărăuşului în privinta priorităţii gajului şi al indestularii. (Vezi cod. com. art. 411). + Articolul 69Portărelul, înainte de a conscrie obiectele în proces verbal, la cererea celui urmărit este obligat a socoti creanta şi accesoriile urmaritorului şi a le menţiona într'o sumă totală în procesul-verbal. [Art. 36 Corp. Port.]La art. 69 se adauga art. 36 din Reg. Corp. de portarei.Art. 36. - Portăreii vor redacta în dublu exemplar somatiile, comandamentele şi în genere toate actele puse lor (de a face sau nu face un act, de a împlini o obligaţiune, de a satisface un drept de cineva pretinde ca are, mai înainte de a ajunge la o execuţiune sau la judecata), conform prescripţiunilor legilor speciale şi potrivit cererii în scris a părţilor.Actele vor fi redactate în scurt, în termeni cuviinciosi şi vor fi subscrise atît de portărel, cat şi de parte. + Articolul 70Portărelul, care face sechestrarea, este obligat, ca încît se poate, sa cerceteze şi sa menţioneze în proces-verbal dacă mobilele, asupra cărora face sechestrarea, sînt sau nu sechestrate printr'o execuţie anterioară.Noua sechestrare a obiectelor deja sechestrate, de regula, se face prin suprasechestrare.Suprasechestrarea se face fără o noua consemnare în proces-verbal, luat spre sechestrarea prima, prin arătarea suprasechestrarei, numelui urmaritorului, sau a reprezentantului sau, menţionându-se în mod precis timpul cu privire la executarea suprasechestrarii, se semnează de către portărel.Dacă afară de mobilele sechestrate, se executa şi alte mobile, acestea se vor conscrie în proces-verbal în toată regula.Dacă prin execuţia anterioară nu s'a pus sub peceţi obiectele sechestrate şi dela efectuarea primei executii au trecut şase luni, sau procesul-verbal al execuţiei prime nu se poate procura, execuţia noua nu se va face prin suprasechestrare, ci printr'o conscriere noua regulara. Portărelul afară de cazurile arătate mai sus, după aprecierea sa, sau la cererea vreunuia dintre cei interesaţi, poate efectua execuţia printr'o noua conscriere în proces-verbal a obiectelor dacă din împrejurări se pare verosimil, ca s'a ivit vre-o schimbare în obiectele sechestrate. Sechestrarea precedenta gasita se va menţiona şi în acest caz în procesul-verbal, pe lîngă indicarea domiciliului şi creanţei urmaritului sau a reprezentantului sau. (Vezi art. 41 Corp. Port.)La art. 70 se adauga art. 41 din Reg. Corp. Port.Art. 41. - Portărelul care prezentându-se la locuinta datornicului va găsi o alta urmărire facuta şi averea sub sigilii sau sub paza de custode, după ce va lua copie de pe procesul verbal aflat în mana custodelui sau în mana datornicului, ori la domiciliul sau, va dresa un proces-verbal arătând toate actele acestei împrejurări, precum şi numele agentului judecătoresc care a urmărit, va declara urmărită aceasta avere şi de dânsul şi va putea urmări şi alta avere care nu ar fi fost deja urmărită.1. Din faptul prevăzut de art. 70, ca anume suprasechestrul trebuie introdus pe procesul-verbal de sechestru de baza, nu se poate deduce ca dreptul de gaj se obţine numai din acel moment, ci din momentul conscrierii obiectelor ca supresechestrate. + Articolul 71Este abrogat şi înlocuit cu art. 17 din novela.Valoarea obiectelor sechestrate se va stabili prin evaluare, odată cu sechestrarea.Dacă urmaritorul şi urmăritul sînt de acord asupra valorii evaluate, acordul lor decide. În caz contrar, evaluarea se va face de către portărel. Dacă execuţia se face la sediul instanţei şi la instanţa, este angajat un estimator permanent, portărelul îl va duce cu sine. Dacă execuţia se face în afară de sediul instanţei, portărelul numai atunci îl va duce cu sine pe estimator şi numai atunci se va evalua cu intervenirea lui, dacă se poate prevedea cu intervenirea lui, dacă se poate prevedea, ca pentru estimarea obiectelor, ce urmează a se executa sînt necesare cunoştinţe speciale.Afară de cazul indicat în alineatul precedent, estimator se va mai întrebuinţa şi atunci, cînd se va cere de către unul dintre părţi. Dacă numai urmaritorul cere estimator, fără însă ca în conformitate ce aliniatul precedent sa fi fost nevoe de acesta, cheltuelile ivite cu estimarea, nu se pot stabili în sarcina celui urmărit.Dacă se găseşte necesar, estimator se poate chema şi în decursul execuţiei.Valoarea obiectelor executate trebuie să fie arătată în proces-verbal, separat în privinta fiecărui obiect. + Articolul 72Dacă se sechestreaza unele mobile, asupra cărora acela al cărui chiriaş sau arendaş este, sau a fost urmăritul, se poate presupune, ca ar avea de gaj legal, urmăritul în termen de 24 ore dela terminarea execuţiei, este obligat a incunostiinta pe inchiriator sau arendator prin scrisoare recomandată despre efectuarea execuţiei. Recipisa se va alătură la acte.Inchiriatorul are drept de gaj legal pentru plata de chirie pe jumătate de an asupra mobilelor din localul închiriat; iar arendatorul pentru plata arendei de pe un an, asupra productelor ce sînt acolo, sau aparţin mosiei, asupra instrumentelor agricole, precum şi animalelor. Dreptul de gaj legal, obţinut pentru chirie, recte pentru aranda, se poate validita pentru chiria de jumătate, sau aranda de un an, chiar dacă a trecut termenul sau va deveni în curând scadent, ori pentru ratele ce în parte au trecut, în parte vor fi scadente, fără considerare dacă mobilele sînt sau nu proprietatea locatarului^1). Asupra obiectelor, ce au ajuns în mod oprit de lege în posesia locatarului, dreptul de gaj legal nu se extinde.____________^1) Drept de gaj legal are şi fostul proprietar care a făcut închirierea, dar căruia nu i s'a plătit încă chiria de pe timpul cînd era încă proprietar.1. Dreptul de gaj legal, nefiind un drept personal, se poate cesiona.2. Şi proprietarul anterior are drept de gaj legal pentru chiria neachitata încă.3. Dacă lucrurile chiriaşului se transporta din locul ţinut în chirie, dreptul de gaj legal se stinge.4. Dreptul de gaj legal se referă şi la accesorii legale ale chiriei, precum sînt dobânzile şi cheltuelile de proces. (Curia 1903 Febr. 8, 7962). + Articolul 73Dacă cel urmărit nu consimte, ca banii gasiti între obiectele arătate în procesul verbal, să fie dati urmaritorului drept plata, sau amortizare, portărelul, după estimare, îl va lua la sine împreună cu bijuteriile, argintariile şi obiectele preţioase, apoi şi efectele, dând o adeverinta celui urmărit, iar la cerere şi urmaritorului, şi pentru a fi depuse în depozit judecătoresc, va face un raport deosebit.Urmaritorul şi cel urmărit au dreptul de a controla, ca portărelul să efectueze depozitarea fără amânare, ce dacă nu s'ar face, au dreptul de a anunta aceasta omisiune instanţei, oral sau în scris.1. Portărelul va face un raport separat despre obiectele depuse. Acest raport nu poate fi încadrat în raportul de înaintarea actelor.2. Conform art. 26 pct. c) atît urmaritorul cat şi urmăritul, pentru asigurarea lor, vor putea pretinde dela portărel înscrisuri despre preluarea obiectelor.3. Vezi în caz de întîrziere a portărelului art. 462 Cod. penal. + Articolul 74Mobilele sechestrate, afară de cele arătate în articolul precedent, de regula se vor declara de către portărel puse sub peceţi judiciari, fără însă a le pune sub peceţi. În privinta consecinţelor penale ce se vor ivi în urma înstrăinării, sau distrugerii intenţionate, se va face atent cel urmărit, iar în lipsa lui, cei cari sînt de faţa.Dacă execuţia s'a efectuat într'o locuinta, sau într'o magazie pe usa principala se vor pune peceţi.1. Vezi aci art. 74-76 legea execuţiei şi art. 359-360 Cod penal.2. Ştampila portărelului se va pune pe usa urmaritului, unde s'a efectuat execuţia, în semn ca aci s'a făcut sechestru. Nu se înţelege astfel, ca usa să fie închisă şi stampilata.3. Vezi aci art. 360 Cod penal, despre violarea de sigilii. + Articolul 75La cererea urmaritorului, portărelul poate ordonă punerea sub peceţi a obiectelor sechestrate.Punerea sub peceţi se face, de regula, de către portărel, după ascultarea propunerii urmaritorului, prin numire de curator de sechestru, dându-i mobilele sechestrate spre administrare.Dacă s'au sechestrat mărfuri în comerţ, portărelul este obligat sa ordone închiderea magazinului sau a magaziei, şi dacă nu s'a sechestrat stocul întreg, portărelul este obligat sa pună peceţi, depozitand marfa într'un loc închis şi să le aplice sigilii, afară de cazul, cînd urmaritorul prezent a cerut expres omiterea punerii sub peceţi.Alte obiecte, numai atunci se vor depozita într'un loc închis şi li se va aplica sigilii de către portărel, dacă prin acesta nu este împiedicat cel urmărit sau familia sa în locuinta necesară, sau în exercitarea profesiunei.1. Dacă se executa mărfuri de comerţ sau întreg stoc de marfa, se vor aplica sigilii în mod obligator.2. La execuţia ordinară nu se vor aplica sigilii. Reiese aceasta şi din art. 51.3. Vezi aci art. 245, 250, 252, 253.4. Dacă înainte de faliment s'au aplicat sigilii, sau s'a numit curator de sechestru, masacuratorul al falimentului nu va avea dreptul să le scoată de sub administraţia curatorului, dar are drept de a le inventariza.5. Despre datoriile curatorului de sechestru vezi art. 245-253.6. Dacă urmăritul închide magazinul urmaritului, dar nu se îngrijeşte de transportarea mărfurilor, proprietarul va avea dreptul sa acţioneze direct pe proprietar pentru chiria restanta. [Curia 7913/1889]. + Articolul 76Mutarea obiectelor se ordonă de către judecătoria arătată în art. 18, la cererea urmaritorului, data la proces verbal, sau facuta prin cerere separată, dacă aceasta se vede necesară pentru asigurarea urmaritorului. Înainte de ordonare, judecătoria poate asculta partea urmărită şi dacă găseşte de necesar, poate să condiţioneze strămutarea, de darea unei cauţiuni de către urmăritor (art. 42).Mutarea se face pe răspunderea urmaritorului. + Articolul 77Dacă în caz de suprasechestrare, la cererea urmaritorului, care a introdus prima sechestrare, nu s'a dispus punerea sub peceţi, aceasta se poate ordonă la cererea partei, ce a făcut sechestrarea posterior, însă în privinta persoanei, ce va fi numita de curator de sechestru, se va asculta de către portărel şi urmaritorul anterior, iar pînă la ascultarea lui se poate numi un curator de sechestru provizoriu.Dacă partea care a făcut suprasechestrarea, cere ordonarea mutarei, instanţa este obligată ca înainte de a incuviinta, sa asculte în orice caz şi pe urmaritorul anterior.1. Vezi art. 70.2. Neapărat ca în speta se discuta nu numai cazul cînd este vorba de suprasechestrul propriu zis, ci chiar şi cazul cînd se conscriu din nou lucrurile odată sechestrate.Conscrierea din nou a obiectelor sechestrate trebuie facuta atunci, cînd dela prima execuţie a trecut un timp mai îndelungat de şase luni.Mai este cazul, cînd se cere sechestru strict (punere sub peceţi) cu ocazia suprasechestrului. În acest caz se va face conscrierea din nou.3. Vezi art. 35 şi 76.4. Transportul mobilelor sechestrate nu cade în atributia curatorului de sechestru - 1911. + Articolul 78Trebue omisa efectuarea punerei sub peceţi şi ordonarea mutării, recte punerea sub peceţi trebuie anulată şi obiectele mutate, înapoiate în posesia celui urmărit, dacă urmăritul, urmaritorul anterior, cel ce face escindere, sau altcineva, pentru asigurarea aceia, ca obiectele, cari au fost sechestrate, vor fi găsite intacte la licitaţie, depune preţul lor de evaluare, sau dacă creanta, împreună cu accesoriile, pentru care se face execuţia, este mai mica, se depune în depozit judecătoresc (art. 93).1. Vezi art. 42, 74-76.2. Dintre suma evaluată şi creanta se va depune întotdeauna suma mai mica. + Articolul 79Dacă se sechestreaza creanta celui urmărit, ce o are la o terta persoana, debitorul (tertiu) celui urmărit se va incunostiinta prin ordin înmânat cu dovada, conform regulelor de inmanare obligatorii pentru decisiunile principale, însă fără citare, prin publicaţiune.În cazul cînd creanta propusă este asigurata prin ipoteca, delegatul trimite un extract după procesul verbal direct instanţei cărţilor funduare competente, ca să efectueze sechestrarea prin intabularea "subipotecei" asupra ipotecei care asigura creanta executată. Efectul execuţiei începe cu data înregistrării adresei de sechestrare, data de către delegat.Cînd se executa sumele rambursate pentru mărfurile predate spre transport căilor ferate şi întreprinderile de navigaţie cu putere motrice, şeful statiei de expediere trebuie încunoştiinţat despre sechestrare^1).___________^1) Dreptul de gaj are efect asupra accesoriilor creanţei sechestrate, indiferent ca dreptul de gaj este obţinut în înţelesul legii, în baza unei hotărîri judecătoreşti sau prin contract.1. Vezi art. 50, 51.2. Dacă debitorul a cărui datorie fusese asigurata prin ipoteca, şi-a achitat datoria, dar nu a cerut radierea ipotecei, asupra acestei ipoteci se poate obţine drept de subipoteca, iar creanta se poate transmite pe cale executionala, cu toate ca creanta personală nu mai exista. [Curia].3. Debitorul, la care s'a poprit vre-o sumă, este dator să depună suma poprită la instanţa competenţa pentru efectuarea execuţiei. + Articolul 80Creanţele cambiale, mandatele comerciale, biletele de ordin, poliţele de încărcare, recipisele de deposit, varantele precum şi alte efecte transmisibile prin indosament, (art. 204 şi 295 din XXXVII 1885) sumele băneşti depositate prin bilet de casa şi carnet de depunere la instalaţiile financiare, obligate pentru publicarea compturilor, sau la alte societăţi - numai dacă deponentul în mod clar nu şi-a menţinut dreptul la încasarea în persoana - şi în genere, toate creanţele a căror încasare presupune posedarea actului, care constitue creanta conform regulelor în vigoare, sau statutelor societăţilor, de regula numai atunci se pot executa, dacă actul se găseşte cu prilejul execuţiei.Cambiile, efectele şi celelalte acte arătate mai sus, după menţionarea execuţiei, trebuiesc depozitate conform art. 73.Dacă actele amintite mai sus nu se găsesc cu ocazia efectuarei de execuţie, dar din declaraţia celui urmărit, sau din dovezile arătate de către urmăritor, reiese ca verosimil, ca creanta exista şi i se cuvine celui urmărit, sechestrarea se poate săvârşi, menţionându-se exact creanta, însă efectul execuţiei este pendinte de găsirea posterioară a actului necesar pentru valorizarea creanţei, sau din anularea actului prin procedura legală, intentată de către cel urmărit, sau pe cheltuiala acestuia, de către urmăritor.1. Vezi art. 3 şi 110 din legea cambiala XXVII: 1876.2. Vezi art. 291, 294, 415, 434, 468, 404, 164, 166 din Cod. Com. (legea XXXIII: 1875). + Articolul 81Dacă se opreşte o creanta ce rezultă din registrele comerciale, la proces-verbal se va anexa un extract din registre, iar în registrul comercial, la creanta poprită, execuţia va trebui menţionată.Dacă se popresc toate creanţele, ce rezultă dintr'un registru comercial, este suficient, dacă se consemnează într'o sumă, menţionându-se în mod exact suma executată, numele debitorului, cu raport la registru comercial; iar pe prima faţa a registrului se va nota sechestrarea tuturor creanţelor, ziua execuţiei, numele părţilor şi decisiunea judecătoriei.Pentru scoaterea extractelor, adică pentru socotirea sumei creanţelor din registre, în caz de nevoe, delegatul poate aplica expert, iar taxele acestuia se vor socoti la cheltuelile de execuţie.1. Vezi art. 304 din Cod. com.2. Vezi art. 50 şi 79 din legea de faţa.3. La calcularea datoriilor din registre se vor putea aplica şi experţi. Taxele le stabileşte instanţa de execuţie şi fac parte din cheltuelile execuţiei.4. Debitorii vor trebui înştiinţaţi conform art. 79. + Articolul 82Debitorul urmaritului, după ce a fost înştiinţat despre sechestrarea creanţei, nu poate achită datoria sa, ci în caz dacă a devenit scadenta inainta dispoziţiunilor judecătoreşti ce erau să urmeze este obligat a o depozita la judecătoria competenţa pentru efectuarea execuţiei sau la instanţa locului de plată, care este datoare a incunostiinta judecătoria amintita mai sus.Debitorul poate cere şi instanţa trebuie să-i stabilesca cheltuelile cauzate prin aceasta procedura, care i se vor asemna din suma depozitata.Debitorul, care achită creanta sa sechestrata celui urmărit, sau altuia, fără mandat judiciar, în afară de consecinţele penale, rămîne obligat şi materialiceste, ca şi cînd n'ar fi achitat creanta.1. Poprindu-se întreaga creanta, debitorul va trebui să depună întreaga datorie a sa.2. Cheltuelile de depunere, pe lîngă sistemul recepiselor de azi este cam greoi. Stabilirea şi ordonanţarea o face instanţa execuţiei. + Articolul 83Dacă se executa o creanta a urmaritului, care se poate incasa dela o casierie publică, sau dacă se executa sume sau obiecte depositate în deposit judiciar, ordinul de poprire se va trimite atît casieriei, cat şi autorităţii superioare în drept de a ordonanţa. Faţa de cel urmărit, execuţia îşi va avea efect începînd dela sechestrare, faţă de casierie din momentul ce a fost incunostiintata.Casa ia act despre execuţie şi nu-i poate plati celui urmărit, recte nu-i poate restitui depositul judiciar, pînă ce nu este instiintata despre încetarea execuţiei din partea autorităţii competente pentru efectuarea execuţiei.1. Poprirea în acest caz va avea efect numai din momentul sosirii ordinului de poprire la casieria publică.2. Portărelul nu va putea popri o astfel de suma, care urmează a se ridica dela o casierie publică, situata în afară de circumscripţia judecătoriei competinte. + Articolul 84Dacă urmaritorul, în cererea de execuţie declara ca voeşte sa introducă execuţia numai asupra creanţelor, ce trebuiesc încasate dintr'o casierie publică, sau numai asupra sumelor depositate la judecătorie şi arătate în mod exact în cerere, însărcinarea portărelului se va omite, iar despre execuţie trebuie instiintata casieria publică şi autoritatea superioară, prin însuşi deciziunea, care ordonă execuţia, şi care conţine ordinul.Novela 18 completează art. 84 şi 85 astfel:În cazul cînd contabilitatea nu e condusă de către casierie, ci face de serviciu de conturi, instituit pe lîngă autoritatea în drept de a ordonanţa, trebuie instiintata casieria, autoritatea superioară, şi serviciul de conturi, instituit pe lîngă cea ulterioară, iar efectul execuţiei se socoteşte faţă de casierie din momentul cînd a fost înştiinţat serviciul de conturi.1. Vezi art 133.2. Dacă se fac mai multe popriri, aceea are intaietate, despre care s'a trimis mai înainte înştiinţarea casieriei publice.3. Aceasta procedura este buna pentru a economisi cheltuelile.4. Numai cînd numerarul se ridica dela o casierie publică, se va putea aplica aceasta procedura.3. Vezi art. 18 şi 133. + Articolul 85Pentru efectuarea mai multor executii ordonate deodată, contra aceluiaşi urmărit, încît se poate, trebuie însărcinat un singur portărel, iar pentru efectuarea executiilor ordonate ulterior, după putinta, se va insarcina acelaşi portărel, care a efectuat execuţia anterioară, neterminată încă.1. Vezi art. 70, 19, 50. + Articolul 86Dacă acelaşi delegat, este somat de către mai mulţi urmăritori odată, să facă contra aceleiaşi părţi diferite executii şi dacă de fapt nu a început încă sechestrarea, conscrierea se va face deodată şi împreună, în favorul tuturor părţilor urmaritoare.Urmăritul care este însărcinat să efectueze o execuţie din oficiu, şi dacă în contra aceluiaşi debitor este însărcinat şi cu alte efectuari de executii, este dator a efectua execuţia din oficiu deodată şi împreună cu executiile celelalte, chiar dacă urmăritul în favorul căruia face execuţia din oficiu, nu ia avansat cheltuelile necesare, conform art. 20.Dacă din preţul, ce rezultă din mobilele executate altfel, nu se pot achită toate creanţele, preţul se va distribui urmaritorilor, cari au făcut deodată sechestrarea, în raport cu suma creanţelor fiecăruia.1. Dreptul de desemnare, în privinta mobilelor ce urmează a se sechestre, în caz cînd sînt mai mulţi urmăritori, îl exercita toţi urmaritorii împreună. În caz de neînţelegere, decide portărelul. + Articolul 87Dacă după începerea sechestrării se prezintă la portărel un nou urmăritor, sau în decursul sechestrării portărelul primeşte însărcinarea să efectueze execuţie din oficiu contra aceluiaşi debitor, asupra mobilelor deja sechestrate, creditorul anterior are preferinta, dar mobilele neexecutate, trebuiesc conscrise deodată şi împreună, în favoarea tuturor creditorilor, cu efectul de drept stabilit în articolul precedent.1. Vezi art. 20, 21, 70 şi 86. + Articolul 88Dispoziţiile art. 86 şi 87 se aplică şi atunci, cînd la acelaşi debitor se întâlnesc mai mulţi portarei.În acest caz, sechestrarea se face în favoarea tuturor creditorilor prin acelaşi proces-verbal, şi dacă n'au alt acord, se va face de către portărelul care a început mai întîi sechestrarea, şi dacă nu s'a început încă, se va face din partea aceluia, care a fost mai întîi însărcinat.1. Vezi art. 18, 19 şi 35. + Articolul 89După terminarea procedurei de sechestrare, portărelul eliberează imediat somaţiune, prin care arata numele urmaritorului, a celui urmărit, obiectele sechestrate în genere, evaluarea lor, reşedinţa portărelului, şi someaza pe toţi aceia cari cred ca ar avea de revendicat vre un drept de proprietate asupra mobilelor sechestrate, sa înainteze în termen de 15 zile dela data somaţiunei, la judecătoria competenţa, conform art. 18, acţiune de escindere.În cazurile arătate în art. 86, 87, 88, se va da o singura somaţiune, arătându-se toate părţile, care au introdus sechestrare.În termen de 3 zile, socotite dela terminarea sechestrării, portărelul prin dovada de inmanare, sau prin scrisoare recomandată, trimite un exemplar de somaţiune la primăria comunei unde s'a făcut sechestrarea, pentru afişare, sau publicare după modul local obişnuit, iar celălalt exemplar îl afişează la judecătorie.În termen de 3 zile se va trimite câte o somaţiune cu dovada de inmanare sau scrisoare recomandată acelora, cari în cursul execuţiei s'au prezentat pentru revendicarea drepturilor lor, sau au anuntat pretenţiile lor atunci. Dacă domiciliul este necunoscut, nu se va trimite înştiinţare.Dacă se sechestreaza creanţele arătate în art. 54-59 şi 80 apoi bani numerari, precum şi mobile asupra cărora inchiriatorul în baza art. 72 are drept de gaj legal, pentru încasarea chiriei sau arenzii, nu se va trimite somaţiune pentru anunţarea pretentiunilor, nici nu se va admite acţiune de escindere cu efect suspensiv asupra execuţiei, iar după trecerea termenului de 8 zile dela efectuarea execuţiei, se pot continua măsurile execuţiei. (art. 93).1. Termenul procesului de escindere cu efect suspensiv se începe dela data somaţiunei.2. Se arata o anumită contrazicere între dispoziţiunea "imediat" şi "trei zile". Se acorda însă termenul de 3 zile.3. În caz cînd urmaritorul are drept de gaj legal asupra unor lucrări efectuandu-se execuţia, nu se admite nici procese de escindere, fie cu efect suspensiv, fie fără. [Bp. 1889].4. Pierderea termenului de 15 zile înseamnă ca procesul de escindere deşi se poate inainta, nu are efect suspensiv. + Articolul 90Dacă se sechestreaza mobile, cari se arata ca proprietatea unei persoane, ce nu are indreptatire de autoreprezentare, iar execuţia se introduce contra reprezentantului legal al celui neindrituit la autoreprezentare, sau dacă nu se poate ştie de existenta, de persoana reprezentantului legal, sau nu se ştie sigur unde domiciliază, portărelul va trimite un exemplar de somaţiune autorităţii tutelare. (Azi tribunalul competent, Secţia tutelara). + Articolul 91După terminarea procedurei, portărelul este obligat, ca în termen de 3 zile să prezinte judecătoriei procesul verbal.Judecătoria, după de stabileşte cheltuelile conform art. 27, retrimite actele portărelului pentru anunţarea pretenţiilor, care se retine de către instanţa, pentru a fi anexat la procesul de escindere, care eventual s'ar inainta. [Art. 44 Corp. Port].La art. 91 se adauga art. 44 din Reg. Corp. Port.Art. 44. - Portăreii vor fi datori, sub pedeapsa disciplinară şi de despăgubiri, ca în 24 de ore după întoarcerea lor să depună prin şeful portareilor corpului, la grefa instanţei respective, procesele-verbale încheiate de dânşii la faţa locului. + Articolul 92Acţiunea de escindere se intenteaza la instanţa competenţa pentru efectuarea execuţiei numai în contra urmaritorului, iar dacă sînt mai mulţi urmăritori, contra tuturor şi în atâtea exemplare, ca reţinându-se un exemplar de către judecătorie, fiecare pîrît sa primească câte un exemplar. La exemplarul judecătoriei, trebuie anexat procesul verbal de execuţie, sau extractul acestuia, în copie legalizată. Reclamantul, care escinde, precum şi urmăritul, vor fi înştiinţaţi prin rubru. Cel urmărit poate intră în proces pentru apărarea drepturilor urmaritorului.În cazul articolului 14, dacă execuţia nu se face asupra mobilelor aflate în succesiune, sau transmise din lasamant succesorilor, ci execuţia este îndreptată asupra altor mobile, cari formează proprietatea moştenitorilor: aceştia pot intenta acţiune de escindere şi a cere eliberarea mobilelor de sub sechestru.Art. 45, legea LIV: 1912 completează art. 92,(precedent): În alte privinte asupra acţiunilor de escindere se vor aplica art. 134 şi 135 din procedura civilă.1. Vezi art. 30 pct. a) şi 170 din legea XX: 1877, apoi art. 27, 51 şi 60 legea de faţa.2. În caz de proces de escindere portărelul va trebui înştiinţat prin rubrul acţiunii.3. Celce intervine la o execuţie, va trebui să depună procura, dacă nu este substituit prin deciziunea de ordonare.4. În afară de exemplarul somaţiunei, ce i se trimite primăriei şi se afişează la instanţa, se mai necesita un exemplar pentru anexare la procesul de escindere ce urmează a fi intentat. Aceasta somaţiune va fi de asemenea timbrata de urmăritor.5. În termen de 8 zile dela înaintarea actelor, ele vor trebui restituite portărelului pentru continuarea procedurei. Opt zile vor fi reţinute pentru a constata dacă s'a înaintat sau nu contestaţie.Se adauga art. 45 din legea LIV: 1912.Art. 92 din legea LX: 1881 se întregeşte cu acea dispoziţiune ca în privinta acţiunii de escindere aplica art. 135 şi 135 din pr. civ.1. În proces de escindere nu se admite intervenţie principala. (1905) + Articolul 93Acţiunea de escindere, înaintată în termen de 15 zile, dela data somaţiunei pentru anunţarea pretenţiilor, are efect suspensiv asupra execuţiei, în privinta obiectelor supuse escinderei.Dacă acţiunea de escindere se înaintează după acest termen, sau în cazul, dacă acţiunea fiind înapoiată pentru completare, se înaintează fără de lipsuri, după trecerea acestui termen, numai atunci se va suspenda execuţia, dacă celce escinde va face verosimil indreptatirea acţiunii şi totodată depozitează creanta şi accesoriile urmaritorului pentru cazul dacă procesul de escindere s'ar pierde: sau în cazul cînd evaluarea obiectelor în escindere este mai mica decât suma creanţei, se va depozita suma de evaluare la judecătorie. (art. 42)^1)._________^1) Art. 140 din pr. civ. nu se aplică în procedura de execuţie.Contra decisiunei, prin care s'a resprins cererea de suspendare, nu se admite apel.Dacă execuţia se suspenda în urma acţiunii de escindere, portărelul se înştiinţează din oficiu prin rubru oficial.1. Dacă conform art. 42 se depune garanţie, se va putea suspenda continuarea execuţiei şi în acel caz, dacă procesul de escindere s'a înaintat peste termenul de 15 zile (Vezi art. 42).2. În contra respingerii suspendării nu se admite recurs.3. Dacă actele de execuţie s'au transmis unei alte instanţe, cu scopul continuării execuţiei, această instanţă va fi competenţa şi pentru procesul de escindere. + Articolul 94Acţiunile de escindere se judeca pe cale sumară şi se rezolva prin sentinta.Mai multe acţiuni de escindere, înaintate în contra aceluiaşi urmăritor, în urma aceleiaşi executii, sau în urma sechestrarilor efectuate în mai multe randuri, se vor desbate şi se vor rezolva deodată. (În text se spune greşit urmărit).Celce pînă la termenul de desbatere au efectuat suprasechestrare, sau au introdus noui executii asupra obiectelor în escindere, se vor cita la desbatere prin decis, dar la desbaterea de escindere se pot prezenta şi fără citaţie pentru a-şi apara drepturile lor.La desbaterea acţiunii de escindere urmaritorii pot fi citaţi şi prin reprezentanţii lor, cari au intervenit la execuţie.1. Vezi art. 55 legea LIV: 1912.2. Cînd se ivesc supraurmaritorii, ei vor fi chemaţi la judecata prin extindere de acţiune.3. Curatorul de încasare va putea figura ca parte şi în procesul de escindere.Dacă pentru aceeaşi creanta s'a introdus execuţia şi reclamantul odată a fost respins cu acţiunea sa, exista res-iudicata, trebuie luat în considerare în oficiu. + Articolul 95În procesele de escindere, cari au efect suspensiv asupra cursului de execuţie, dintre martorii invocati de reclamant, numai aceia se vor asculta, cari locuesc în circumscripţia judecătoriei, sau vor fi adusi la desbatere de către celce tine sa dovedească, sau vor fi infatisati la noul termen, ce trebuie fixat în cel puţin 8 şi cel mult 15 zile.1. Aceasta dispoziţiune este foarte bine venita mai cu seama în zilele de faţa, cînd procesele de escindere se pun în curs foarte des. Pacat ca acest text de lege se neglijează şi nu se prea aplica, fiindca implicite dispune şi despre termenul în care urmează a se judeca procesul. + Articolul 96În cazul, dacă escinderea se confirma, averea în escindere se va scoate de sub sechestrare.Pretenţiile stabilite prin sentinta, data în procesele de escindere fără efect suspensiv, întrucât s'a ţinut deja licitaţie, dar nu s'a distribuit preţul, are efect numai asupra preţului de cumpărare.Sentinta data în procesul de escindere nu are efect asupra raporturilor dintre reclamant şi cel urmărit; ei îşi pot valoriza drepturile, unul faţă de altul, pe cale de drept comun^1).___________^1) În urma sechestrului judiciar nu se admite acţiune de escindere.1. La sechestru (zarlat) nu se admite proces de escindere.2. Nici în baza gajului mobiliar dat de buna voie nu se poate intenta proces de escindere.3. În procesul de escindere se va dovedi modul de achiziţie, titlul de drept şi identitatea lucrurilor. Dacă cumpărarea s'a făcut în licitaţie, se va dovedi şi aceea ca pe banii lui le-a cumpărat real. + Articolul 97Alin. intaiu este abrogat şi înlocuit cu art. 46 din legea LIV: 1912.În procesul de escindere reclamantul nu poate inainta cerere de justificare, iar dacă a pierdut termenul pentru constituirea procesului nu poate cere repetarea citatiunei (art. 439 p. civ.). Opoziţie şi revizuire nu se admite^1).___________^1) În contra sentinţei a doua, ce confirma sentinta prima, nu se admite nici un remediu de drept.După reducerea sentinţei, deşi nu definitivă, prin care se admite acţiunea de escindere fără de efect suspensiv asupra mobilelor scoase de sub execuţie, iar în caz dacă s'a ţinut licitaţie, nu se poate distribui preţul încasat. În acest scop, fără amânare, i se va trimite portărelului un exemplar al sentinţei.1. Aci trebuia să se facă distincţie între procesele cu efect suspensiv şi cele fără efect suspensiv. Legiuitorul este prea sever. Nu se înţelege de ce nu se admite cerere de justificare de ex.2. Vezi art. 93. + Articolul 98Dacă din împrejurările, cari au existat la efectuarea execuţiei, urmăritul ar fi putut să aibă prezumţia în credinţa, ca obiectele sechestrate formează proprietatea celui urmărit, cheltuielile de judecată trebuiesc incetate reciproc, chiar dacă escinderea s'ar constata.1. Vezi art. 439 pr. civ. pentru repetarea citaţiei şi art. 56, legea LIV: 1912.2. Opoziţie nu se admite.3. Sistarea speselor se aplică şi în apel. + Articolul 99Cei ce înaintează acţiunea de escindere cu efect suspensiv asupra execuţiei, iar pretenţia lor se va găsi în mod evident fără baza, afară de condamnarea la cheltuielile de judecată, se poate amenda pînă la 500 lei.1. Analog cu art. 31. + Articolul 100Dispoziţiunile art. 92-99 trebuiesc aplicate în mod corespunzător şi în acele procese de escindere, cari se înaintează în urma executiilor introduse conform legei de faţa asupra unor mobile în chestiuni de impozite şi de administraţie, sau altele. (Modificat).Aceste procese se vor inainta la judecătoria, în circumscripţia căreia s'a efectuat execuţia. (Vezi art. 1, legea XVIII: 1877). [Vezi art. 34 Legea urmăririi].La art. 100 se adauga art. 34 din Legea pentru Perceperea şi mărirea Veniturilor publice.Art. 34. - Cei urmăriţi în averea mişcătoare pot face contestatiuni contra măsurilor de urmărire. Termenul de contestaţie expira după 10 zile dela data inmanarii sau afişării procesului-verbal de sechestru, în condiţiunile prevăzute de art. 26. Contestaţiunile se vor adresa administraţiunii financiare, dacă urmărirea se face pentru contribuţiuni directe, indirecte, arenzi şi orice alte venituri ale Statului, judeţului şi stabilimentelor publice, cari se împlinesc în baza acestei legi, şi la primărie, dacă urmărirea se face pentru venitul comunal. Contestatorul este dator, sub pedeapsa de nulitate, să facă prin petiţia de contestatiune alegerea de domiciliu în oraşul de reşedinţa al autorităţii căreia i se adresează contestaţia şi sa alăture recipisa de consemnarea sumei pentru care se face urmărirea.Cei de ai treilei interesaţi vor putea face contestaţie pînă în momentul vânzării şi fără a fi îndatoraţi sa consemneze suma. Deciziunea administratorului sau directorului financiar, sau a primarului se va notifica contestatorului conform art. 26.Cînd contestaţiile terţilor vor fi respinse şi de instanţele judecătoreşti, acestea vor condamna prin aceeaşi hotărîre pe contestator la cheltuelile de judecată şi taxe de proces.Administratorul financiar, sau primarul, au competenţa deplina a statua tuturor chestiunilor de fapt şi de drept deduse în judecata lor cu ocaziunea acestor contestatiuni.În contra acestor deciziuni contestatorul nemulţumit va putea face apel în termen de 10 zile libere dela pronunţare, cînd partea a fost de faţa, şi dela notificare, în caz de lipsa, la tribunalul judeţului, care va judeca de urgenta în ultima instanţa şi fără drept de opoziţie.Înaintea tribunalului administraţia financiară va fi citata prin administratorul ei, care va putea cere asistenţa advocatului Statului, iar primăria în persoana primarului.Sentinţele tribunalului vor putea fi atacate cu recurs înaintea Curţii de Casaţie de oricare din părţile cari au figurat în proces.În ce priveşte administratorul financiar, pentru a putea face recurs, va trebui să aibă autorizarea prealabilă a ministerului de finanţe, sau a administraţiunii publice creditoare. Recursul se susţine de autoritatea interesată.Recursul se face în termen de o luna dela pronunţarea sentinţei tribunalului. Curtea de Casaţie judeca fără drept de opoziţie.Procedura judecării contestatiunilor este gratuita şi scutită de taxa portareilor, exceptându-se cazurile prevăzute de articolul precedent. + Articolul 101Dacă după expirarea termenului pentru înaintarea acţiunii de escindere cu efect suspensiv asupra cursului de execuţie, nu se înaintează acţiune de escindere, se va proceda mai departe conform legei de faţa asupra tuturor mobilelor executate, iar dacă acţiunea s'a îndreptat numai asupra unora din aceste mobile, trebuie procedat numai asupra acelor mobile, asupra cărora nu s'a făcut escindere. + Articolul 102Mobilele executate se vand de regula prin licitaţie judecătorească.La executiile efectuate din oficiu, portărelul va fixa termenul de licitaţie fără prezentarea părţii; în celelalte cazuri numai la staruinta verbală sau scrisă a urmaritilor sau urmaritorilor, eliberand publicaţie despre aceasta.În publicaţie se va arata numele urmaritorului, a celui urmărit, deciziunile prin cari s'a ordonat execuţia şi s'a făcut delegaţia, suma creanţei, locul licitaţiei, ziua şi ora, arătarea obiectelor ce sînt de licitat în genere, şi preţul de evaluare. Obiectele de mai mare valoare şi acelea de o calitate excepţionala, se vor arata deosebit în publicaţie.Al. I. al art. 19 din novela modifica alineatul 3 al art. 102, cu acea mica schimbare, ca în publicaţiunea de licitaţie, ce se va publică, nu este permisă numirea urmaritului.Art. 102. - Publicaţiunea se afişează la judecătorie, se trimite la primăria comunală unde s'a făcut execuţia, pentru publicarea şi afişarea obişnuită, se înmânează urmaritorului, urmaritului, şi dacă execuţia s'a făcut de către mai mulţi,la fiecare din aceştia, iar în cazul art. 72 şi inchirietorului.Alin. 2 al art. 19 din novela, modifica alin. 4 al art. 102, ca în caz, dacă sînt mai mulţi urmăritori, publicaţiunea de licitaţie li se va inmana numai acelora, în favoarea cărora licitaţia trebuie ordonată conform art. 20.Art. 102. - Dacă preţul de evaluare este mai mare decât 300 lei, publicaţiunea se va publică într'o gazeta locală, iar dacă nu ar exista asemenea gazeta, se va publică în gazeta care apare în locul cel mai apropiat; iar dacăÎn caz dacă licitaţia se va ordonă, termenul care nu poate fi mai lung de 8 zile, se va fixa de judecătorie. Indiferent de suma la care au fost evaluate obiectele, publicaţiunea prin gazete se admite numai pe socoteala celor interesaţi.Suma încasată la licitaţie, se va depozita la judecătorie pînă la expirarea termenului admis pentru înaintarea acţiunii de escindere cu efect suspensiv asupra execuţiei, sau dacă s'a înaintat deja vre-o astfel de acţiune, pînă la terminarea definitivă a acesteia.1. Şi celce a înaintat proces de escindere, va putea cere licitaţie în baza art. 104, în afară de urmăritor şi urmărit.2. Aci nu se aplică art. 37.Recursul n'are efect suspensiv.3. Dacă se face contestaţie, ea trebuie rezolvată înainte de ordonarea licitaţiei. În caz dacă se admite contestaţia, licitaţia prealabilă cade, în schimb ea se va tine, fiindca recursul dat contra deciziei de respingere, n'are efect suspensiv.4. Termenul de licitaţie îl fixează judecătoria, dar publicaţiile le emite portărelul.5. Se admite aplicarea art. 42 şi în acest caz. + Articolul 105În cazul cînd execuţia s'a făcut din oficiu, licitaţia se face de asemenea din oficiu, iar în caz contrar, portărelul numai atunci tine licitaţia, dacă urmaritorul sau urmăritul de personal, sau prin împuternicit, se prezintă la ziua de licitaţie, sau înştiinţează pe portărel, ca, deşi nu se prezintă la licitaţie, starue totuşi pentru efectuarea licitaţiei.Portărelul în baza mandatului şefului-judecător sau loctiitorului sau ia cu sine înainte de licitaţie obiectele depozitate şi se prezintă la ora, ziua şi la faţa locului fixată pentru licitaţie, socoteşte suma şi accesoriile ce trebuiesc achitate şi începe îndată licitaţia, dacă cel urmărit nu va face plata.1. Mobilele sechestrate se pot transporta la cererea interesatilor, într-un loc mai bun,pentru a reusi licitaţia.2. Dacă se învoiesc toate părţile interesate, mobilele vor putea fi transportate imediat, în schimb va decide judecătoria. + Articolul 106Urmăritul are drept de a indica ordinea în care să se ţină licitaţia, poate chiar să depună la licitaţie alte obiecte în locul obiectelor sechestrate, dar dacă din acestea nu se achită creanta şi accesoriile, licitaţia se continua asupra mobilelor conscrise.Dacă condamnatul nu voeşte sa uzeze de acest drept al său, licitaţia urmează a se tine în ordinea pozitiunilor, după cum s'a efectuat conscrierea.Instanţa competenţa pentru efectuarea execuţiei, la cererea oricăreia dintre părţile interesate, ascultând la caz de nevoe şi pe ceilalţi interesaţi, poate ordonă licitarea deodată a colectiunilor, şi după împrejurări a mai multor obiecte de acelaşi fel sau de acelaşi gen, cu toate ca aceste obiecte sînt înscrise în poziţii deosebite.Contra deciziunei data în aceasta privinta nu se admite recurs. + Articolul 107Fiecare obiect se striga în preţul de evaluare şi dacă nu se obţine acest preţ de evaluare, preţul de strigare se micşorează treptat.Licitaţia va fi continuată pînă ce se obţine oferta şi dacă nu se mai face alta oferta, după strigarea de trei ori a preţului oferit, obiectul se declara de cumpărat de cel care a dat preţul cel mai mare, chiar şi atunci dacă din partea altor licitatori nu s'a oferit nimic. + Articolul 108La licitaţie, preţul fiecărui obiect trebuie achitat în bani numerari, iar după platirea preţului, obiectul licitat trece în posesiunea cumpărătorului. Dacă cel ce a oferit maximul nu depune imediat preţul, obiectul trebuie pus imediat din nou la licitaţie. Iar licitatorul ce n'a plătit, nu poate să aibă pretentie pentru plusul ce ar surveni, dar este dator sa completeze suma eventual mai mica, ne mai putând participa la continuarea licitaţiei.Dacă nu exista alt urmăritor anterior cunoscut sau nu este alt creditor cu drept de gaj legal şi dacă nu s'a anuntat vre-o pretentie cu preferinta şi nici nu s'a ordonat depozitarea sumei încasate la licitaţie, urmaritorul are dreptul sa cumpere pe credit pînă la suma creanţei şi accesoriile sale. Preţul se compensează în ambele cazuri în creanta sa. Dacă sînt mai mulţi urmăritori, acest drept se poate exercita numai de comun acord.Dacă execuţia de escontentare facuta în baza unei hotărîri date în urma unei acţiuni cambiale în regres pentru asigurare, urmaritorul nu poate uza de acest drept^1). + Articolul 109Întru-cat este necesar stabilirea unor condiţiuni speciale de licitaţie, avînd obiectele ce trebuiesc licitate o calitate extraordinară, sau fiind de faţa alte împrejurări, la cererea oricărei persoane interesate, cerere care este însoţită de copia legalizată a procesului verbal luat despre efectuarea execuţiei, trebuie înaintată cel mult pînă la afişarea publicatiunei de licitaţie, judecătoria competenţa pentru efectuarea execuţiei după ascultarea eventuala a părţilor interesate va stabili condiţiile de licitare şi despre aceasta va înştiinţa fără amânare pe portărel şi părţile interesate. Contra acestui decis, ori se admite ori se respinge cererea, nu se poate face recurs.Dacă în condiţiile speciale admite platirea în rate, la cererea ori-carei persoane interesate se va fixa în condiţiile de licitaţie şi faptul ca se va depune un vadiu corespunzător şi ca obiectele de licitaţie, numai după achitarea totală a preţului se vor preda cumpărătorului.În publicaţiunea de licitaţie trebuie să se numească locul unde se pot lua la cunoştinţa condiţiile speciale fixate, şi ca licitaţia se va tine conform acestor condiţiuni.Instanţa este în drept a insira în publicaţie esenta condiţiilor speciale şi în caz dacă se va găsi de necesar, în locul termenului vechiu fixează chiar un nou termen pentru licitaţie.Dacă s'a fixat condiţii speciale de licitaţie, licitatorii sînt obligaţi a lua la cunoştinţa aceste condiţii prin semnatura lor, înainte de ce s'ar admite la licitaţie. + Articolul 110Despre licitaţie se va lua proces-verbal, în care se vor numi părţile, se va arata numărul procesului verbal în baza căruia s'a făcut execuţia obiectelor licitate, creanta şi accesoriile în ordin curent, desemnarea obiectelor licitate, mentinandu-se numerele poziţiilor, sub cari s'a efectuat sechestrarea, numele cumpărătorului şi preţul de vânzare. Cei care au anuntat drept de preferinta trebuiesc arătaţi de asemenea în procesul-verbal de licitaţie. (art. 111).Procesul-verbal va fi semnat de către urmăritor şi de către părţile prezente, sau de reprezentanţii acestora.Mobilele vândute în licitaţie trec imediat în proprietatea cumpărătorului, numai dacă conform art. 109, nu s'a stabilit condiţii contrare, iar anularea procedurei de licitaţie nu are nici o influenţa asupra dreptului de proprietate, dobîndit de cumpărător.Faptul ca licitaţia s'a efectuat, se va menţiona în procesul-verbal luat despre execuţie şi menţionarea aceasta va trebui semnată de către portărel.La art. 110 se adauga art. 50 din Reg. Corp. Port.Art. 50. - Mai înainte de a proceda la o vânzare, portăreii vor fi obligaţi, sub pedeapsa disciplinară, sa formeze o lista de toate obiectele urmărite de pe aceea facuta cu ocazia urmăririi şi prevăzute de procedura civilă respectiva, sau de pe inventarul ce va fi format, aceasta lista va fi prevăzută cu rubrici separate, în cari se vor nota în dreptul fiecărui obiect:1. Preţul cu care s'a judecat.2. Numele şi pronumele cumpărătorului.3. Domiciliul acestuia.4. Semnatura cumpărătorului, a debitorului şi a creditorului sau împuternicitului acestuia, dacă sînt de faţa.Lista va fi semnată de portărel, de grefier, de comisar sau cel oranduit de lege şi de creditor şi debitor sau împuterniciţii acestora.După efectuarea vânzării fiecărui obiect se va trece preţul ieşit la licitaţie, atît în cifre, cat şi în litere, în rubrica respectiva şi după completarea şi a celorlalte rubrici, vor semna în coloana 4-a cumpărătorul, debitorul şi creditorul sau împuterniciţii acestora, atestând preţul cu care obiectul s'a adjudecat. Vânzarea obiectelor se va face în ordinea în cari ele sînt trecute în lista.După terminarea operaţiilor vânzării se va face totalul preţurilor esite, care se va atesta de portărel, grefier, comisar sau cel oranduit de lege, de creditor şi debitor sau împuterniciţii lor în josul listei.Aceasta lista se va alătură la procesul-verbal încheiat pentru operatia facuta şi în care se va face menţiunea despre dânsa. + Articolul 111Toţi acei cari au vre-un drept de indestulare cu preferinta faţă de creanta urmaritorului asupra preţului de cumpărare a mobilelor supuse licitaţiei, întrucât din acte nu resulta ca execuţia s'a făcut anterior în favoarea lor, sînt datori sa anunţe portărelul în scris, într'un exemplar, sau chiar verbal pînă la începerea licitaţiei, drepturile lor cu preferinta. Despre anunţarea facuta oral, portărelul este obligat a lua proces-verbal.Despre mai multe declaraţii făcute în acest sens oral, se poate lua un singur proces-verbal. [Art. 24 urmărire].La art. 111 se adauga art. 24 din Legea pentru Perceperea şi urmărirea veniturilor publice.Art. 24. Statul, judeţul şi comuna au privilegiul, înainte de orice datorie particulară pentru veniturile de orice natura şi amenzi, asupra întregii averi a debitorului, mobila şi imobilă, fără ca în privinta imobilelor să fie supus la formalitatea inscriptiunii şi fără ca prin vânzare silită a lui să se purgeze acest privilegiu, în ceea ce priveşte impozitul asupra venitului imobilelor.În caz de concurenta între Stat, judeţ şi comuna, sau numai între doua dintransele, Statul va avea primul rang, judeţul al doilea rang şi comuna al treilea rang.Pentru arenzile datorite, privilegiul Statului se regulează după dispoziţiunile codului civil.1. Vezi art. 128 legea XL: 1879 art. 26, 173.2. Cumpărarea facuta în licitaţie, conform capitolului III al legii falimentului nu poate fi atacată. Vezi şi art. 110 legea XL: 1881. (1966) art. 32 legea urmăririi veniturilor publice. + Articolul 112Inchiriatorii şi arendatorii sînt obligaţi a declara pînă la începerea licitaţiei, suma pentru care au drept de gaj legal chiar şi în acel caz, dacă prin procesul-verbal luat despre sechestrare, este arătat dreptul lor de gaj bazat pe raportul de închiriere sau de arenda însă nu s'a anuntat suma creanţei.La art. 112 se adauga art. 42 din Legea şi Regulamentul pentru Organizarea Corpului de advocati.Art. 42. Advocatul pentru onorariul cuvenit va avea dreptul de privilej asupra sumei sau averii mobile consemnată sau intrata în patrimoniul clientului prin serviciile prestate de advocat dacă prezenta sa este constatată în scris.Acest privilej va veni în rang imediat următor după privilegiul Statului, înaintea oricărei alte creanţe privilegiate.Dacă suma de bani câştigată se afla depusa la vre-o instanţa sau este poprită, sau dacă s'a făcut vreun sechestru pentru asigurarea ei, suma nu se va putea desfiinta decât cu consimţămîntul advocatului, care a pledat procesul.Dispoziţiunile procedurale privitoare la garantarea onorariilor rămîn în vigoare.1. Conform art. 72. Cei cu gaj legal trebuiesc avizaţi separat despre efectuarea execuţiei.2. Cei cu drept de privilegiu asupra creanţei ce se va incasa la licitaţie sînt datori a anunta drepturile lor, pînă la începerea licitaţiei.3. Vezi şi art. 114 şi 123. + Articolul 113Dacă pretentie cu preferinta nu s'a anuntat şi din acte de execuţie nu rezultă ca ar exista şi alţi urmăritori anteriori, cunoscuţi, licitaţia se va continua pînă va fi acoperită creanta şi accesoriile urmaritorului, adică pînă ce vor vinde toate obiectele sechestrate.În acest caz, din suma încasată se va achită, recte se va amortiza creanta şi accesoriile urmaritorului, care va da o chitanţa despre suma; actul original al creanţei, dacă în urma achitării a devenit fără efect, se va lua dela urmăritor şi i se va da urmaritului, în contrariu, plata se menţionează pe actul original de către portărel şi după aceasta actul se înapoiază urmaritorului, care va elibera o dovadă. Dacă urmaritorul nu poate prezenta actul original, portărelul depozitează la judecătorie suma ce i se cuvine după creanta.După achitarea creanţei urmaritorului, portărelul preda urmaritului pe lîngă o dovadă plusul preţului, ce ar ramanea, iar obiectele sechestrate şi nevandute, le eliberează de sub sechestru şi odată cu restituirea actelor, în termen de trei zile, face raport despre demersurile sale, judecătoriei ce l'a numit pe portărel, care de asemenea va inainta instanţei competente actele dacă execuţia s'a efectuat în urma unei comisii rogatorii. Instanţa cere a ordonat execuţia, înştiinţează părţile prin deciziune, despre sosirea actelor cu menţiunea ca la instanţa unde s'au înaintat, se pot vedea şi se poate scoate copie de pe ele.În cazul cînd execuţia s'a efectuat în virtutea unei hotărîri aduse în urma acţiunii în regres pentru asigurarea cambiei^1) suma încasată nu i se da urmaritorului, ci se prezintă fără amânare spre depunere judecătorească cu raport separat.1. Cînd cu ocazia licitaţiei s'a achitat întreaga creanta, lucrurile celelalte, cari se afla încă sub sechestru vor fi eliberate imediat de către portărel.2. Deşi în contra procedurei de licitaţie se admite contestaţie, ea nu poate suspenda eliberarea banilor incasati, la mana urmaritorului. (Immling). + Articolul 114Dacă s'a înaintat o pretentie de preferinta sau din actele de execuţie se constată că exista un urmăritor anterior cunoscut, licitaţia va fi continuată pînă cînd toate creanţele şi accesoriile lor vor fi acoperite, sau pînă se liciteaza toate mobilele sechestrate.În cazul acesta, dacă toţi interesatii au căzut de acord comun, cu privire la distribuirea preţurilor de cumpărare, care fapt se va arata chiar în procesul-verbal al licitaţiei, portărelul va face imediat distribuirea preţului de cumpărare, conform acordului; în caz contrar, portărelul în termen de 3 zile va inainta fără amânare toate actele şi anuntarile, ce eventual ar fi referitoare la pretentiunile de preferinta, instanţei competente pentru efectuarea execuţiei; iar preţul de cumpărare şi obiectele de valoare, (art. 73) întrucât nu au fost vândute, se vor inainta fără întîrziere, cu un raport special, spre depunere la judecătoria competenţa.1. În caz, dacă în suma încasată la licitaţie se acoperă toate datoriile urmaritului, pe cari s'a făcut execuţie, suma va trebui împărţită. În caz contrar numai dacă toţi urmaritorii cad de acord. + Articolul 115Conform dispoziţiunilor art. 102. şi art. ce urmează se va tine licitaţia şi atunci, cînd se ordonă licitaţia în baza art. 106 din legea XXVII: 1876, pentru gajul deţinut de creditorul cambial, sau în baza art. 305 şi 306 din legea XXVII: 1875 pentru gajul dat pentru acoperirea creanţei rezultată din vre-un act comercial. În aceste cazuri, nu are loc somatiunea pentru declararea dreptului de preferinta şi nici procedura pentru stabilirea pretentiunilor cu preferinta. După ordonarea licitaţiei şi după evaluarea gajului, portărelul este dator a elibera publicaţiunea de licitaţie şi a efectua licitaţia. Portărelul este obligat a face plata creanţei asigurate şi a restitui debitorului sau eventual masei falimentului surplusul ce ar rămîne, împreună cu cambia originala achitată, sau în cazul cînd se iveşte vre-o piedica, se va depune la judecătorie. (art. 113).Contra decisului adus în aceasta procedura, are loc recurs, iar în contra măsurilor şi deciziunei date de către portărel, se admite contestaţie, care însă au efect suspensiv numai asupra distribuirei sumei încasate la licitaţie.La art. 115 se adauga art. 51-63 din Reg. Corp. Port.Art. 51. - Recepisele de depunerea sumelor ieşite din adjudecări se vor inainta prin organul şefului portareilor, de îndată, împreună cu procesele-verbale de operaţiile făcute, la grefa instanţei respective. La aceste procese-verbale se vor adauga textele de vânzare cuvenite corpului.În nici un caz portăreii nu vor putea indestula direct pe creditori cu sumele ieşite din adjudecări.Indestularea creditorului sau distribuirea sumelor între creditori, de vor fi mai mulţi, se va face de către instanţele judecătoreşti respective conform regulelor stabilite în codul de procedura civilă; ele vor verifica taxele percepute de portărel pentru operatia efectuată.Art. 52. - Şeful portareilor nu va putea opri în conservare sumele de bani, ordonanţele de plată sau recepisele ce se vor depune în urma sechestrelor asigurătoare popririlor sau urmăririlor pînă la ziua vânzării. Sumele de bani sau cele din ordonanţele de plată, trimise de părţi sau autorităţi, în urma sechestrelor ori urmăririlor sau popririlor înfiinţate, se vor vărsa la administraţia financiară îndată ce ele vor fi primite, arătându-se anume destinaţia pentru care ele sînt depuse.Art. 53. - Recepisele se vor inainta în 24 ore dela primirea lor sau dela vărsarea sumelor la administraţia financiară, instanţei unde are să se facă liberarea banilor, arătându-se în adresa de trimitere numele şi pronumele părţilor, motivul depunerii recepisei sau banilor, precum şi orice alte împrejurări ale cauzei. În adresa se va arata de asemenea popririle făcute prin corpul portareilor asupra sumelor depuse pînă în ziua trimiterii recepisei sau atestarea ca, cautandu-se registrul de sarcini ce se tine dela corp, nu s'a găsit nici o poprire.Dacă instanţa judecătorească unde are să se facă liberarea banilor are mai multe secţii, din care una de notariat, corpul portareilor va trimite recipisa acestei secţii.Art. 54. - Pentru recepisele de cari se face menţiune în cele doua articole precedente, capul portareilor va tine un registru snuruit, parafat şi vizat de preşedintele tribunalului, (seria E. No. 6) în care se va înscrie:1. Numele şi pronumele depunatorului;2. Data depunerii;3. Numele şi pronumele destinatorului;4. Natura afacerii;5. Numărul dosarului;6. Numărul şi data recepisei;7. Valoarea ei;8. Numele autorităţii căreia s'a trimis recipisa;9. Numărul şi data adresei cu care s'a trimis.Art. 55. - Pentru liberarea recepiselor, instanţa va constata dacă s'a făcut atestarea de către şeful portareilor despre sarcinile popritoare, va verifica titlul celui în drept a primi banii, se va asigura de identitatea lui.Art. 56. - Recepisele aflate în cancelariile portareilor se vor trece într'un registru (seria E, No. 6) în modul arătat şi se vor trimite instanţelor respective, cu toate deslusirile cuvenite potrivit art. 53 din acest regulament.Art. 57. - Grefierii tribunalelor vor tine un registru asemenea celui prescris la art. 54 din acest regulament, în care vor înscrie toate recepisele primite dela corpurile de portarei, arătându-se data primirii lor.Art. 58. - Recepisele depuse de părţi pentru executarea unei obligaţii, în afară de vre-o măsura a vreunei autorităţi judecătoreşti, se vor păstra în cancelaria portareilor.De asemenea sumele depuse la portărel şi cari nu au nici o legătură cu vre-o lucrare a vreunei autorităţi judecătoreşti, se vor vărsa de îndată sub pedeapsa disciplinară de şeful portareilor la administraţia financiară respectiva, iar recepisele se vor păstra în casa cancelariei.Art. 59. - În nici un caz portăreii nu vor putea primi în păstrare obiectele oferite de debitori creditorilor lor spre a se elibera de o obligaţie. Părţile vor fi îndatorate sa consemneze locul oferit la Casa de depuneri sau administraţia financiară potrivit regulelor de procedura civilă, iar recipisa sa o depună la Portarei.Art. 60. - Pentru recepisele cari este vorba în art. 88 şi 59 se va tine de şeful portareilor personal, un registru separat vizat şi parafat de preşedintele tribunalului.Acest registru va fi identic cu cel arătat sub art. 54 (seria E. Nr. 6).Art. 61. - Mai înainte de liberarea recepiselor va verifica titlul celui în drept, va constata dacă nu exista vre-o sarcina propritoare şi se va asigura de identitatea destinatarului, despre toate acestea se va face menţiune în procesul-verbal ce se va încheia pentru liberarea recepisei.Procesul-verbal va fi semnat de şeful portareilor şi de părţi şi se va păstra la dosarul lucrării.Un singur proces-verbal se va încheia percepandu-se o singura taxa pentru liberarea mai multor recepise în acelaşi timp unei aceleiaşi persoane, cînd provenienţă sumelor din recepise este aceeaşi.Art. 62. - Cînd valoarea recepisei este un lucru, părţile vor putea cere ca un portărel sa meargă la Casa de consumatiuni sau la locul unde se afla lucrul spre a fi de faţa la predarea lucrului şi a constata identitatea lui.Art. 63. - Dacă, în urma unei oferte reale şi a consemnarii valorii datorite, se va face înaintea instanţei cerere pentru ca sa întărească sau să se anuleze oferta, şeful portareilor va fi obligat a-i inainta de îndată potrivit art. 53 din acest regulament, recipisa de depunere, după cererea ce i se va face de dânsa. În acest caz recipisa de depunere se va înscrie în registrul prevăzut de art. 54, făcându-se menţiune despre aceasta în registrul prescris de art. 60 din regulament.1. Vezi art. 305-308, 347, 371, 379, 380, 388, 409, 411-413 şi 447 din Cod. Com. Mai vezi şi legea XIV: 1881, în vigoare şi azi despre împrumutul prin gaj.2. Cînd marfa data în comision se liciteaza, cheltuielile de efectuare nu primeaza creanta asigurata prin gaj legal a comisionarului (1908). + Articolul 116Dacă din preţul de cumpărare încasat la licitaţie nu se achită creanta şi accesoriile urmaritorului, urmaritorul va putea pretinde ca execuţia să fie continuată de către portărel şi dacă cererea sa o va face direct portărelului, înainte ca acesta sa înainteze actele de licitaţie: portărelul este obligat să efectueze execuţia continuativa asupra mobilelor urmaritorului ce se găsesc în circumscripţia aceleiaşi instanţe, fără sa primească o noua însărcinare.Cu excepţia acestui caz, pînă cînd actele de execuţie conform art. 113 nu s'au înapoiat judecătoriei, care a ordonat execuţia continuativa, va fi ordonată de către instanţa sesizată cu efectuarea execuţiei, iar după înapoierea actelor, de către instanţa care a ordonat execuţia prima.1. Vezi art. următor 117.2. În cazul licitaţiei efectuate conform art. 104, cînd mobilele sînt scoase prin depunerea valorii lor, nu se poate aplica art. 116, cu atît mai puţin se pot lua sub sechestru din nou. + Articolul 117Execuţia continuativa, în afară de cazurile îndicate de art. 116, va mai putea fi ordonată: a) dacă urmaritorul arata ca creanta sa nu este acoperită cu obiectele luate sub sechestrare prin execuţia anterioară; ... b) dacă asupra mobilelor sechestrate în întregime sau în parte, s'a înaintat acţiune de escindere, sau dacă s'a anuntat vre-o pretentie cu preferinta; ... c) dacă se cere ştergerea din consemnare a obiectelor executate, nefiind acestea susceptibile execuţiei. ... Execuţia continuativa, de regula o ordonă instanţa competenţa pentru efectuarea execuţiei. În cazul indicat de al. a., dacă mai multe judecătorii au fost însărcinate cu efectuarea execuţiei, execuţia continuativa o va ordonă instanţa care a ordonat prima execuţie. (execuţia de baza).În cazul indicat de al. a., instanţa conform împrejurărilor, poate să stabilească în sarcina urmaritului cheltuelile execuţiei continuative, sau să le sisteze. În toate celelalte cazuri, urmăritul suporta cheltuelile ivite cu excepţia continuativa.Dacă urmaritorul cere ordonarea execuţiei continuative înainte de ce s'ar fi efectuat execuţia deja ordonată, în acest caz execuţia continuativa se poate ordonă, însă cheltuelile ivite cu redactarea cererea de execuţie, nu se pot stabili în sarcina executantului.1. Nu poate fi atacată deciziunea de ordonarea execuţiei continuative pe acel motiv, ca prin transactie dreptul de execuţie s'a stins, el aparţinînd art. 30 din lege.2. Vezi art. 135-207. La imobile va decide instanţa de fond.3. Dacă execuţia efectuandu-se prin proces verbal negativ, se constată că n'are urmăritul avere, la cererea noua se va face dovada prin delegat ca are.4. La execuţie de asigurare se admite execuţia în continuare (1913).5. Execuţia de baza fiind ordonată şi pe imobile, cea continuativa nu va putea fi ordonată, dacă nu se face dovada ca imobilele prezintă o acoperire insuficienta (1906).6. Dacă cu ocazia execuţiei continuative se ia sub execuţie creanta poprită deja cu ocazia efectuării execuţiei de baza, nu se poate anula execuţia din oficiu, dar nu pot cade cheltuielile în sarcina urmaritului (1907).7. Nu se vor putea stabili cheltuieli a doua oara în sarcina urmaritului, dacă execuţia se face aparte odată pe mobile, a doua oara pe imobile (Cluj 1901).8. Dacă licitaţia la cererea urmaritorului s'a amânat, nu poate forma motiv pentru a cere execuţie continuativa (curia 1885). + Articolul 118În cazul prevăzut de art. 114, dacă părţile nu au căzut de acord cu privire la distribuirea preţului, instanţa competenţa pentru efectuarea execuţiei, fixează un termen scurt şi citeaza toate părţile interesate pentru a se distribui preţul. La desbatere, părţile se pot cita şi prin reprezentanţii lor, cari au intervenit deja în cursul execuţiei. Dacă vre-o parte nu poate fi citata la desbatere, necunoscandu-i-se domiciliul, sau dacă pînă la ziua desbaterei nu soseste dovada de inmanare a citaţiei făcute în regula la adresa unei părţi neprezentate; se numeşte un curator fără a se face citaţia prin publicaţiune, şi dacă nu se fixează un termen nou pentru desbatere, în cel mai scurt timp.1. Suma încasată din licitarea lucrurilor date în gaj, inventarizate în masa falimentara, se va depune la instanţa de execuţie şi nu la instanţa de faliment, fiindca legea falimentului nu are nici o dispoziţie în aceasta privinta. + Articolul 119Instanţa după ascultarea părţilor interesate, stabileşte ordinea în care se face indestularea creanţelor, şi imediat pronunţa decisul adus în aceasta chestiune.Cheltuelile de licitaţie, de publicare şi efectuare se vor pune în serie cu preferinta, înaintea oricărei alte creanţe.Dacă la pronunţare, în contra deciziunei nu se face recurs, preţul de cumpărare se va distribui imediat. Iar în cazul, cînd la pronunţare s'a declarat recurs cu motivare, ce se poate face în termen de 3 zile, actele se vor inainta în decurs de 8 zile.Recursul va avea efect suspensiv numai asupra achitarei acelor creanţe, a căror escontentare este pendenta de hotărîrea ce se va da de către instanţa superioară. În caz de recurs, creanţele care fără considerare la hotărîrea instanţei de apel se achită în orice caz din preţul de cumpărare, vor fi achitate chiar dacă s'a făcut recurs.În contra deciziunei date de instanţa superioară, întrucât deciziunea primei instanţe a fost reformata, se permite recurs, cu efect suspensiv, la instanţa a treia.Acest recurs trebuie înaintat în termen de 8 zile, dela înmânarea deciziunei instanţei a doua.Creanta creditorului, care în urma execuţiei de asigurare a cîştigat drept de gaj, dar dacă interesatii nu au căzut la un alt acord, suma corespunzătoare, pînă la terminarea definitivă a procesului intentat pentru creanţe, se va depune în depozit judiciar.Dacă se constata veritatea unei creanţe asigurate prin gaj legal, odată cu depozitarea sumei în depozit judiciar, indreptatitul va fi indrumat, ca în termen fix de 30 zile, socotite dela rămânerea definitivă a deciziunei sa intenteze acţiune la instanţa competenţa, şi întrucât creanta nu este scadenta, dela ziua scadentei menţionate în deciziune. Acest proces trebuie intentat contra executantului, cu menţinerea dreptului de intervenţie în proces a părţilor interesate.1. Conform art. 197, prin analogie nu greseste instanţa, dacă refuza plata şi depune suma, în caz dacă cineva face verosimil, ca creanta cel puţin în parte a fost achitată.2. Cînd urmaritorul are gaj numai prin execuţie de asigurare, suma i se va consemna în depozit.3. La desbaterea seriala nu se va aplica procedura civilă (1887). Nu se va putea proceda contradictoriu.4. Vezi art. 66, 140.5. Nu numai cheltuelile licitaţiei ţinute, ba chiar şi cele rămase fără rezultat în urma unor împrejurări independente de voinţa urmaritorului, se considera ca poziţii privilegiate. (Curia 1883).6. Se va îndrumă la proces, dacă dreptul de prioritate devine discutabil (1909). + Articolul 120Este abrogat şi înlocuit cu art. 20 al novelei din 1908.Dacă se întâlnesc mai mulţi executanţi (art. 86-88 din legea LX: 1881) precum şi în cazul cînd aceleaşi mobile sînt sechestrate şi suprasechestrate, licitaţia trebuie ordonată pentru escontentarea creanţelor celor ce au făcut execuţia, sechestrarea şi suprasechestrarea, şi dacă au făcut execuţia pînă la eliberarea publicarei de licitaţie chiar şi în cazul dacă au cerut numai unul dintre urmăritori ordonarea licitaţiei.Nu se aplică aceasta dispoziţie:1. dacă urmaritorul sau cel ce a făcut suprasechestrarea, a anuntat încetarea creanţei sale;2. dacă urmaritorul a dovedit cu recipisa de posta, sau prin act, încetarea creanţei:3. afară de cazul cînd execuţia se efectuează din oficiu, dacă urmaritorul sau cel ce a făcut suprasechestrul, nu a cerut licitaţia în decurs de 3 ani.În cazul punctului 1 şi 2, anunţarea se poate face în scris sau verbal la judecătoria care a efectuat execuţia, sau la portărel.Anunţarea verbală trebuie luată în proces-verbal.În cazul punctului 1 anunţarea trebuie comunicată urmaritului, iar în cazul punctului 2 urmaritorului.Dacă anunţarea indicată în punctul 2 se face după eliberarea publicatiunei de licitaţie, numai în acel caz se va tine licitaţia în favoarea urmaritorului sau celui ce a făcut suprasechestrarea pentru creanta la care se referă anunţarea, dacă el se prezintă la licitaţie şi starue pentru ţinerea ei.Dreptul de gaj al urmaritorului sau al celui ce a făcut suprasechestrare, amintiti în punctele 1-3, nu cad sub prevederile de mai sus. Vezi art. 19 novela.1. Dacă la desbaterea seriala nu se va putea pronunţa hotărîrea, se va fixa un nou termen, la care se vor cita cei interesaţi.2. Vezi art. 102, 105, 114 şi art. 19 novela.3. Aceasta dispoziţie se aplică şi la conscrierea noua a obiectelor luate sub sechestru. + Articolul 121Dacă au fost executate atari efecte, cari au curs la bursa, de regula nu se pun la licitaţie, ci odată cu participarea părţilor, se vand de către portărel prin mijlocirea unui curier de bursa dacă exista bursa în localitate, iar dacă în localitate nu este bursa, se vand prin mijlocirea unei instituţiuni financiare sau pe alta cale corespunzătoare, dar în orice caz, pe bani numerari. Contul de vânzare trebuie alăturat la acte.Vânzarea nu se poate face sub preţul mijlociu al zilei, cu o cadere de 2%, decât cu consimţămîntul tuturor părţilor interesate.Dacă în localitate nu este bursa şi vînzarea nu s'ar putea face în modul indicat mai sus, în baza raportului făcut de către portărel, judecătoria competenţa pentru efectuarea execuţiei se va adresa instanţei competente în reşedinţa celei mai apropiate burse, pentru a face vînzarea.Dacă vînzarea nu se poate face după nici una din modalităţile arătate mai sus, efectele de valoare se vand prin licitaţie judecătorească. + Articolul 122Dacă s'a sechestrat creanta urmaritului, la dorinţa urmaritorului, debitorul urmaritului este obligat sa declare:1. Dacă recunoaşte sau, dacă nu şi în cat recunoaşte veritatea creanţei, şi este dispus să facă plata ?2. Cine are, şi ce fel de pretenţii asupra creanţei sechestrate ?3. Dacă este executată creanta şi în favoarea altui creditor şi în caz afirmativ, pentru ce fel de pretenţii ?Somaţia pentru facerea declaraţiei va fi continuta în ordonanţa prin care se aduce la cunoştinţa execuţia, sau dacă urmaritorul o cere mai târziu, debitorul va fi somat de către portărel printr'un decis separat.Declaraţia trebuie facuta portărelului în scris sau verbal, în termen de 8 zile dela înmânarea ordonanţei sau decisului separat, şi semnat de debitor.Declaraţia scrisă sau procesul-verbal întocmit pentru declaraţia verbală, se înaintează de către portărel instanţei, iar timbrele se vor aplica de către urmăritor.1. Efectele ce n'au cotare la bursa, vor fi vândute în licitaţie, conform art. 102.2. Vezi art. 112, 35 şi 111. + Articolul 123Dacă creanta executată consta în bani numerari şi afară de urmăritor nimeni n'are drept de gaj asupra acestor creanţe, urmaritorul poate cere dela judecătoria competenţa pentru efectuarea execuţiei, ca aceasta creanta să se cesioneze lui pe cale de execuţie.Dacă creanta executată întrece creanta şi accesoriile urmaritorului, în lipsa unei alte învoieli, cesionarea numai atunci se va putea face, dacă plusul se plăteşte în bani numerari de către urmăritor.Dacă despre creanta exista vre-un act, cesionarea trebuie trecută pe actul care i se da în original urmaritorului.Cu excepţia cazurilor indicate în art. 80, creanta sechestrata nu i se poate cesiona urmaritorului înainte de trecerea termenului acordat pentru înaintarea acţiunii de escindere cu efect suspensiv asupra execuţiei, iar dacă s'a înaintat astfel de acţiune de escindere, nu se poate face cesionarea, pînă ce acesta nu se va rezolva definitiv.Urmaritorul este răspunzător de veritatea şi incasabilitatea creanţei.Dacă pentru asigurarea creanţei sechestrate, este înscris dreptul de ipoteca în cartea funduara se sesizează instanţa competenţa a cărţilor funduare. + Articolul 124Dacă cesionarea creanţei conform art. precedent nu se poate cesiona, precum şi atunci, dacă urmaritorul nu doreşte cesionarea creanţei executate, poate cere la instanţa competenţa pentru efectuarea execuţiei, să se autorizeze pentru încasarea creanţei executate, sau să se delege în acest scop curator.Dacă are şi altcineva drept de gaj asupra creanţei, sau dacă creanta executată întrece creanta şi accesoriile, numai dacă părţile nu s'au învoit altfel, pentru încasare trebuie delegat un curator, în caz contrariu, cu încasarea se va incredinta urmaritorului.Urmaritorul poate cere chiar şi înainte de termenul ce serveşte pentru înaintarea acţiunii de escindere cu efect suspensiv, sau înainte de rezolvarea acestei acţiuni de escindere, ordonarea dispoziţiunilor pentru încasarea creanţei sechestrate.Iar dacă s'a înaintat acţiune de escindere cu efect suspensiv, nu se poate ordonanţa (art. 129) suma încasată pînă cînd nu se va rezolva definitiv acţiunea.Urmaritorul încredinţat sau curatorul delegat, are drept sa înainteze acţiune pentru încasarea creanţei în numele sau; este însă obligat a înştiinţa despre înaintarea acţiunii pe urmărit, dacă îi ştie domiciliul, prin scrisoare recomandată adresată la domiciliu.Urmaritorul este obligat a avansa cheltuielile necesare pentru încasare.1. Curatorul de încasare, în procesul de escindere intentat, va putea figura ca parte în proces. (Curia 1907).2. Curatorul desemnat conform art. 124 este în drept a petitiona execuţia pentru creanta judecata anterior, ca succesor de drept (1897). + Articolul 125Urmaritorul autorizat, sau curatorul delegat pentru încasare, sînt obligaţi ca după încasarea creanţei să facă raport instanţei competente pentru efectuarea execuţiei, iar curatorul este obligat a prezenta suma de bani numerari încasată, făcînd raport.Instanţa asemneaza suma încasată pentru amortizarea creanţei urmaritorului, dacă afară de altcineva n'are drept de gaj. Amortizarea se va menţiona pe actul de creanta, care eventual ar exista şi în acest scop actul original trebuie prezentat.Urmaritorul, înainte de înmânarea acestui decis de asemnare, nu poate dispune asupra sumei încasate. + Articolul 126Pentru distribuirea sumei de bani încasate şi prezentată de către curator, judecătoria fixează termen şi va face distribuirea sumei încasate conform dispoziţiunilor art. 118 şi 119.Dacă pentru asigurarea creanţei încasate s'a înscris în cartea funduara dreptul de ipoteca şi asupra acestei ipoteci s'au dobîndit sub-ipoteci, ordinea de achitare va fi stabilită conform ordinei de rang după cartea funduara, conform dispoziţiunilor referitoare la distribuirea preţului care rezultă din vînzarea imobilelor şi în acest scop, curatorul încredinţat făcînd raport, e dator a prezenta şi extractul autentificat al cartei funduare.Cheltuielile şi taxele curatorului încredinţat, cari nu s'au judecat în sarcina debitorului celui urmărit, se stabilesc în cursul procedurei de distribuirea preţului şi se achită în primul rând din suma încasată.Conform art. 118 şi 119 se va face distribuirea preţului şi atunci cînd ori un particular, ori o casierie publică, doreşte a depune la judecătorie suma executată la el de către mai mulţi. În acest caz banii se vor depozita la instanţa, al carei portărel a efectuat prima execuţie (execuţie de baza).La cererea de depunere se va anexa un tablou semnat de către cel ce face depunerea, în care se vor indica toţi creditorii, în ordinea cronologică după cum s'au făcut sechestrarile, se vor anexa în original şi ordonanţele date de către instanţa sau alte autorităţi, respective de către portăreii lor. + Articolul 127Dacă creanta încasată nu are caracter banesc, instanţa în baza raportului ordoneaza valorizarea obiectului creanţei încasate prin licitaţie şi pentru efectuarea acesteia însărcinează un portărel.În acest caz, nu mai e necesară eliberarea somaţiunei pentru anunţarea pretentiunilor; iar preţul de evaluare din care se va face strigarea, se stabileşte de către portărel odată cu intervenţia unuia dintre experţii judecătoreşti angajaţi în mod permanent, întrucât tine de necesar, dar fără procedura regulată de evaluare. Din preţul încasat, se va face achitarea conform dispoziţiunilor art. 125 şi 126. + Articolul 128În cazul dacă creanta sechestrata este neincasabila, urmaritorul are dreptul a stărui în achitarea creanţei sale, prin facerea execuţiei asupra altor feluri de bunuri ale urmaritului. Cheltuielile şi taxele ivite şi stabilite de judecătorie pentru încasarea creanţei sechestrate se vor adauga la accesoriile creanţei procesului de fond.Dreptul de mai sus i se cuvine urmaritorului şi atunci, dacă renunţa la dreptul de gaj dobîndit asupra creanţei sechestrate sau dacă arata ca creanta deşi sechestrata nu prezintă destula acoperire, (art. 117, punct a).În cazul dacă se renunţa la dreptul de gaj, trebuie încunoştiinţat debitorul urmaritorului. + Articolul 129Dacă creanta sechestrata este pendenta de o condiţiune, dacă scadenta creanţei durează mai mult de o jumătate de an, sau dacă creanta e pendenta de vre-o contra-prestaţie, dacă este în curgere procedura de faliment în contra debitorului urmaritului, sau dacă realizarea creanţei este împiedicată de alte motive instanţa ordonă vînzarea creanţei prin licitaţie judecătorească, sau hotărăşte alta modalitate de valorizare.În privinta acestei cereri, instanţa va asculta pe urmărit dacă acesta nu este în ţara, sau locul unde el domiciliază este necunoscut, instanţa trebuie să asculte pe curatorul numit pentru dânsul.Licitaţia se va tine conform regulelor prescrise în privinta mobilelor.La creanţele băneşti pentru prima strigare va servi valoarea nominală a creanţei. La creanţele ce nu aduc dobînda, se va scădea din valoarea nominală diferenţa de dobînda de 6% pînă la scadenta creanţei^1).Preţul de strigare al altor feluri de creanţe, se va stabili de către portărel conform art. 127.Cumpărătorul de licitaţie va intră în drepturile cesionarului cu titlu oneros, şi actele făcute despre creanta, împreună cu amanetul ce ar servi de acoperire, se vor preda cumpărătorului de licitaţie. Dacă pentru asigurarea creanţei este înscris dreptul de ipoteca, se va sesiza din oficiu instanţa competenţa a cărţilor funduare, atît pentru menţionarea licitaţiei ordonate, cat şi pentru înscrierea schimbarei ivite în persoana creditorului.Terta persoana care nu a înaintat în termen legal acţiunea de escindere în contra cumpărătorului de licitaţie, nu mai poate să realizeze nici o pretentie.^1).1. După încasarea sumei, urmaritorul sau curatorul va trebui să facă raport instanţei şi să prezinte suma încasată. Nici urmaritorul nu face excepţie.Se face acest lucru, fiindca se poate anunta drept de prioritate şi astfel dreptul de gaj exclusiv al urmaritorului este pus în discuţie.2. Se va proceda conform art. 118 şi 119 şi în acel caz, cînd numerarul l-a încasat însăşi urmaritorul.3. Curatorul îşi va retine direct cheltuielile sale stabilite, din suma încasată.4. Vezi art. 102, 123-124, 103.5. Ultima propozitie din art. 127 spune, ca din suma aceasta escontentarea o face portărelul conform art. 113-114, sau instanţa conform art. 118-119. + Articolul 130Nu se pot realiza conform art. 129, rentele pe viaţa şi alte creanţe ce sînt plătibile în rate, din timp în timp, pe o durată incerta, ci escontentarea se va face prin cesionarea prevăzută de art. 123, sau prin încasarea conformata art. 124, a ratelor sechestrate. + Articolul 131Asupra drepturilor regale mai mici de fructe^2) execuţia se face conform regulelor stabilite pentru execuţia mobiliară. preţul de evaluare se stabileşte de către portărel, după suma insutita a impozitului pe venit preţul de evaluare se va stabili în baza datelor, ce sînt arătate de către părţi, sau dacă aceste drepturi sînt exercitate în comun, în baza datelor ce se vor obţine dela preşedintele, casierul, unii membrii ai composesoratului, sau dela arendaşul dreptului.Iar dacă dreptul de fructe este conexat în mod inseparabil de vre-un imobil, execuţia nu se poate face asupra acestui drept, decât odată cu imobilul.Cu excepţia acestor cazuri, dacă se face execuţia asupra imobilului, urmaritorul odată cu execuţia imobiliară, poate cere execuţia şi asupra drepturilor regale mai mici de fructe, care nu sînt încă separate de imobil.____________^1) Cautia data unei persoane terţe de către urmărit nu se poate considera ca o creanta a lui, ci persoana terta va trebui privită ca depozitar şi nu debitor.^2) Drepturile "regalita minora" (privilegii).DISPOZIŢIUNILE LEGII LX: 1881, CU TOATE MODIFICĂRILE POSTERIOARE, PRIVITOARE LA EXECUTAREA SILITĂ IMOBILIARĂ*)____________Notă ... *) Următoarele articole reprezintă partea din lege care nu a fost abrogată. + Articolul 132Dacă se sechestreaza un drept al urmaritului, dobîndit asupra unei averi imobile în baza unui act juridic între vii, urmaritorul se va autoriza din partea judecătoriei competente pentru efectuarea execuţiei, prin incheere, ca să poată valorifica dreptul sechestrat. Documentele referitoare la dreptul sechestrat, întru cat au fost găsite la urmărit, se eliberează urmaritorului pentru a se putea valorifica dreptul.Incheerea de mai sus îi da dreptul urmaritorului sa valorifice în favorul urmaritului dreptului de proprietate sau alt drept real, asa cum l-ar fi putut valorifica urmăritul. În acest scop, urmaritorul poate să pornească şi proces în numele sau ca reclamant. Cheltuielile şi taxele stabilite pe cale judecătorească în acest proces, se adauga la accesoriile creanţei din procesul de baza.Continuarea măsurilor de urmărire asupra dreptului de proprietate sau alt drept real valorificat, se face potrivit normelor corespunzătoare.Aceste norme se aplică în privinta procedurei şi atunci, cînd execuţia se face asupra dreptului de răscumpărarea zalogului pe care l-ar avea urmăritul referitor la un imobil.Nota. A se vedea şi art. 974 cod civ. R. + Articolul 133Dacă se opreşte vreo creanta bănească a urmaritorului care urmează a se ridica dintr'un depozit, autoritatea competentă pentru efectuarea execuţiei, după ce va deveni definitivă procedura de sechestrare, ordonanţează creanta bănească sechestrata în favoarea urmaritorului, iar deciziunea ce conţine ordonanţarea, o trimite autorităţii superioare casieriei, care va face plata (art. 83). Aceasta autoritate este obligată a îndrumă fără întîrziere casieria să facă achitare la mana urmaritorului, asteptand eventual termenul de plată.În deciziunea de ordonantare, trebuie arătată suma şi accesoriile amintite pînă la ziua ordonantarei, menţionându-se, dacă se cuvine, dobînda din ziua ordonanţării pînă la escontentare, şi în caz afirmativ, după ce suma şi ce procente de dobînda. Dacă despre creanta exista act, urmaritorul este obligat a'l prezenta instanţei de ordonantare, să se menţioneze pe actul original achitarea sau amortizarea facuta prin ordonantare.1. Dacă creanta a fost poprită la casieria publică de către mai mulţi insi, casieria va depune suma la instanţa. Judecătoria va proceda conform art. 118, 119.2. Ordonanţarea o va face acea instanţa, care judeca la desbaterea seriala (1905).3. Vezi art. 83, 84, novela 18 şi 133. + Articolul 134Dacă asupra mobilelor sechestrate prin execuţia de asigurare se intenţionează a se face execuţie de escontentare, aceasta o ordonă instanţa competenţa conform art. 2.Aceasta instanţa, dacă totodată este competenţa şi pentru efectuarea execuţiei, este obligată a elibera şi somatiunea, conform art. 89, precum şi a trimite un delegat pentru efectuarea execuţiei; în caz contrariu, în acest scop, va sesiza instanţa competenţa conform art. 18.În aceste cazuri cele 15 zile libere pentru înaintarea acţiunii de escindere cu efect suspensiv, se socotesc din ziua de cînd somatiunea a fost afişată la instanţa.Acţiunile de escindere, înaintate eventual înainte de eliberarea somaţiunei, de asemenea au efect suspensiv; dar dacă acţiunea de escindere nu conţine cerere contrară, facuta în mod expres, se vor desbate numai după expirarea termenului fixat în somaţiune, deodată cu celelalte acţiuni de escindere, ce eventual ar fi.Pe de altă parte normele execuţiei de escontentare se vor aplica şi atunci cînd execuţia se face asupra mobilelor deja sechestrate prin execuţie de asigurare.1. Dacă se face execuţie de escontentare după ce s'a efectuat execuţia de asigurare, nu se va mai proceda la o noua execuţie. În ce priveşte lucrurile deja luate sub sechestru asigurator, ci, dacă nu's alte lucruri, execuţia se va începe prin eliberarea somaţiunei, neavând loc nici suprasechestru. + Titlul II Executarea imobiliarăCînd execuţia imobiliară se face pentru creanţe intrand în prevederile legii 269, pentru Codul de procedură fiscală, din 1 Aprilie 1942, sînt aplicabile art. 240-272 din această lege. * * * + Articolul 135În cazul cînd execuţia pentru încasarea unei creanţe în numerar urmează a se face asupra unui imobil, în cererea de execuţie se va determina imobilul după numărul de carte funduara şi dacă într'o carte funduara se cuprind mai multe corpuri de avere funduara şi execuţia nu se face asupra tuturor corpurilor de avere, se va arata şi corpul sau corpurile de avere asupra cărora se cere execuţia, cu referire la numerele topografice din cartea funduara. Totodată se va arata în cererea de execuţie şi autoritatea de cărţi funduare competenţa pentru efectuarea execuţiei.Dacă, pentru asigurarea creanţei ce urmează a se incasa pe cale de execuţie, s'a intabulat sau s'a prenotat, deja anterior dreptul de ipoteca, se va arata şi aceasta împrejurare, cu referire la numărul incheerii prin care s'a ordonat intabularea sau prenotarea.Nota. 1. Legea Nr. 306, pentru modificarea şi abrogarea legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, pentru unificarea unor dispoziţiuni referitoare la executarea silită, din 5 August 1938, mai cuprinde următoarele dispoziţiuni:Art. 1. - În cererea de executare imobiliară, creditorul este obligat sa arate valoarea fiecăruia din imobilele ce urmăreşte, valoarea neputând fi mai mica decât de zece ori veniturile din rolurile fiscale pentru imobilele urbane şi de opt ori veniturile din rolurile fiscale pentru imobilele rurale.Comandamentul sau incheerea ordonand executarea va face menţiune de valoarea arătată de creditor.Prin legea Nr. 833 din 24 Noemvrie 1939, s'a completat art. 1 din legea Nr. 306/1938, adăugându-i-se următoarele:"Dacă imobilul urmărit consta în teren al cărui număr topografic din cartea funduara nu se poate identifica cu poziţiile din rolurile fiscale, Primăria comunei în care se afla terenul, va elibera un certificat în care va arata valoarea locativă medie pe jugar"."Debitorul urmărit va putea contesta acest certificat, făcînd dovada ca identitatea terenului se poate face numai cu rolurile fiscale"."Valoarea locativă medie prevăzută în certificatul Primăriei înlocuieşte venitul din rol, menţionat în primul alineat al acestui articol"."În cazul cînd imobilul urmărit consta în padure ce nu figurează în rolurile fiscale, valoarea acesteia se va putea stabili prin certificatul Ocolului silvic, în raza căruia se afla padurea şi care va ţine seama de vîrsta masivului paduros, posibilităţile de exploatare şi de transport, precum şi de distanta pînă la debuseul cel mai apropiat".2. A se vedea şi art. 13 alineatul 6 din legea de extindere. + Articolul 136În cazul cînd se ordonă execuţia, instanţa trimite autorităţii de cărţi funduare un exemplar al cererii de execuţie însoţit de incheerea de ordonarea execuţiei pentru a se intabula dreptul de ipoteca, sau pentru a se face inscriptiunea justificarii dreptul de ipoteca prenotat, respective pentru a se nota dreptul de execuţie.Autoritatea de cărţi funduare sesizată întru cat nu este nicio piedeca de carte funduara, este obligată sa ordone intabularea dreptului de ipoteca, inscriptiunea justificarii dreptului de ipoteca prenotat, respective notatiunea dreptului de execuţie.Notă: A se vedea art. 13 alin. 7 şi 8 din legea de extindere. + Articolul 137Intabularea dreptului de ipoteca executionala, respective notatiunea dreptului de execuţie, se poate ordonă atunci cînd dreptul de proprietate este numai prenotat în favoarea urmaritului, cu efect de drept pendinte de justificarea prenotarii; iar dacă asupra dreptului de proprietate intabulat în favoarea urmaritului este prenotat dreptul de proprietate al altuia, cu efect de drept pendinte de nejustificarea prenotarii.În acest caz, urmaritorul, pe baza incheerii prin care s'a ordonat condiţionată intabulare a dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuţie, poate să facă pasii necesari pentru justificarea dreptului de proprietate prenotat în favoarea urmaritului sau pentru radierea dreptului de proprietate prenotat împotriva urmaritului, adăugându-se cheltuielile care se stabilesc pe cale judecătorească la accesoriile procesului de baza; iar licitaţia se poate cere după ce se ridica la valoare de drept hotărîrea prin care se ordonă justificarea sau radierea.Dacă a fost notat în cartea funduara procesul pornit de urmăritor pentru încasarea creanţei sale intabulate sau prenotate, intabularea sau prenotarea dreptului de proprietate în favoarea unei terţe persoane, care s'ar face după notarea procesului, nu poate servi drept piedeca pentru notatiunea necondiţionată a dreptului de execuţie şi efectuarea execuţiei.Aceste dispoziţiuni se aplică şi în cazul cînd dreptul de ipoteca s'a intabulat, fără o prealabilă procedura procesuala, în baza unui act executoriu (art. 11 din legea XXXIV: 1871. art. 111 din legea XXXV: 1874, legea XXV: 1878, art. 11 din statutele caselor de amanet şi art. 2 din legea XXXIX: 1879), sau dacă s'a intabulat sau prenotat pe baza unei sentinţe de condamnare, sau pe bază de transactiune judecătorească, în care cazuri, intabularea sau prenotarea dreptului de proprietate în favoarea unei terţe persoane, facuta după ce dreptul de ipoteca s'a înscris, de asemenea nu mai poate împiedica notatiunea necondiţionată a dreptului de execuţie şi efectuarea execuţiei.Notă: Legile menţionate în alineatul ultim sînt insirate exempli gratia, sub act executoriu urmând a se înţelege "act investit cu formula executorie". + Articolul 138Dacă, în conformitate cu art. 74 din regulamentul cărţilor funduare, se intabuleaza condiţionat dreptul de ipoteca executional asupra unui imobil trecut asupra urmaritului pe cale de succesiune sau legat, dar neintabutat încă sau nici măcar prenotat ca proprietatea sa, continuarea măsurilor de execuţie trebuie suspendată pînă cînd se intabuleaza dreptul de proprietate asupra urmaritului. În acest scop, urmaritorul este îndreptăţit să facă pasii necesari, pe baza incheerii prin care s'a ordonat intabularea condiţionată. Cheltuelile ivite, stabilite pe cale judecătorească, se adauga la accesoriile din procesul de baza. + Articolul 139Incheerea de ordonarea execuţiei se comunică atît urmaritorului, cat şi urmaritului; însă dacă cererea de execuţie se respinge, se incunostiinteaza numai urmaritorul, cu restituirea tuturor exemplarelor din cererea de execuţie.Dacă instanţa sezisata respinge în întregime intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii dreptului de ipoteca, respective notatiunea dreptului de execuţie, se incunostiinteaza numai urmaritorul şi instanţa care a adresat comisia rogatorie.Dacă se restitue incheerea, neputându-se face înmânarea urmaritului, se numeşte pe seama lui un curator, fără citare prin publicaţiune, şi se comunică curatorului incheerea, precum şi celelalte hotărîri care se mai aduc în cursul execuţiei, pînă cînd urmăritul îşi anunta locuinta sau se îngrijeşte de reprezentare. + Articolul 140*Ambele părţi au dreptul să facă apel în termen de 8 zile socotite dela comunicare, împotriva incheerii date de instanţa competenţa în chestiunea ordonarii execuţiei, precum şi împotriva incheerii date de autoritatea de cărţi funduare în chestiunea inscriptiunii dreptului de ipoteca executionala sau notatiunii dreptului de execuţie. La apelul îndreptat împotriva incheerii de ordonarea execuţiei, recurentul trebuie să anexeze exemplarul ce i s'a înmânat din cererea de execuţie.În privinta incheerii de ordonarea execuţiei, instanţa a doua hotărăşte definitiv. Însă, împotriva incheerii de a doua instanţa, prin care se schimba incheerea autorităţii de cărţi funduare, data în chestiunea intabulării dreptului de ipoteca executionala, justificarii prenotarii şi notatiunii dreptului de execuţie, se mai poate face recurs, care se va inainta în 8 zile. În privinta efectului suspensiv a acestor apeluri (recurgeri), servesc ca directiva dispoziţiunile art. 37.Nota. 1. Prin art. 79 şi 81 din legea Nr. 144. pentru Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, din 20 Decemvrie 1925, s's desfiinţat recurgerea de gradul II dispunandu-se ca, sentinţele şi incheerile date după promulgarea ei, de a doua instanţa, în orice procedura litigioasa sau gratioasa sînt desavarsite din momentul comunicării şi în contra lor nu se admite alta cale decât numai recursul în casare. Potrivit art. 50 din legea Nr. 539, pentru Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, din 13 Iulie 1939 recursurile în contra sentinţelor date de tribunal, ca instanţa de apel, în materie de contestaţie la executare, cat şi recursurile contra incheerilor dale de tribunalele din Transilvania, ca instanţa de apel (recurgere), în orice materie de executare se judeca de Curţile de Apel respective.2. Prin art. 34 din legea Nr. 394, pentru accelerarea judecaţilor, din 23 Iunie 1943, s'a modificat termenul de apel, care este, împotriva hotărîrilor date de judecătorii, de 10 zile, din ziua pronunţării sau comunicării, după caz, iar termenul de recurs împotriva sentinţelor tribunalului este, potrivit art. 43 al. 2, din aceeaşi lege, de 15 zile dela comunicare, cînd recursul este de competenţa Curţii de Apel.Se mai cuvine a fi menţionat ca, potrivit art. 23 al legii Nr. 609 din 1 Iulie 1941, pentru măsurile excepţionale, toate termenele pentru atacarea hotărîrilor judecătoreşti, prevăzute în codul de procedura civilă şi penală, cele prevăzute în codul de comerţ şi codul civil, pentru îndeplinirea actelor şi formalităţilor cerute de aceste coduri, şi avînd un caracter patrimonial, precum şi termenele de preemţiune, s'au mărit cu 15 zile, pe timpul aplicatiunii mai sus menţionatei legi. + Articolul 141Despre înaintarea apelului (recurgerei) declarat împotriva incheerii de ordonarea execuţiei şi despre hotărîrea instanţei superioare, va fi avizată autoritatea de cărţi funduare.Dacă instanţa a doua a anulat, disolvat, incheerea de ordonarea execuţiei, sau schimband incheerea a respins cererea de execuţie, intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii sau notatiunea dreptului de execuţie, se vor radia din oficiu şi în acest scop se avizează şi autoritatea competentă de cărţi funduare.Dacă instanţa a doua schimba incheerea autorităţii de cărţi funduare, despre aceasta se va incunostiinta, inafara de părţi, şi instanţa care a ordonat execuţia.În ce priveşte încunoştiinţarea părţilor, se aplică normele generale. + Articolul 142Intabularea dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuţie are efectul de drept ca, o posterioară intabulare sau prenotare a dreptului de proprietate, nu poate împiedica continuarea urmăririi. + Articolul 143Dacă dreptul de proprietate asupra unei averi comune este înscris pe numele coproprietarilor în părţi nedeterminate şi execuţia nu este îndreptată pentru încasarea unei creanţe care să greveze pe toţi proprietarii, autoritatea de cărţi funduare, citând prin incheerea prin care se ordonă intabularea dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuţie, pe toţi interesatii, tine desbatere protocolara (^1), şi după o eventuala procedura de dovedire necesară, hotărăşte prin sentinta asupra portiunilor de proprietate.Dacă nu se dovedeşte contrariul, porţiunea tuturor coproprietarilor se considera egala, cu excepţia, cînd sînt înscrişi cu porţiuni nedeterminate soţul şi descendenţii unei persoane, în care caz jumătate din imobil se considera proprietatea soţului, iar cealaltă jumătate proprietatea descendenţilor înscrişi ca proprietari, în porţiuni egale pe capete sau pe tulpini.În acest caz, licitaţia se poate cere numai după ridicarea la valoarea de drept a sentinţei.Art. 143 este modificat prin art. 47 din legea LIV: 1912, după cum urmează:Art. 47. - Alineatul intaiu al art. 143 din legea LX: 1881 se modifica în sensul că, autoritatea de cărţi funduare hotărăşte prin incheere şi nu prin sentinta.Alineatul ultim al art. 143 din legea LX: 1881 se înlocuieşte cu următoarele dispoziţiuni:Partea, care a suferit în cursul acestei proceduri vreun prejudiciu, îşi poate valorifica pretentiunea pe calea ordinară a legii.În cazul acestui articol, se poate cere licitaţia numai în cazul dacă nu se justifica la autoritatea de cărţi funduare, în termen de treizeci zile, înaintarea procesului împotriva incheerii acestei autorităţi. În caz ca se justifica înaintarea procesului, licitaţia se poate cere numai după ce s'a ridicat la valoare de drept hotărîrea prin care s'a soluţionat procesul.Nota. Prin desbatere protocolara se înţelege procedura sumară, care poate avea un caracter contencios sau gratios, în cursul căreia instanţa de executare, se pronunţa ca în speta, asupra unei chestiuni prejudiciale. A se vedea: art. 55 al. 2 şi 3 al legii LIV: 1912. + Articolul 144După ce expira 15 zile, socotite dela comunicarea cu urmăritul a incheerii de ordonarea intabulării dreptului de ipoteca executionala sau a notatiunii dreptului de execuţie, urmaritorul poate cere, printr'o cerere înaintată autorităţii de cărţi funduare într'un exemplar, să se ordone licitaţia.În aceasta cerere se vor arata exact imobilele cerute a fi licitate, se va calcula creanta împreună cu accesoriile, mai departe se vor prezenta datele necesare pentru stabilirea preţului de strigare (art. 145) şi se va prezenta proiectul condiţiunilor de licitaţie.În acest mod poate să ceara licitaţia şi urmăritul.Nota. În conformitate cu art. 1 din legea Nr. 306, pentru modificarea şi abrogarea legii Nr. 230 din 11 Iulie 1930, din 5 August 1938, urmaritorul este obligat sa arate valoarea fiecăruia din imobilele ce urmăreşte, chiar în cererea de execuţie. + Articolul 145*Pentru a se putea stabili preţul de strigare, trebuie să se prezinte un certificat eliberat de perceptie, sau dacă darea se plăteşte în comuna, un certificat comunal, despre darea către Stat, la cat a fost impus în ultimul an expirat imobilul ce urmează a fi licitat.Dacă împreună cu imobilul se scoate la licitaţie şi dreptul regalian minor, pentru a se putea stabili preţul de strigare, se vor prezenta şi datele conform art. 131.Dreptul regalian minor se considera scos la licitaţie împreună cu imobilul numai atunci, dacă se arata aceasta expres în publicaţiunea de licitaţie.Nota. 1. Acest articol a fost modificat prin legile arătate în nota de sub art. 135.2. Prin drept regalian minor, se înţelegeau acele drepturi care se cuveneau mosierilor sub vechiul regim dinainte de 1848, precum: dreptul de a tine balciuri, de carciumarit, morarit, pescuit, etc., care au fost însă desfiinţate prin mai multe legi, după încetarea raporturilor urbariale. + Articolul 146Autoritatea de cărţi funduare, dacă găseşte ca licitaţia se poate ordonă, dispune prin emiterea unei publicaţiuni de licitaţie, iar dacă găseşte ca licitaţia nu se poate ordonă, printr'o incheere de respingere, care se va trece pe cererea de licitaţie, restituind urmaritorului scriptele înaintate conform art. 144 şi arătând eventual în incheerea de respingere, lipsurile care trebuiesc completate, pentru a se putea ordonă licitaţia. + Articolul 147*În caz ca se ordonă licitaţia, publicaţiunea de licitaţie ce se emite trebuie să conţină următoarele: a) Arătarea exactă a imobilului scos în licitaţie, după circumscripţia tribunalului, comuna şi numărul de carte funduara; ... b) Numele urmaritorului şi urmaritului şi arătarea în cifre a capitalului creanţei, pentru încasarea căruia e îndreptată execuţia; ... c) Preţul de strigare stabilit; ... d) Locul şi timpul licitaţiei, cel din urma cu arătarea zilei după calendar şi a orei; ... e) Suma vadiului ce trebuie să depună persoanele care vor sa cumpere; ... f) Termenele de plată; ... g) Menţiunea ca, condiţiunile de licitaţie, stabilite deodată cu emiterea publicatiunei de licitaţie, se pot vedea în orele oficiale la autoritatea de cărţi funduare şi la primăria comunei respective. ... Dacă preţul de strigare al imobilului trece de 100.000 lei (în text 5000 florini), de asemenea, dacă preţul de strigare este mai mic, însă imobilul e situat la sediul autorităţii de cărţi funduare sau în apropierea lui, licitaţia se va fixa în localul autorităţii de cărţi funduare, iar pentru licitarea imobilelor situate în alt loc, dacă preţul de strigare nu trece de 100.000 lei, licitaţia se va fixa la primăria comunală respectiva. Le cererea motivată a urmaritorului, facuta prin cererea de licitaţie, sau la cererea celorlalţi interesaţi, înaintată înainte de a se rezolvi cererea de licitaţie, autoritatea de cărţi funduare poate să fixeze licitaţia la faţa locului şi atunci cînd preţul de strigare trece de 100.000 lei.Deodată cu emiterea publicatiunei de licitaţie, licitaţia se va nota în cartea funduara.Art. 147 este completat prin art. 21 din legea XII: 1908, după cum urmează:Art. 21. - Art. 147 din Legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispoziţiuni:Instanţa stabileşte suma vadiului după împrejurări, ţinînd seama şi de propunerea urmaritorului, facuta în aceasta privinta. Aceasta suma nu poate fi mai mica decât cinci la suta şi mai mare decât douăzeci la suta din preţul de strigare.Cînd liciteaza Statul, nu este obligat să depună vadiul. Nu sînt obligate să depună vadiul, cînd se liciteaza imobile grevate în favoarea lor cu drept de ipoteca, nici societăţile anonime şi cooperativele cu sediul în Capitala tarii, autorizate prin alineatul doi al art. 10 din Legea XXX: 1889 sa emita scrisuri funciare scutite de impozit, precum şi cooperativa centrala de credit constituită în baza legii XXIII: 1898. În cazul cînd în sensul legii, concurentul pierde vadiul, concurentul scutit în baza prezentului articol de a depune vadiul, este obligat sa consemneze în depozit judecătoresc suma ce corespunde vadiului, în termen de opt zile dela primirea somatiunii autorităţii de cărţi funduare.În publicaţiunea de licitaţie trebuie să se arate şi aceea ca, imobilul nu se liciteaza sub cota parte a preţului de strigare arătată în art. 26 şi ca, cumpărătorul este obligat sa completeze vadiul conform art. 25.Nota. 1. Art. 25 din legea XII: 1908 este reprodus la art. 170, iar art. 26 din aceeaşi lege la art. 171.2. Art. 147 a fost modificat prin art. 3 al legii Nr. 306, din 5 August 1938, după cum urmează:Art. 3. - Licitaţia se va tine separat pentru fiecare din bunurile urmărite, iar acolo unde sînt cărţi funciare, pe fiecare din corpurile funciare.Garanţia ce concurentii vor trebui să depună la vînzările imobiliare, potrivit legilor în vigoare, va fi în numerar. Creditorii privilegiaţi sau ipotecari asupra imobilului urmărit, precum şi coproprietarii acestuia, sînt dispensaţi de garanţie.Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispoziţiunilor art. 1, redusă cu 25%; ea va fi indicată în publicaţiunea de vânzare. + Articolul 148Alineatul intaiu la art. 148 este modificat prin art. 48 din legea LIV: 1912, după cum urmează:Art. 48. - Alineatul întîi al art. 148 din legea LX: 1881 se înlocuieşte cu următoarele dispoziţiuni:În lipsa unei evaluări prin experţi conform art. 22 din legea XII: 1908, preţul de strigare trebuie stabilit după preţul de evaluare al imobilului, dovedit cu certificat oficial de dare şi evaluare.Urmează alineatul doi din art. 148:Pentru a se putea stabili preţul de strigare al unui imobil scutit de impozit, urmaritorul este obligat sa anexeze la cererea de licitaţie (art. 144), dacă imobilul este situat la sediul autorităţii de cărţi funduare, cartea de evaluare eliberata de oricare dintre pretuitorii angajaţi stabili ai acestei autorităţi, iar dacă este situat în altă parte, cartea de evaluare eliberata de doi membri ai respectivei primării comunale. În acest caz, preţul de strigare va fi preţul de evaluare (art. 159 şi 160).Dispoziţiunile art. 148 sînt completate şi prin art. 22 din legea XII: 1908, după cum urmează:Art. 22. - Dispoziţiunile art. 148 din legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispoziţiuni:Urmaritorul şi inafara de cazul art. 159 din legea LX: 1881, poate să ceara, înainte de emiterea publicatiunei de licitaţie, ca preţul de evaluare al imobilului să se stabilească, pe cheltuiala sa, pe cale de evaluare obişnuită, prin doi experţi care se vor numi din oficiu. În acest caz, publicaţiunea de licitaţie se poate emite numai după ce s'a terminat evaluarea şi ca preţ de strigare serveşte preţul de evaluare.Nota. Acest articol a fost modificat prin art. 3, alineat 3, al legii Nr. 306, din 5 August 1938:Art. 3. alin 3: Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispoziţiunilor art. 1, redusă cu 25%; ea va fi indicată în publicaţiunea de vânzare. + Articolul 149Pe preţul de strigare, care se va stabili conform art. 148, se liciteaza deodată cu imobilele şi accesoriile neseparabile de imobil decât cu ruinarea substanţei sau cu o însemnată depreciere.Întru cat condiţiunile de licitaţie nu cuprind o stipulaţiune contrară, deodată cu imobilul se liciteaza şi recolta neculeasa ce i se cuvine urmaritului. Preţul de evaluare al acestora, dacă vreunul din interesaţi îl dovedeşte cu certificat eliberat de un pretuitor judecătoresc sau de doi membri ai primăriei (art. 148), prezentat înainte de licitaţie cu 8 zile, se va adauga de portărel la preţul de strigare cu ocaziunea licitaţiei.Prin aceasta nu se ating dispoziţiunile din publicaţiunea de licitaţie privitoare la vadiul ce trebuie depus. + Articolul 150Deodată cu emiterea publicaţiunii de licitaţie, autoritatea de cărţi funduare stabileşte condiţiunile de licitaţie - ţinînd seama de imobilul ce urmează a fi licitat, de preţul acestuia şi de proiectul prezentat de urmăritor, - în asa fel ca pe de o parte indestularea urmaritorului să se poată face fără întîrziere nemotivată, iar pe de altă parte sa nu se vatame nici interesele urmaritului şi ale creditorilor ipotecari şi nici să se ingreuneze concurenta între cei ce vor sa cumpere.Condiţiunile de licitaţie vor cuprinde în special stipulaţiuni clare: în ce rate, la ce intervale de timp şi unde trebuie plătit preţul de cumpărare, şi ce anume trebuie să îndeplinească cumpărătorul pentru a putea lua în posesiune imobilul scos în licitaţie şi pentru a se putea face transcrierea în cartea funduara.În condiţiunile de licitaţie trebuie să se cuprindă ca, cumpărătorul este obligat sa plătească după preţul de cumpărare o dobînda de 6%, socotită din ziua licitaţiei, şi taxele fiscale în legătură cu cumpărarea. Aceste obligaţiuni cad în sarcina cumpărătorului şi atunci, dacă în condiţiunile de licitaţie nu se face amintire de ele.Întru cat în condiţiunile de licitaţie nu se cuprinde expres contrariul, vadiul se depune în numerar sau în efecte bune pentru cauţiuni la cursul arătat în art. 42.Nota. 1. Potrivit art. 1 din legea Nr. 124, pentru stabilirea dobânzilor şi înlăturarea cametei din 5 Mai 1938, dobînda legală este de 1% în afaceri civile şi 2% în afaceri comerciale peste scontul Băncii Naţionale a României.2. Potrivit art. 3, alin. 2, al legii 306 din 5 August, garanţia pe care concurentii trebuie s'o depune la vînzările imobiliare, se constitue în numerar. Sînt dispensaţi de garanţie: creditorii privilegiaţi sau ipotecari asupra imobilului urmărit, precum şi coproprietarii acestuia. + Articolul 151Pentru licitaţie se fixează un singur termen de licitaţie, dacă preţul de strigare nu trece de 40.000 lei (2000 floreni, în textul maghiar), pentru cel puţin sasezeci şi cel mult nouăzeci zile, socotite din ziua următoare afişării publicaţiunii, iar dacă preţul de strigare trece de 40.000 lei, pentru cel puţin nouăzeci şi cel mult unasutadouazeci zile, socotite din aceeaşi zi, cu menţiunea ca, imobilul se vinde la acest termen şi sub preţul de strigare.Nota. A se vedea alineatul 3 al art. 3, art. 4 şi 5 din legea Nr. 306 din 5 August 1938. + Articolul 152*Publicaţiunea de licitaţie se aduce la cunoştinţa, prin afişare la autoritatea de cărţi funduare şi prin înştiinţarea ei în mod reglementar pe teritoriul comunei respective şi a comunelor invecinate.Primăriei comunale, pe teritoriul căreia este situat imobilul ce urmează a fi licitat, i se trimite un exemplar din publicaţiunea de licitaţie, pentru afişare, iar un exemplar din condiţiunile de licitaţie, pentru a se lua cunoştinţa de ele (art. 147).Dacă preţul de strigare trece de 6000 lei (în text: 300 floreni), un extras din publicaţiune cu punctele a), b), c), d) şi e) din art. 147, se insereaza odată într'o gazeta locală, în lipsa ei în gazeta care apare în locul cel mai apropiat, - iar dacă preţul de strigare trece de 40.000 lei (în text: 2.000 florini), se va insera de trei ori în gazeta oficială.În Capitala tarii se insereaza extrasul publicatiunei de licitaţie în gazeta oficială, însă numai odată, chiar şi atunci, dacă preţul de strigare este peste 6000 tei, în text: 300 florini, însă nu trece de 40.000 lei (în text: 2000 florini).În afară de aceasta, fiecare interesat (art. 153) poate să ceara să se insereze publicaţiunea de licitaţie, pe cheltuiala sa, fără considerare la preţul de strigare, şi în alta gazeta sau şi de mai multe ori. În acest scop, autoritatea de cărţi funduare este obligată sa elibereze părţii care se prezintă un exemplar al publicatiunei de licitaţie. Tardivă sau gresita inserare a unei asemenea publicaţiuni nu are nicio înrâurire asupra efectului licitaţiei.Pe exemplarul de publicaţiune, afişat la autoritatea de cărţi funduare, şeful serviciului de expediţie este obligat sa noteze ziua afişării şi să semneze. Acest exemplar al publicatiunei se ridica după expirarea termenului de licitaţie şi după ce se noteaza ziua în care a fost ridicat, trebuie anexat la dosar.Nota. 1. Art. 152 a fost modificat prin art. 2 al Legii Nr. 306 din 5 August 1938, după cum urmează:Art. 2. - Creditorul este obligat se publice într'un ziar răspândit din ţara şi unul din localitatea unde se tine licitaţia, un extras al afiptului sau al publicaţiei, conţinînd descrierea bunului scos în vânzare, numele debitorului, instanţa la care se face vînzarea, localitatea unde se va tine licitaţia, dacă vînzarea se va face prin licitaţie la faţa locului, data şi ora vânzării şi dosarul instanţei de urmărire.Aceasta publicaţie, singura obligatorie, se va face cu cinci zile mai înainte de ziua fixată pentru licitaţie.2. În privinta bunurilor imobile situate în zonele militare, a se vedea art. 1 al legii Nr. 279, pentru modificarea unor dispoziţiuni din legea pentru crearea zonelor militare şi pentru măsurile necesare apărării tarii, din 2 Aprilie 1942. + Articolul 153Publicaţiunea de licitaţie, care totodată este a se considera incheere de ordonarea licitaţiei, se comunică împreună cu condiţiunile de licitaţie: a) Urmaritorului; ... b) Urmaritului; ... c) Tuturor acelora, în favoarea cărora este intabulat, conform cărţii funduare, drept de ipoteca, sau este intabulat drept de subipoteca asupra vreunui drept de ipoteca intabulat, sau este intabulat sau prenotat, asupra imobilului ce urmează a fi licitat, alt drept de carte funduara, sau a căror cerere cu un asemenea obiect este notată cu nota marginala sau ca nedefinitiv respinsă, înţelegandu-se aici şi eventualii coproprietari ai urmaritului sau alţi interesaţi conform cărţii funduare; ... d) Administraţiei financiare (în text: inspectorul de dare). ... Dacă în favoarea fiscului este intabulata o creanta care nu deriva din impozite sau taxe, ci de alta natura, publicaţiunea se comunică serviciului de contencios al statului (în text: directiunei afacerilor judiciare).Publicaţiunea de licitaţie se comunică interesatilor arătaţi la punctele b) şi c), cu omiterea citarii prin publicaţiune, după normele de inmanare a incheerilor introductive de instanţa.Dacă, în decurs de 30 zile, socotite dela afişarea publicatiunei, nu soseste dovada de inmanare reglementara despre comunicarea publicaţiunii de licitaţie cu interesatii dela b) şi c), autoritatea de cărţi funduare numeşte pentru reprezentarea interesatilor neincunostiintati curator. Deodată cu numirea de curator se va inmana, cel puţin cu 15 zile înainte de termenul de licitaţie, şi publicaţiunea de licitaţie împreună cu condiţiunile de licitaţie.Pentru interesaţi al căror domiciliu este necunoscut, se poate numi curator şi înainte de încercarea inmanarii.Curatorul numit reprezintă în cursul întregii proceduri de execuţie pe interesatul, pe seama căruia a fost numit, pînă cînd acesta nu se îngrijeşte de reprezentare.Întru cat nu e verosimila o coliziune de interese, acelaşi curator se poate numi şi pentru mai mulţi interesaţi, însă pentru urmărit se va numi întotdeauna curator separat, dacă nu i s'a numit deja conform art. 139, şi anume, dacă reprezentantul sau din proces este cunoscut şi locuieşte la sediul judecătoriei, în persoana acestuia.Interesatii se incunostiinteaza despre numirea de curator prin scrisoare recomandată, adresată la domiciliul lor şi dacă acesta nu s'ar cunoaşte, la comuna de care aparţine imobilul ce urmează a fi licitat. + Articolul 154După ce expira 30 zile, socotite dela afişarea publicatiunei, autoritatea de cărţi funduare, deodată cu eventuala numire de curator, necesară conform articolului precedent, însărcinează cu efectuarea licitaţiei un delegat, căruia îi preda scriptele necesare.Pentru efectuarea licitaţiilor dela sediul autorităţii de cărţi funduare (art. 147), se deleagă de regula, un judecător sau un notar public, iar pentru ţinerea licitaţiilor la faţa locului, se deleagă, de regula, un portărel, respective se adresează comisie rogatorie în scopul de a se delega portărel, acelei judecătorii de ocol, în circumscripţia căreia urmează a se efectua licitaţia. + Articolul 155Imobilele, întru cat formează conform legii un singur corp de avere, trebuiesc scoase la licitaţie deodată.Dacă însă vreun corp de avere funduara consta din mai multe parcele înscrise sub numere diferite, urmaritorul este în drept să-şi formuleze prin petiţia de licitaţie cererea, ca singuraticele parcele să se liciteze separat. Asupra acestei cereri hotărăşte autoritatea de cărţi funduare după ce asculta pe toţi interesatii din cartea funduara cu domiciliul cunoscut. Împotriva incheerii date nu are loc apel (recurgere).Urmaritorul este obligat să prezinte în acest caz datele arătate în art. 144 în asa fel, ca din acelea, să se poată stabili preţul de strigare al diferitelor parcele separat.Mai multe corpuri de avere de carte funduara, chiar dacă s'ar scoate la licitaţie în acelaşi timp, de regula, nu pot fi licitate deodată. Însă, la cererea urmaritorului motivată prin petiţia de licitaţie şi după ascultarea interesatilor din cartea funduara cu domiciliul cunoscut, autoritatea de cărţi funduare poate ordonă să se liciteze deodată imobilele grevate cu aceleaşi inscriptiuni de carte funduara, dacă sînt cuprinse în aceeaşi carte funduara, sau dacă în natura sînt situate unul lîngă altul.Nota. A se vedea nota de sub art. 147. + Articolul 156, 157 şi 158. - au fost modificate prin art. 24 din Legea XII: 1908, după cum urmează:Art. 24. - În locul art. 156-158 din legea LX: 1881:Dacă, dintre mai mulţi coproprietari ai unui imobil, execuţia se face numai pentru datoria unuia sau mai multora din ei, însă nu pentru datoria tuturora, de regula, licitaţia se ordonă numai asupra portiunei celui urmărit sau celor urmăriţi.Însă, dacă în decurs de 15 zile, socotite dela afişarea publicatiunei de licitaţie, toţi ceilalţi coproprietari cer, prin petiţie autentică, şi totodată avanseaza suma necesară - care cade în sarcina lor - pentru cheltuielile nouei publicaţiuni, autoritatea de cărţi funduare ordonă licitaţia asupra întregului imobil şi fixând un nou termen de licitaţie, emite o noua publicaţiune. Aceasta cerere nu se poate revoca.Fiecare dintre coproprietarii care au cerut licitaţia poate concura pentru imobil. În acest scop, trebuie să depună din vadiu numai cota proporţională în raport cu portiunile din imobil ale celorlalţi coproprietari.Dacă au cumpărat imobilul unul sau mai mulţi coproprietari, cumpărătorul nu este obligat sa achite cota din preţul de cumpărare care cade asupra porţiunii sale de proprietate. Distribuirea preţului de cumpărare încasat şi radierea sarcinilor se va face în acest caz în asa fel, ca şi cînd s'ar fi scos în licitaţie numai portiunile celorlalţi coproprietari. + Articolul 159*Accesoriile imobilului ce urmează a fi licitat, de regula, nu se conscriu la faţa locului. Urmaritorul are însă dreptul să prezinte la cererea de licitaţie şi o conscriere şi evaluare a accesoriilor, facuta de un pretuitor judecătoresc angajat stabil, respective de doi membri ai primăriei comunale, în care caz preţul de evaluare al accesoriilor se va adauga la preţul de strigare.Iar dacă din scriptele alăturate la cererea de licitaţie ar rezultă ca, preţul de strigare al imobilului ce urmează a fi licitat, care se va stabili conform art. 148, este de cel puţin 100.000 Lei (în text 5000 florini), precum şi atunci dacă urmaritorul dovedeşte cu certificat eliberat de un pretuitor angajat în mod stabil sau de doi membri ai primăriei comunale, sau în mod autentic altfel, ca pe imobilul ce urmează a fi licitat este cladita o fabrica, sau moara cu aburi, sau alta clădire avînd importanţa hotaritoare asupra stabilirii preţului, poate să ceara, ca înainte de a se ordonă licitaţia, să se facă prin portărel, o conscriere punctuala a accesoriilor la faţa locului şi să se stabilească atît preţul de evaluare al acestora, cat şi preţul de evaluare al imobilului, pe cale de evaluare obişnuită, prin doi experţi cari se vor numi din oficiu. În acest caz, licitaţia se ordonă după terminarea procedurei la faţa locului şi ca preţ de strigare serveşte preţul de evaluare.Nota. A se vedea nota de sub art. 135. + Articolul 160Şi inafara de cazurile articolului precedent, pînă cînd nu s'a înaintat cererea de licitaţie, urmăritul are dreptul sa ceara autorităţii de cărţi funduare - întru cat avanseaza cheltuielile care cad în sarcina sa - să se facă conscrierea şi evaluarea accesoriilor imobilului prin doi experţi numiţi din oficiu.Dacă se face o asemenea conscriere şi evaluare a accesoriilor, procesul-verbal ce se va dresa se alătură la scripte şi publicaţiunea de licitaţie se emite după terminarea procedurei, iar ca preţ de strigare va servi preţul de evaluare. + Articolul 161Dacă asupra imobilului ce urmează a fi licitat este notată în cartea funduara o revendicare de drept de proprietate, nerezolvita încă cu valoare de drept, iar creanta urmaritorului s'a intabulat în cartea funduara după ce a fost notată revendicarea de drept de proprietate, licitaţia nu se poate ordonă pînă la rezolvirea cu valoare de drept a revendicării.Dacă, în privinta revendicării notate, procesul nu este încă în curs, la cererea urmaritorului, revendicantul trebuie indrumat sa înainteze procesul într'un termen fix; avînd urmaritorul dreptul sa intervină în procesul în curs sau în acela care se va inainta.Iar dacă creanta urmaritorului are inscripţie în cartea funduara înainte de notarea revendicării, licitaţia se va ordonă şi efectua fără considerare la revendicare, însă partea din preţul de cumpărare, care rămîne după indestularea poziţiilor de sarcini cu inscripţie dinainte de notarea revendicării, trebuie ţinuta în depozit judecătoresc pînă la rezolvirea cu valoarea de drept a revendicării.Aceste norme se vor aplica şi atunci, dacă, asupra imobilului ce urmează a fi licitat, este notat vreun proces de proprietate. + Articolul 162Dacă asupra unui imobil este notat în cartea funduara, cu prioritate faţă de creanta urmaritorului, un drept de răscumpărare de zalog, licitaţia trebuie ordonată cu condiţia sa rămînă neatins dreptul de răscumpărare de zalog.Însă, dacă creanta urmaritorului este intabulata cu prioritate faţă de notatiunea dreptului de răscumpărare de zalog, licitaţia se va ordonă fără considerare la dreptul de răscumpărare de zalog, iar restul din preţul de cumpărare, care rămîne după ce se vor indestula poziţiile de sarcini dinainte de notatiunea dreptului de răscumpărare de zalog, trebuie consemnat în depozit judecătoresc, pînă cînd se decide asupra dreptului de răscumpărare de zalog, prin sentinta judecătorească sau prin transactiune. + Articolul 163Dacă asupra imobilului ce urmează a fi licitat este înscris în cartea funduara un drept de servitute, licitaţia se ordonă cu condiţia, ca dreptul de servitute sa rămînă neatins.Însă, dacă asupra imobilului este intabulata o creanta înainte de intabularea servituţii, deodată cu ordonarea licitaţiei, trebuie stabilită şi suma, care se arata suficienta pentru indestularea totală a creanţelor ipotecare anterioare servituţii, şi în condiţiunile de licitaţie se va arata şi aceea ca, întru cat imobilul s'ar vinde cu menţinerea dreptului de servitute pentru un preţ care nu ajunge suma stabilită, necesară în scopul indestulari poziţiilor de sarcini anterioare inscripţiei servituţii din cartea funduara, licitaţia devine fără efect şi imobilul se vinde la termenul fixat din nou, fără menţinerea dreptului de servitute. + Articolul 164Dacă obiectul licitaţiei este o vie, la cererea urmaritorului, sau a urmaritului, sau a oricărui interesat tabular, judecătoria competenţa pentru efectuarea execuţiei poate ordonă a se da via în administrarea unui curator de sechestru numit din oficiu.Administrarea prin curator de sechestru a altor imobile se poate ordonă numai atunci, dacă petiţionarul justifica ca, fără de aceasta imobilul este expus pînă la licitaţie unui pericol de depreciere. + Articolul 165În privinta apelului (recurgerei) ce se va inainta împotriva publicatiunei de licitaţie emisă de autoritatea de cărţi funduare, care este a se considera totodată şi ca incheere de ordonarea licitaţiei, precum şi în privinta efectului suspensiv al acestuia sînt a se aplică normele generale (art. 37).În acest apel (recurgere) se poate cere şi remedierea prejudiciilor cauzate prin dispoziţiunile autorităţii de cărţi funduare referitoare la ordonarea licitaţiei, premergătoare sau concomitente cu emiterea publicaţiunii.Pe lîngă aceasta, cei interesaţi (art. 153) au dreptul să facă contestaţie adresată autorităţii de cărţi funduare, care trebuie înaintată în 8 zile socotite dela înmânarea publicatiunei, pentru modificarea condiţiunilor de licitaţie stabilite, precum şi pentru remedierea viciilor de forma săvîrşite prin dispoziţiunile autorităţii de cărţi funduare referitoare la ordonarea licitaţiei. Asupra contestaţiei hotărăşte autoritatea de cărţi funduare în 8 zile - în caz de nevoie după ascultarea celorlalţi interesaţi - şi întru cat găseşte contestaţia intemeiata, dispune în consecinţa şi în caz de nevoie emite o noua publicaţiune de licitaţie.Cererea pentru modificarea condiţiunilor de licitaţie, înaintată după termenul de 8 zile, se poate lua în considerare numai atunci, dacă adera la ea toţi interesatii (art. 153) prin declaraţie cu semnături autentificate sau luate la proces-verbal de către autoritatea de cărţi funduare.Dacă se înaintează şi apel (recurgere) şi contestaţie, scriptele se înaintează instanţei a doua după rezolvirea contestaţiei, însă numai în acel caz, dacă prejudiciul reclamat nu a fost remediat în urma contestaţiei. + Articolul 166Dacă, în clipa cînd se ordonă intabularea dreptului de ipoteca executionala, este în curs o procedură de execuţie silită împotriva aceluiaşi urmărit şi asupra aceluiaşi imobil, în scopul de a se incasa creanta altui urmăritor, autoritatea de cărţi funduare, va declara, prin incheerea de ordonarea intabulării ipotecii executionale, pe urmaritorul posterior ca aderat la urmaritorul anterior, şi despre ordonarea aderării incunostiinteaza pe urmăritor, urmărit şi pe urmaritorul anterior. + Articolul 167Dacă s'a ordonat aderarea, întru cat nu s'a emis încă publicaţiune de licitaţie în favoarea urmaritorului anterior, la cererea oricărui urmăritor se va emite o publicaţiune colectivă de licitaţie în scopul încasării creanţelor urmaritorului anterior şi posterior, cu arătarea ambilor urmăritori, afară de cazul cînd unul sau celălalt urmăritor anunta reglementar desistarea sa dela execuţie.Iar dacă publicaţiunea de licitaţie a fost deja emisă în favoarea urmaritorului anterior, autoritatea de cărţi funduare, deodată cu ordonarea aderării, emite publicaţiune suplimentară, prin care ordonă a se tine şi în favoarea urmaritorului posterior licitaţia ordonată în favoarea urmaritorului anterior. Aceasta publicaţiune suplimentară se comunică numai urmaritorului şi se afişează la autoritatea de cărţi funduare. Însă, pe cheltuiala sa, fiecare parte interesată are dreptul sa insereze publicaţiunea suplimentară în gazete, în modul arătat în art. 152.În cele 15 zile dinainte de licitaţie nu se mai poate emite publicaţiune suplimentară şi dacă la aceasta licitaţie imobilul nu s'a vândut, la cererea urmaritorului posterior se va emite o noua publicaţiune de licitaţie conform art. 147 şi urm. Cu excepţia acestui caz, aderarea are efectul de drept ca, dacă licitaţia ordonată în favoarea urmaritorului anterior nu se tine din orice motiv, licitaţia se tine în favoarea urmaritorului posterior aderat. + Articolul 168Terta persoana, care, prin execuţia ce s'a făcut asupra vreunui imobil, se simte lezata în drepturile reale pe care le are asupra imobilului sau asupra unei părţi din el, în afară de cazurile anume reglementate prin art. 156, 161, 162 şi 163, poate inainta, la autoritatea de cărţi funduare, acţiune împotriva urmaritorului, pentru sistarea în întregime sau în parte a execuţiei imobiliare.* Aceasta acţiune se judeca după normele procedurei protocolare şi se soluţionează prin sentinta. Împotriva sentinţei de a doua instanţa, prin care s'a aprobat sentinta primei instanţe, nu are loc recurs.Dacă reclamantul justifica temeinicia dreptului sau, prin acţiune sau la desbatere, într'un fel demn de a fi crezut, autoritatea de cărţi funduare poate suspenda licitaţia pînă la rezolvarea jurevalida a acţiunii, fie necondiţionat, fie condiţionat de depunerea unei cauţiuni (art. 42).Nota. 1. A se vedea nota de sub art. 140. + Articolul 169În ziua licitaţiei, portărelul, prezentându-se la faţa locului, dacă licitaţia trebuie ţinuta din oficiu, o tine din oficiu, iar în caz contrar numai atunci, dacă urmaritorul sau urmăritul este reprezentat sau dacă vreunul din ei anunta, prin petiţie scrisă sau prin declaraţie data la proces-verbal, că nu vor să fie reprezentaţi la licitaţie, însă cer totuşi ţinerea ei. Urmăritul nu poate lua parte la licitaţie ca concurent, cu excepţia cazului, cînd nu este debitor obligat personal al urmaritorului, ci este obligat sa sufere licitarea imobilului numai pentru motivul ca dânsul e proprietarul de carte funduara. + Articolul 170Înainte de începerea licitaţiei, portărelul socoteşte suma de indestulare şi accesoriile, care, dacă nu se achită de urmărit, procedează mai departe: citeşte condiţiunile de licitaţie şi invita pe cei ce vor sa liciteze, să depună la mana sa vadiul stabilit sau sa îi predea dovada reglementara despre consemnarea anticipata a vadiului în depozit judecătoresc (astăzi se depune recipisa Casei de Dep. şi Consemn.) şi să semneze condiţiunile de licitaţie.După aceasta, licitaţia se începe cu preţul de strigare şi se continua cat timp se fac oferte treptate. Dacă nimeni nu voieşte să ofere mai mult, portărelul fixează un timp fix pentru închiderea licitaţiei, care nu poate să fie mai scurt decât 5 minute şi mai lung decât 15 minute, însă care se poate prelungi, la cererea vreunuia dintre concurenţi, odată, cu încă 15 minute.Dacă se face o noua oferta, licitaţia trebuie continuată şi cînd încetează ofertele, se fixează un nou timp fix, conform celor de mai sus.Pînă la expirarea timpului fix, oricine ar dori sa liciteze, poate şi între timp să depună vadiul şi poate să facă oferte.După expirarea timpului fix, dacă între timp nu s'a făcut nicio oferta mai mare, imobilul se declara cumpărat din partea aceluia care a oferit mai mult şi prin aceasta licitaţia se declara terminată.Art. 170 este completat prin art. 25 din legea XII: 1908, după cum urmează:Art. 25. - Art. 170 din legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispoziţiuni:Acela, care a oferit pentru imobil un preţ mai mare decât preţul de strigare, dacă nimeni nu voieşte să ofere mai mult, este obligat sa completeze imediat vadiul în raport cu suma oferită, la atâtea procente cat a fost şi procentul vadiului în raport cu preţul de strigare. Dacă nu îndeplineşte aceasta obligaţiune, oferta nu i se ia în considerare şi nu mai poate lua parte la licitaţia, care trebuie continuată fără amânare.Dacă la continuarea licitaţiei nu mai face nimeni nicio oferta, însă mai înainte a licitat şi altcineva, imobilul se declara cumpărat din partea acestuia, respective, dacă au fost mai mulţi concurenţi, din partea celui ce a oferit mai mult. Dacă aceasta oferta trece de preţul de strigare, trebuiesc aplicate dispoziţiunile alineatului precedent.Concurentul, scutit în baza art. 21 de a depune vadiul, nu este obligat să depună nici suma pentru completarea vadiului. + Articolul 171*Dacă nu se oferă preţul de strigare, portărelul este obligat sa scada treptat preţul de strigare pînă cînd se fac oferte.Dacă se face oferta, în privinta procedurii de mai departe, sînt a se respecta dispoziţiunile art. 170. Imobilul se declara cumpărat din partea celui care a oferit mai mult, chiar dacă a oferit sub preţul de strigare şi a luat parte numai el singur la licitaţie.Urmaritorul, dacă este prezent sau dacă este reprezentat la licitaţie, poate să ceara suspendarea licitaţiei, chiar şi în cursul scaderii treptate a preţului de strigare, însă numai cat timp vreunul dintre concurenţi nu a făcut oferta. În cazul unei licitaţii ordonate în favoarea mai multor urmăritori, numai urmaritorii împreună pot sa uzeze de acest drept.Acest drept de suspendare nu se poate exercita atunci, cînd urmăritul cere ţinerea licitaţiei.Art. 171 este completat prin art. 26 din legea XII: 1908, după cum urmează:Art. 26. - Art. 171 din legea LX: 1881 se completează cu următoarele dispoziţiuni:Imobilele supuse impozitului pe clădiri nu se pot vinde sub jumătate din preţul de strigare stabilit prin publicaţiunea de licitaţie, iar alte imobile sub două treimi din preţul de strigare. Dacă, în cursul scaderii treptate a preţului de strigare, nu se face oferta nici la preţul minimal, portărelul suspenda licitaţia. În privinta procedurei de mai departe se urmează conform art. 176 şi 177 din legea LX: 1881, cu aplicarea corespunzătoare a art. 21, 22 şi 23 de mai sus.^2)____________^2) A se vedea art. 21. 22 şi 23 în cuprinsul art. 147, 148 şi 158 din această lege.Nota. Art. 171 este modificat prin art. 3, 4, 5 şi 6 din legea Nr. 306 din 5 August 1938:Art. 3, alin. 5, - Suma dela care încep strigările, va fi cea fixată potrivit dispoziţiunilor art. 1, reduse cu 25%; ea va fi indicată în publicaţiunea de vânzare.Art. 4. - Dacă la primul termen fixat pentru licitaţie nu s'a oferit un preţ mai mare decât cel fixat de articolul precedent, licitaţia se va amana, termenul nouei licitaţii nu poate fi mai scurt de 25 zile şi nici mai lung de 40 zile libere dela data nouei publicaţiuni.La noul termen ce se va fixa, preţul dela care încep strigările va fi cel fixat de art. 3, redus cu 10%, iar dacă se va oferi preţul astfel redus sau mai mult, tribunalul va pronunţa adjudecarea potrivit legilor în vigoare.Art. 5. - În cazul cînd nu se va fi obţinut la al doilea termen de vânzare preţul prevăzut de art. 4, vînzarea se va amana în aceleaşi condiţiuni, la noul termen adjudecarea făcându-se la preţul maxim ce se va obţine.Art. 6. - În legile în vigoare care admit adjudecarea bunului urmărit asupra creditorului, în cazul cînd nu s'a oferit un preţ mai mare decât cel fixat prin art. 4 de mai sus, adjudecarea nu se va putea face asupra acestuia decât pe preţul al cărui cuantum se fixează de acel articol. + Articolul 172Dacă, la acelaşi termen, urmează a fi separat licitate mai multe corpuri de avere funduara sau mai multe parcele ale aceluiaşi corp de avere funduara, urmăritul are dreptul sa determine ordinea în care să se scoată la licitaţie imobilele.Dacă urmăritul nu voieşte sa uzeze de acest drept al său, urmaritorul poate designa ordinea în care să se scoată la licitaţie imobilele; în caz contrar, se va urma ordinea arătată în publicaţiunea de licitaţie şi în cartea funduara.Dacă, dintre mai multe corpuri de avere sau dintre mai multe parcele ale aceluiaşi corp de avere, s'a vândut o parte în licitaţie pentru un astfel de preţ, ca, ţinînd seama de situaţia de carte funduara şi totodată ţinînd seama şi de suma verosimila a creanţelor privilegiate, din preţul de cumpărare al imobilelor deja vândute, se acoperă necondiţionat creanta urmaritorului împreună cu accesoriile, licitaţia pe mai departe trebuie suspendată. + Articolul 173Despre licitaţie se dreseaza proces-verbal, care trebuie să cuprindă următoarele: a) Arătarea obiectului, locului şi timpului licitaţiei, cu referire la incheerea de delegare şi la publicaţiunea de licitaţie ce s'a emis; ... b) Numele portărelului şi a părţilor prezente sau a reprezentanţilor lor; ... c) Calculul creanţei şi arătarea împrejurării ca, condiţiunile de licitaţie au fost citite; ... d) Numele şi locuinta celor ce vor sa liciteze; ... e) Insemnarea exactă a ofertelor treptate; în asa fel, ca, după numele fiecărui ofertant, să se arate sumele ofertelor făcute de el; ... f) În cazul art. 171, arătarea scaderei treptate a preţului de cumpărare; ... g) Oferta cea mai mare, scrisă în cifre şi litere, şi arătarea ca, în urma acestei oferte mai mari, întru cat în timpul fix nu s'a făcut o ofertă mai mare, obiectul licitaţiei se declara cumpărat din partea celui ce a oferit mai mult; ... h) Menţiunea ca, s'a reţinut vadiul celui mai mare ofertant şi ca s'a restituit vadiul celorlalţi concurenţi. ... Concurentii cari nu vor sa participe pe mai departe la licitaţie, confirmand reprimirea vadiului sau adeverintei de depunere, pot să semneze procesul-verbal de licitaţie oricînd în cursul licitaţiei. + Articolul 174Cumpărătorul, dacă a licitat din încredinţarea cuiva sau în tovarasie cu cineva, este obligat sa numească la sfîrşitul licitaţiei pe mandantele sau pe tovarasul sau de proprietate şi să semneze procesul-verbal arătându-şi aceasta calitate.Dacă nu se face o asemenea declaraţie, precum şi atunci, dacă, deşi s'a făcut declaraţie, nu se depune imediat procura specială, data de mandantele sau tovarasul de proprietate şi legalizată în regula, sau dacă nu s'a înaintat judecătoriei în cel mult opt zile dela licitaţie, se considera singurul cumpărător acela, care a făcut oferta cea mai mare.La cererea şi pe cheltuiala cumpărătorului, portărelul este obligat sa numească un curator de sechestru provizoriu, a cărui misiune este sa supravegheze păstrarea neatinsa a imobilului şi accesoriilor, pînă la predarea sau punerea sub sechestru a imobilului. + Articolul 175După terminarea licitaţiei, portărelul este obligat sa înainteze autorităţii de cărţi funduare, fără amânare, toate scriptele, procesul-verbal de licitaţie precum şi suma sau efectele depuse ca vadiu.Dacă, din oricare motiv, scriptele nu se pot inainta fără amânare, suma sau efectele depuse ca vadiu, se înaintează cu raport separat, la licitaţiile ţinute în localitate, imediat după terminarea licitaţiei, iar la alte licitaţii, după ce soseste acasă portărelul.Cheltuielile de licitaţie socotite, le stabileşte autoritatea de cărţi funduare, după sosirea raportului. + Articolul 176*Dacă licitaţia a rămas fără rezultat, portărelul este obligat, pe lîngă înaintarea scriptelor, să facă în decurs de trei zile raport autorităţii de cărţi funduare. În decurs de şase luni, socotite din ziua licitaţiei fără rezultat, autoritatea de cărţi funduare fixează la cererea urmaritorului sau urmaritului un nou termen de licitaţie, pe treizeci zile, care se aduce la cunoştinţa publică în modul arătat la art. 152, cu deosebirea ca extrasul publicaţiunii se insereaza numai odată în gazeta oficială chiar şi atunci, cînd preţul de strigare trece de 40.000 lei (în text: 2000 florini). Publicaţiunea se comunică celor interesaţi, conform art. 153, contra dovada de inmanare şi dacă dovada de inmanare nu soseste în decurs de cincisprezece zile, socotite dela afişarea publicatiunei, se numeşte curator.Apelul (recurgerea) şi contestaţia, înaintate contra acestei noui publicaţiuni de licitaţie, nu au efect suspensiv asupra ţinerii licitaţiei.Dacă nu s'a înaintat cerere pentru fixarea unui nou termen de licitaţie în decurs de şase luni, socotite din ziua licitaţiei rămase fără rezultat, radierea notatiunei licitaţiei, se va ordonă din oficiu.Aceste norme se aplică şi atunci, cînd o licitaţie fixată a fost amânată prin acordul comun al părţilor.Nota. A se vedea art. 2, 3, 4 şi 5 ale legii Nr. 306 din 5 August 1938 (reproduse la nota de sub art. 152 şi 171). + Articolul 177După şase luni, socotite dela termenul licitaţiei rămase fără rezultat, sau amânate, ordonarea nouei licitaţii trebuie cerută la autoritatea de cărţi funduare conform art. 144. În acest caz, se va proceda în privinta ordonarii licitaţiei şi fixării termenului de licitaţie conform normelor din art. 145 şi urm., iar în privinta publicării termenului de licitaţie şi încunoştiinţării interesatilor, potrivit dispoziţiunilor art. 152 şi 153.Nota. A se vedea nota dela art. 176. + Articolul 178Pentru vicii de forma săvîrşite la efectuarea licitaţiei, urmaritorul, urmăritul, creditorii ipotecari şi coproprietarii, în cazul ca li s'a licitat şi porţiunea lor, pot face în decurs de opt zile, socotite dela terminarea licitaţiei, contestaţie, care se va inainta direct autorităţii de cărţi funduare; la rezolvirea căreia se vor aplica în mod corespunzător dispoziţiunile referitoare din art. 165.În privinta apelului (recurgerei) ce s'a declarat împotriva incheerii date asupra contestaţiei, se aplică normele generale, însă, dacă autoritatea de cărţi funduare anulează licitaţia în urma contestaţiei, împotriva acestei incheeri, poate să facă apel (recurgere) şi cumpărătorul în licitaţie. + Articolul 179Anularea licitaţiei, efectuată asupra unor imobile, are loc numai în următoarele cazuri: a) Dacă nu s'a înmânat publicaţiunea de licitaţie de loc, sau nu în timp trebuincios, sau nu s'a înmânat regulat, interesatilor, respective curatorilor şi, în cazurile art. 185 şi 187, cumpărătorului anterior (art. 153 şi 176, mai departe art. 185 şi 187); ... b) Dacă publicaţiunea primei licitaţii nu a fost afişată la autoritatea de cărţi funduare cu cel puţin 60 zile înainte de licitaţie, iar publicaţiunile licitaţiilor următoare cu cel puţin 15 zile şi întru cat e necesară şi o inserare în gazete, dacă publicaţiunea primei licitaţii n'a fost inserată, conform art. 152, cu 15 zile înainte de licitaţie, iar publicaţiunile licitaţiilor următoare, conform art. 176, cu 8 zile înainte de licitaţie; ... c) Dacă licitaţia s'a ţinut, cu toate ca în cursul procedurei de execuţie s'a înaintat pe baza art. 140 şi 165, în termen legat, apel (recurgere) sau contestaţie cu efect suspensiv asupra ţinerii licitaţiei; ... d) Dacă licitaţia n'a fost ţinuta în locul sau în timpul arătat în publicaţiunea afişată, înmânată sau inserată sau dacă nu s'a licitat imobilul arătat în publicaţiune; ... e) Dacă a fost admis cineva sa liciteze fără a depune vadiul, sau dacă, fără motiv legal, a fost exclus dela licitaţie un concurent, care s'a oferit să depună vadiul; ... f) Dacă nu s'au respectat dispoziţiunile art. 170 şi 171 referitor la ofertele treptate, la stabilirea timpului fix şi la încetarea licitaţiei; ... g) Dacă, în conformitate cu art. 171, 172 şi 185, licitaţia ar fi trebuit să fie suspendată şi totuşi s'a ţinut. ... Pe motivul ca publicaţiunea de licitaţie nu a fost înmânată regulat sau nu a fost înmânată de loc, licitaţia se poate anula numai atunci, cînd se înaintează contestaţie pe acest motiv de către interesatul, care, din cauza neregularitatii de inmanare, nu a fost încunoştiinţat.Pe motivul că nu a fost numit curator, sau pe motivul ca publicaţiunea de licitaţie nu a fost înmânată acestuia regulat sau de loc, anularea licitaţiei are loc numai atunci, dacă face contestaţie interesatul neincunostiintat de licitaţie separat (art. 153). + Articolul 180Dacă în 8 zile, socotite din ziua licitaţiei, nu se înaintează contestaţie, numai dacă condiţiunile de licitaţie nu prevăd contrariul, i se eliberează cumpărătorului certificat de cumpărare, pe baza căruia, cumpărătorul poate lua în posesiune imobilul cumpărat şi întru cat ar fi împiedicat în aceasta din partea urmaritului sau de către altcineva, poate să ceara, pentru luarea în posesiune a imobilului, ajutorul autorităţii comunale sau administrative.Dacă cumpărătorul cere, punerea în posesiune se face prin portărel şi în caz de nevoie, intrebuintand forta publică.Dacă se înaintează contestaţie, în termen 8 zile, socotite din ziua licitaţiei, la cererea şi pe cheltuiala cumpărătorului, imobilele vândute se iau sub sechestru, chiar fără justificarea vreunui pericol. + Articolul 181Dacă imobilul licitat este dat în chirie sau în arenda, chiriaşii sau arendaşii sînt obligaţi - afară numai dacă s'a stipulat contrariul în condiţiunile de licitaţie - sa cedeze cumpărătorului dreptul de folosinţă şi anume: arendaşii, după modalităţile din contract, la finea anului economic în care s'a ţinut licitaţia, iar chiriaşii, în conformitate cu normele locale şi în lipsa lor, după o denunţare de trei luni. Preţul locatiunii, scadent după ziua licitaţiei, i se cuvine cumpărătorului. Drepturile, pe care le-ar avea chiriaşul sau arendaşul împotriva locatorului, eventual şi asupra preţului de cumpărare rămîn neatinse.Chiriaşul sau arendaşul, dacă au fost avizaţi despre licitaţie de către cumpărător, nu mai pot plati urmaritului preţul locatiunii ce devine scadent din ziua licitaţiei şi pînă la ridicarea ei la valoare de drept, ci sînt obligaţi sa-l depună la judecătorie (astăzi Casa de Dep. şi Consemn.). + Articolul 182Dacă s'a ridicat la valoare de drept licitaţia şi cumpărătorul a îndeplinit condiţiunile de licitaţie, în special a achitat preţul de cumpărare, autoritatea de cărţi funduare ordonă din oficiu să se intabuleze pe numele sau dreptul de proprietate asupra imobilului.Deodată cu intabularea dreptului de proprietate, se vor radia din oficiu toate poziţiile de sarcini intabulate sau prenotate şi notatiunile, cu excepţia acelora care rămîn eventual în fiinta conform art. 162 şi 163, sau care s'ar prelua conform art. 183. + Articolul 183Cumpărătorul este liber a se invoi cu creditorii ipotecari, sa rămînă creanţele acestora - întru cat ar primi indestulare din preţul de cumpărare - şi pe mai departe asupra imobilului ca sarcina. Asemenea creanţe se considera ca şi cînd s'ar fi vărsat şi ordonantat creditorilor. + Articolul 184Impozitele, care grevează imobilul, scadente după ziua licitaţiei şi taxele de transcriere, se vor suporta de cumpărător.Ratele scadente după ziua licitaţiei, din dijma de vie, din rascumparari urbariale şi altele asemănătoare, precum şi din datoria pentru regulari de ape, care grevează imobilul, cad în sarcina cumpărătorului, fără a fi socotite în preţul de cumpărare.Pentru alte sarcini ale proprietarului anterior - numai dacă condiţiunile de licitaţie nu conţin contrariul - cumpărătorul nu răspunde. + Articolul 185Dacă cumpărătorul nu a îndeplinit în termenul fixat condiţiunile de licitaţie, pe lîngă pierderea vadiului, care se va adauga la preţul de cumpărare ce se va incasa la o noua licitaţie şi care se distribue deodată cu acela, la cererea oricărui interesat, autoritatea de cărţi funduare ordonă o noua licitaţie.În acest caz, noul termen de licitaţie se fixează de autoritatea de cărţi funduare pe 30 zile conform normelor din art. 176. Publicaţiunea de licitaţie ce se emite în acest caz, trebuie comunicată inafara de cei arătaţi în art. 153 şi cumpărătorului anterior şi anume acestuia din urma după normele pentru înmânarea actelor introductive de instanţa, însă cu omiterea citaţiei prin publicaţiune, cu cel puţin 8 zile înainte de licitaţie.Cumpărătorul anterior nu poate lua parte la noua licitaţie ca cumpărător.Dacă, înainte de termenul nouei licitaţii, cumpărătorul, pe lîngă ca achită toate cheltuielile cauzate cu ordonarea nouei licitaţii, îndeplineşte în întregime condiţiunile de licitaţie într'un timp, cînd portărelul poate fi avizat înainte de ţinerea licitaţiei, autoritatea de cărţi funduare este obligată sa suspende licitaţia, iar dacă aceasta plata se face înainte de începerea licitaţiei la portărel, acesta este obligat sa suspende licitaţia.Nota. A se vedea nota de sub art. 152. + Articolul 186Dacă la noua licitaţie imobilul s'ar vinde pentru un preţ mai mare decât preţul de cumpărare anterior, diferenţa în plus nu i se cuvine cumpărătorului.În caz contrar, dacă imobilul s'ar vinde pentru un preţ mai mic, cumpărătorul anterior este obligat sa plătească diferenţa ce se iveşte între preţul de cumpărare vechiu şi cel nou, însă în aceasta diferenţa i se socoteşte şi vadiul.Pînă la concurenta diferenţei ce urmează a se plati, la cererea oricărui interesat, chiar fără a se justifica vreun pericol, autoritatea de cărţi funduare este obligată sa ordone împotriva cumpărătorului execuţie de asigurare şi după ce asculta la o desbatere protocolara pe interesaţi şi pe cumpărătorul anterior, stabileşte suma pe care cumpărătorul anterior va fi obligat sa o plătească în termen de 15 zile sub sancţiunea execuţiei.Pe baza incheerii ce se da în aceasta privinta are loc execuţie silită, însă asupra acesteia, apelul (recurgerea) ce se înaintează, are efect suspensiv. + Articolul 187A fost modificat prin art. 27 din legea XII: 1908, după cum urmează:Dacă, în decurs de 15 zile după licitaţie, cineva - pe lîngă depunerea vadiului stabilit, sau în cazul art. 25 a vadiului completat, - face o ofertă, care întrece oferta cumpărătorului cu cel puţin a zecea parte şi totodată avanseaza cheltuielile nouei licitaţii în raport cu cheltuielile stabilite pentru licitaţia anterioară (supraoferta), autoritatea de cărţi funduare declara licitaţia anterioară fără efect şi ordonă o noua licitaţie, la care sînt a se aplică, în privinta emiterii şi inmanarii publicaţiunii de licitaţie, normele din art. 176 şi 185 din legea LX: 1881 şi art. 21, 22 şi 23 de mai sus.Supraoferta nu se mai poate revoca.Alineatul penultim al art. 21 trebuie aplicat în caz de supraoferta în mod corespunzător.Noua licitaţie se tine după normele generale, cu deosebirea ca:1. Supraoferta este obligatorie şi atunci dacă ofertantul nu se prezintă la licitaţie;2. Dacă la licitaţie nu s'a făcut o ofertă mai mare decât supraoferta, imobilul se declara cumpărat de către supraofertant;3. Cheltuielile nouei licitaţii este obligat să le plătească cumpărătorul, peste preţul de cumpărare.Toate aceste abateri trebuiesc arătate în publicaţiunea de licitaţie.Dintre mai multe supraoferte se ia în considerare cea mai mare.Supraoferta este obligatorie şi atunci, dacă licitaţia ţinuta în urma ei a fost anulată, ordonandu-se o noua licitaţie.După ce s'a ţinut în conformitate cu acest articol noua licitaţie ridicată la valoare de drept, nu se mai poate face o alta supraoferta.Nota. Privitor la art. 21, 22 şi 23 citate în cuprinsul acestui articol, a se vedea nota de sub art. 171, punct 2. + Articolul 188După ce s'a ridicat licitaţia la valoare de drept, autoritatea de cărţi funduare fixează termen pentru desbaterea de seriere din oficiu şi citeaza pentru aceasta pe cei interesaţi conform cărţii funduare, respective curatorul numit pe seama lor în cursul execuţiei şi Administraţia financiară, pe cea din urma cu invitaţia, să depună, pînă la termenul fixat pentru desbatere de seriere, un tablou despre impozitele către Stat şi comuna, care grevează direct imobilul şi care au devenit scadente pînă în ziua licitaţiei, specificându-se în el ziua scadentei şi accesoriile, precum şi o nota despre taxele care grevează imobilul, cu specificarea zilei în care s'a declarat actul juridic al transferului, în fine tablourile justificând existenta datoriilor din impozite şi taxe mai vechi, intabulate cu drept de ipoteca, cu atît mai mult ca, dacă s'ar omite înaintarea lor şi dacă nici nu s'ar prezenta la desbaterea de seriere, impozitele şi taxele se inlatura cu ocaziunea distribuirii preţului.Întru cat în cursul procedurei de execuţie nu s'ar fi numit curator pentru reprezentarea creditorilor ipotecari cu domiciliul necunoscut, trebuie să li se numească curator, comunicându-se incheerea şi acestuia.Dacă rezultă din cartea funduara sau dacă autoritatea de cărţi funduare are cunoştinţa ca, imobilul este grevat cu dijma de vie, răscumpărare urbariala sau alta asemenea răscumpărare, sau datorie pentru regulari de ape, trebuiesc citaţi la desbaterea pentru distribuirea preţului şi proprietarul îndreptăţit, sau reprezentantul composesoratului, respective reprezentantul societăţii pentru regulari de ape.Pentru creditorii absenţi sau necunoscuţi nu e necesar să se emita publicaţiuni.Cumpărătorul dacă nu a vărsat întregul preţ, de asemenea trebuie încunoştiinţat despre desbaterea de seriere. + Articolul 189Din preţul de cumpărare se vor achită, înainte de creditorii ipotecari, următoarele poziţii privilegiate, în următoarea ordine: a) Cheltuielile făcute de urmăritor şi în cazurile art. 166 şi 167 de urmăritori, pentru publicarea şi efectuarea licitaţiei imobiliare, stabilite de judecătorie, mai departe cheltuielile de timbru ale desbaterei de seriere, taxele pentru desbaterea de seriere cuvenite curatorului numit ca sa reprezinte pe creditorii necunoscuţi şi în cazul art. 164 şi 212, cheltuielile şi taxele curatorului de sechestru; ... b) (Acest alineat a fost înlocuit prin art. 317 şi 318 din legea Nr. 269, pentru codul de procedura fiscală din 1 Aprilie 1942; a se vedea textul la desvoltarile noastre dela pag. 171 şi 172); ... c) Ratele, care în conformitate cu legile în vigoare grevează direct imobilul, din dijma de vie, din sumele de rascumparari urbariale sau alte asemenea şi din datorii pentru regulari de ape, care au devenit scadente înainte de ziua licitaţiei, restante pentru un timp nu mai vechiu decât trei ani. ... Dacă creanţele dela punctul c) nu s'ar putea achită în întregime din preţul de cumpărare, se vor achită în primul rând, creanţele pentru regulari de ape, iar celelalte creanţe vor suferi o reducere proporţională.Nota. A se vedea capitolul V secţia V privitor la regimul privilegiilor. + Articolul 190După indestularea creanţelor privilegiate, se vor indestula din preţul de cumpărare creanţele creditorilor ipotecari, în rangul serial din cartea funduara.Creanţele înscrise asupra mai multor corpuri de avere funduara, cuprinse în cărţile funduare ale aceleiaşi autorităţi de cărţi funduare, licitate deodată, se vor trece în ordinea de indestulare cu observarea ca, întru cat distribuirea preţului s'ar face deodată, creanţele, a căror indestulare totală se poate face şi pe lîngă o distribuire proporţională, se vor indestula din preţul de cumpărare proporţional. - Aceasta regula se aplică şi la creanţele ipotecare, care grevează portiunile mai multor coproprietari dintr'un imobil comun.Iar, dacă creanta asigurata prin ipoteca grevează totodată şi asupra altui imobil nescos în licitaţie, sau şi asupra unei porţiuni nelicitate dintr'un imobil comun al altui proprietar, din preţul de cumpărare se va indestula creditorul, după voinţa sa, în întregime sau în parte.Creditorii ipotecari posteriori au dreptul sa rascumpere, cu plata în numerar, pînă la distribuirea preţului, creanţele creditorilor ipotecari anteriori.Dacă mai mulţi creditori ipotecari voiesc sa uzeze de acest drept, prioritatea se cuvine creditorilor în ordinea de inscripţie din cartea funduara. Însă, creditorul ipotecar cu inscripţie posterioară, poate să-şi valorifice dreptul de răscumpărare şi faţă de creditorul ipotecar anterior, dacă îi rascumpara şi creanta acestuia cu plata în numerar.Creditorul ipotecar, care a rascumparat vreo creanta, intră în ce priveşte creanta rascumparata în drepturile creditorului.Nota. A se vedea şi art. 17 din legea Nr. 33 privitoare la lichidarea datoriilor agricole şi urbane, din 7 Aprilie 1934, pentru cazul cînd, în urma adjudecării definitive a vreunui bun, ar veni creditorii cu creanţe reduse în concurs cu alţi creditori neintrând în prevederile acelei legi, iar preţul adjudecării n'ar fi suficient pentru acoperirea totalităţii creanţelor. + Articolul 191Dacă asupra imobilului licitat este intabulat în favoarea cuiva dreptul de uzufruct, preţul de cumpărare, respective restul din acest preţ, care a rămas după indestularea creditorilor ipotecari anteriori, se va consemna în depozit judecătoresc sau se va fructifica conform art. 202, iar venitul din dobânzi trebuie eliberat uzufructuarului.În cazul altei servituţi, dacă imobilul s'a licitat în conformitate cu art. 163 fără menţinerea servituţilor, se va avea în vedere la socoteli, în cuantumul pretins de creditor: suma platibila ca echivalent al servituţii, iar în cazul unei arendări sau închirieri intabulate, suma despăgubirilor pretinse de arendaş sau chiriaş pentru cazul sistării raportului de locaţiune. Aceeaşi norma se aplică şi în cazul unor stipulaţiuni înscrise, în ce priveşte echivalentul în bani al acestora.Creanţele cu suma nedeterminată, pentru asigurarea cărora s'a intabulat sau s'a prenotat conform regulamentului de cărţi funduare o sumă maxima, se vor trece în socoteli cu această sumă maxima, iar creanţele asigurate prin înscrierea unei garanţii, vor fi trecute în socoteli, cu suma garanţiei ce s'a înscris.Întru cat asupra imobilului licitat sînt înscrise asemenea creanţe, prin incheerea ordonand desbaterea de seriere, va fi avertizat creditorul ca, întru cat nu s'ar prezenta la desbatere şi nu şi-ar face calculul creanţei, ea se omite din ordinea de seriere. Incheerea se comunică la mana proprie a creditorului, fără citare prin publicaţiune, şi dacă înmânarea nu se poate efectua, se va numi curator. + Articolul 192Se vor indestula în rangul serial al capitalului cuvenit creditorilor ipotecari, de asemenea în rangul serial al capitalului poziţiilor privilegiate, seriate conform punctului b) din art. 189: a) Dobânzile, restante pentru un timp nu mai vechiu de trei ani, socotiţi retroactiv din ziua licitaţiei; ... b) Dobânzile care curg mai departe şi după ziua licitaţiei. ... * Dacă nu se arata procentul în inscripţia din cartea funduara, nu se poate seria o dobînda mai mare de şase procente.Cheltuelile de proces şi cheltuelile, neadmise printre poziţiile privilegiate, ivite cu reprezentarea la execuţie şi la desbaterea de distribuirea preţului, se pot seria în aceeaşi ordine de prioritate ca şi capitalul numai atunci cînd, pînă la concurenta sumei care serveşte drept garanţie pentru acoperirea cheltuielilor, a fost de asemenea înscris dreptul de ipoteca, însă şi în acest caz numai atunci, dacă aceste cheltuieli nu trec peste suma înscrisă. De altfel, cheltuielile se vor indestula în rangul serial al intabulării lor şi dacă o asemenea intabulare nu exista, după ce au fost indestulate toate creanţele ipotecare, eventual cu o reducere proporţională, din restul preţului de cumpărare.Pentru creditorul ipotecar, care, deşi citat, nu se prezintă la desbaterea pentru distribuirea preţului, se tine seama numai de capitalul din inscriptiune.Creanţele ipotecare producătoare de dobânzi, nescadente încă în ziua distribuirii preţului, se vor indestula cu o sumă, la care, adaugand a dobînda de 6%, ar corespunde la scadenta capitalului intabulat sau prenotat.* La creanţe intabulate, derivând din împrumut, la care se amortizeaza capitalul, dobînda şi eventual şi alte accesorii, în rate egale, într'un anumit număr de ani, care cuprind amortizarea de capital, dobânzi şi eventual şi alte accesorii, la care este arătată aceasta natura şi în intabularea din cartea funduara, se poate excepţiona serierea dobânzilor şi eventualelor alte accesorii din obligaţiune, în ordinea de prioritate a capitalului, numai întru atît, încît suma pretinsa cu titlul de capital şi accesorii ar fi mai mare decât capitalul intabulat şi procentele arătate în aceasta intabulare, iar în cazul cînd procentul nu s'ar arata, dacă ar fi mai mare decât o dobînda de 6%, socotită pe trei ani.Nota. Acest articol a fost modificat prin art. 1 al legii Nr. 124 din 5 Mai 1938 (a se vedea nota de sub art. 150). + Articolul 193În cazul cînd sînt intabulate sau prenotate rente anuale, suma restanta pentru cel trei ani dinainte de ziua licitaţiei se va indestula din preţul de cumpărare, iar pentru acoperirea ratelor anuale care vor deveni scadente în viitor, se va trece în socoteli şi se va fructifica capitalul necesar, conform învoielii părţilor. Dacă, în aceasta privinta, nu a intervenit nicio învoiala între părţi, asupra propunerilor făcute decide judecătoria.Capitalul plasat se poate întrebuinţa pentru indestularea creanţelor posterioare numai după ce a încetat obligaţiunea pentru plata rentei. + Articolul 194Desbaterea de seriere o conduce judecătorul delegat şi dreseaza despre aceasta un proces-verbal, în care se arata mersul desbaterii.Desbaterea se începe cu aceea ca, se socoteşte cu aproximatie: suma din preţul de cumpărare consemnată în depozit judecătoresc şi cea neplatita încă de cumpărător, împreună cu dobânzile curente şi se face menţiune în procesul-verbal de rezultatul acestei socoteli.După aceasta, ascultandu-se cei interesaţi, se socotesc creanţele, respective se stabileşte proiectul ordinei de plată. În acest proiect, se trec poziţiile socotite, sub numere curente, fără considerare la eventualele excepţiuni, însă în asa fel, ca să se înregistreze în rubrica separată poziţiile neexceptionale şi de asemenea în rubrica separată poziţiile excepţionate, iar în caz de excepţionare parţială, partea excepţionata în rubrica poziţiilor excepţionate.Socoteala se continua pînă atunci, pînă se epuizează prin poziţiile neexceptionale întreg preţul de cumpărare, sau pînă se socotesc toate creanţele ipotecare. + Articolul 195După ce s'a terminat facerea socotelilor, judecătorul ascultând, în privinta fiecărei poziţii excepţionate, pe cei ce fac excepţiile şi pe cei cu interese contrare, le consemnează declaraţiile în proces-verbal, cu referire la eventualele dovezi, şi înaintează fără amânare autorităţii de cărţi funduare procesul-verbal, semnat de dânsul şi de părţi. + Articolul 196Autoritatea de cărţi funduare este obligată sa stabilească ordinea de indestulare pe baza procesului-verbal prezentat, în asa fel, ca să fie terminată în cel mai târziu 15 zile, socotite din ziua desbaterii de seriere, pentru a putea fi expusă la vederea părţilor interesate.Autoritatea de cărţi funduare soluţionează excepţiunile privitoare la poziţiile privilegiate insirate în punctul a) al art. 189, întotdeauna şi de regula şi excepţiunile privitoare la creanţele ipotecare, care se referă numai la chestiunea rangului serial din cartea funduara, pe baza procesului-verbal prezentat şi după situaţia de carte funduara, fără de îndrumare la proces.Însă, dacă excepţiunile privind rangul serial din cartea funduara nu se pot soluţiona pe baza cărţii funduare, una din părţile cu interese contrare se va îndrumă sa înainteze acţiunea, acordându-se un termen fix.În privinta impozitelor şi taxelor anunţate ca poziţii privilegiate, autoritatea de cărţi funduare hotărăşte numai asupra chestiunei dacă se seriaza sau nu impozitele şi taxele din tablou printre poziţiile privilegiate conform art. 189 şi în aceasta privinta, dacă crede de necesar, poate îndrumă autorităţile fiscale sa servească informaţiuni şi date mai amanuntite.În ce priveşte suma impozitelor şi a taxelor, cei interesaţi se pot adresa cu remedii de drept autorităţilor fiscale competente, conform normelor în vigoare.Nota. A se vedea art. 324 al legii Nr. 269 din 1 Aprilie 1942. pentru codul de procedura fiscale. + Articolul 197Dacă s'a excepţionat de către debitor vreo creanta ipotecară sau veracitatea ori cuantumul vreunei creanţe enumerate la art. 189, punct. c), creditorul trebuie indrumat la proces, dacă nu dovedeşte la desbaterea de seriere ca, creanta sa este stabilită prin sentinta ridicată la valoare de drept sau prin transactiune judecătorească, sau ca este bazată pe un act autentic executoriu conform legii fără o prealabilă procedura procesuala, sau ca este proces în curs.De asemenea, creditorul trebuie indrumat la proces şi atunci, cînd se excepţioneaza creanta socotită conform art. 191, fie de debitor fie de către alt creditor ipotecar. Cu excepţia acestor cazuri, cînd se excepţioneaza de către alt creditor ipotecar o creanta nestabilita prin sentinta ridicată la valoare de drept sau transactiune, sau o creanta care nu este bazată pe un act autentic executoriu conform legii fără o prealabilă procedura procesuala, însă recunoscută de debitor, se va îndrumă la proces creditorul care ridica excepţii.Iar, dacă creanta este stabilită prin sentinta ridicată la valoare de drept sau transactiune, sau este bazată pe un act autentic executoriu conform legii fără o prealabilă procedura procesuala, excepţiile se pot lua în considerare numai atunci, dacă cei ce le ridica au făcut verosimil ca, creanta a încetat în întregime sau în parte, în urma unor împrejurări de fapt ivite după data sentinţei ridicate la valoare de drept, transactiunei sau actului autentic. În acest caz, fie ca se ridica excepţiunile de către debitor, fie ca se ridica de către creditor, trebuie să fie indrumati la proces cei ce excepţioneaza.Cel indrumat la proces este obligat sa înainteze acţiunea la judecătoria competenţa într'un termen fix de 30 zile, socotite dela ridicarea la valoare de drept a incheerii şi sa anunţe înaintarea acţiunii autorităţii de cărţi funduare, în acelaşi termen.Dacă se excepţioneaza valabilitatea unei inscriptiuni din cartea funduara, se va îndrumă la proces cel ce ridica excepţia.Însă, împotriva valabilităţii inscripţiei din cartea funduara poate să ridice excepţiuni numai acela, care în conformitate cu regulamentul cărţilor funduare are dreptul să facă acţiune. + Articolul 198Dacă cei ce fac excepţii arata ca, s'a pus în curgere acţiunea de reînnoire (revizuire) sau procedura de anulare împotriva sentinţei prin care s'a stabilit creanta excepţionata, în cazul cînd justifica un pericol (art. 42), pot pretinde ca suma excepţionata să se păstreze în depozit judecătoresc pînă cînd se soluţionează prin hotărîre judecătorească ridicată la valoare de drept procedura care este în curs. + Articolul 199*Împotriva incheerii de seriere, data de autoritatea de cărţi funduare, are loc apel (recurgere), care trebuie înaintat în decurs de 8 zile, socotite dela împlinirea unui termen de 15 zile, din ziua desbaterii de seriere, şi dacă instanţa a doua a schimbat incheerea primei instanţe, are loc recurs pe mai departe la instanţa a treia, în termen de 8 zile dela comunicare.Apelul (recurgere) are efect suspensiv întru atît, încît pînă la rezolvirea lui nu se poate face indestularea creanţelor, a căror indestulare din preţul de cumpărare depinde de hotărîrea care se va da asupra apelului (recurgerei).Notă: a se vedea nota noastră de sub art. 140. + Articolul 200După expirarea termenului de apel (recurgere), autoritatea de cărţi funduare dispune din oficiu a se indestula creanţele, a căror achitare nu depinde nici de eventualele apeluri (recurgeri), înaintate şi nici de îndrumarea la proces.Cu aceasta ocaziune, autoritatea de cărţi funduare stabileşte, după poziţii, sumele care trebuiesc păstrate în depozit judecătoresc pînă la expirarea termenului fix pentru înaintarea procesului, respective pînă la rezolvirea cu valoare de drept a procesului ce s'a pornit, sau pînă cînd se da incheere asupra apelului (recurgerei).În măsura în care se va rezolva una sau alta din excepţiuni, prin hotărîre ridicată la valoare de drept, sau prin expirarea termenului fix, respective prin faptul ca s'a ridicat la valoare de drept hotărîrea data de instanţa superioară asupra apelului (recurgerei), plăţile în continuare se vor efectua de autoritatea de cărţi funduare, din timp în timp. + Articolul 201Plata se face, de regula, în asa fel ca, se ordonanţează celui în drept suma din depozit. În acest scop, indreptatitul respectiv este obligat să prezinte autorităţii de cărţi funduare, documentul original, întru cat nu l-ar fi prezentat la desbaterea de seriere, pe care va trebui să se noteze plata.Plata facuta prin ordonantare se noteaza pe documentul original şi dacă, prin plata, documentul şi-a pierdut valoarea, se eliberează debitorului, iar în caz contrar, se restitue creditorului.Dacă se ordonanţează pe seama vreunui creditor, ca achitare parţială, restul din preţul de cumpărare, fără a se putea determina suma, care rămîne după indestularea celorlalte creanţe, stabilite în sume determinate, ce se plătesc, respective se păstrează în depozit judecătoresc, se va îndrumă perceptia să raporteze autorităţii de cărţi funduare, după ce s'a făcut plata, suma acestui rest, pentru a se putea nota amortizarea.Întru cat împrejurările, pretind, autoritatea de cărţi funduare poate ordonă să se efectueze plata creanţelor, în întregime sau în parte, printr'un delegat al său, la un termen fixat în acest scop, sau în cazuri mai importante, printr'un notar public, încredinţat în acest scop, socotindu-se taxele acestuia din urma printre poziţiile privilegiate. + Articolul 202Pe seama creditorului, a cărui creanta, a fost excepţionata neîntemeiat, cei ce au excepţionat-o, sînt obligaţi solidar sa plătească diferenţa de dobînda, după suma de depozit, care se cuvine creditorului.Creditorul are dreptul să-şi valorifice acest drept în procesul pornit conform art. 197, sau prin proces separat.Dacă debitorul excepţioneaza creanta, creditorul poate pretinde să se socoteasca aceasta diferenţa de dobînda pe doi ani şi seriindu-se în rangul creanţei sale sa i se asigure prin consemnare în depozit. Iar dacă excepţiunea se ridica din partea vreunui alt creditor, creditorul, a cărui creanta a fost excepţionata poate să pretindă prin procesul-verbal dresat despre desbaterea de seriere, ca cei ce excepţioneaza, sa îi asigure diferenţa de dobînda şi cheltuielile de proces, conform art. 42, după care, judecătoria îndrumă, prin incheerea data cu ocaziunea desbaterii de seriere, pe cei ce excepţioneaza, să depună o cauţiune, care se va stabili pe bază de apreciere judecătorească.Împotriva acestei părţi din incheere nu are loc vreun remediu de drept şi dacă cei ce au ridicat excepţiunile nu consemnează cauţiunea, în decurs de 8 zile, socotite dela înmânarea incheerii, suma stabilită în ordinea de seriere, se ordonanţează, la cererea celui îndreptăţit, fără a se tine seama de îndrumarea la proces.În alta privinta, părţile interesate au dreptul să se invoiasca, ca suma ce serveşte drept acoperire pentru poziţia excepţionata, să se fructifice, în loc de depozit judecătoresc, la vreo institutiune financiară, pe care o vor alege dânşii, sau să se elibereze vreunui interesat, eventual după oferirea unei garanţii din partea acestuia.Dacă se găseşte evident neîntemeiată acţiunea înaintată de către creditorul care a ridicat excepţii, în urma îndrumării la proces, cel ce a ridicat excepţii, se pedepseşte cu o amenda pînă la 50.000 lei (în text: 500 florini). + Articolul 203În cazul unei executii ce urmează a se efectua asupra unor imobile neînscrise în cartea funduara, În cererea de execuţie se vor descrie exact imobilele şi se va arata ca, urmăritul este în posesiunea bunurilor din chestiune.Pentru efectuarea execuţiei se va sezisa şi în acest caz autoritatea de cărţi funduare, care deleagă un portărel, pentru a se conscrie la faţa locului şi a se lua sub sechestru imobilul.Cu ocaziunea procedurei dela faţa locului, se vor conscrie şi accesoriile imobilelor, şi atît acestea, cat şi imobilele insesi, se vor evalua prin doi experţi numiţi din oficiu. Prioritatea dreptului de ipoteca se socoteşte din momentul sechestrului.În publicaţiunea de licitaţie se va cuprinde şi somatiunea, ca toţi aceia cari înţeleg să-şi revendice asupra bunurilor sechestrate dreptul de proprietate sau vreun alt drept, să-şi înainteze acţiunea de excindere, iar dacă revendica din preţul de cumpărare o indestulare cu prioritate, să-şi înainteze declaraţiile de privilegiu, înainte de termenul primei licitaţii cu atît mai mult, pentru ca în caz contrar, revendicarile lor nu se iau în considerare. Acţiunea de excindere înaintată pînă la primul termen de licitaţie, are efect suspensiv asupra ţinerii licitaţiei:În alte privinte, sînt a se aplică, corespunzător, cu natura lucrurilor, normele stabilite pentru urmărirea imobilelor înscrise în cărţile funduare.Dacă vreunui urmărit i se cuvine, pe lîngă uzufructul unui imobil, dreptul de proprietate asupra construcţiilor de pe el, fără să aibă inscriptiune în cartea funduara, iar dobândirea dreptului de proprietate în cartea funduara depinde de îndeplinirea anumitor condiţiuni, sau subverseaza un raport de drept, în baza căruia drepturile urmaritului pot forma obiectul unei vinderi şi cumpărări, se vor aplica, corespunzător cu natura lucrurilor, normele de mai sus. + Articolul 204Proprietarul, intabulat în cartea funduara, are dreptul sa ceara la instanţa de cărţi funduare competenţa sa i se vândă averea sa imobiliară, prin licitaţie judecătorească voluntara şi anume: sau în asa fel, ca licitaţia să aibă faţă de creditorii ipotecari efectul de drept al unei licitaţii executionale, sau în asa fel, ca sarcinile sa rămînă pe avere şi după licitaţie.Aceasta cerere, în privinta căreia sînt aplicabile dispoziţiunile art. 144, trebuie să aibă semnatura legalizată a proprietarului sau a incredintatului sau, avînd procura legalizată.Ordonarea licitaţiei şi procedura pe mai departe se face după normele referitoare la licitaţia imobiliară, executionala, cu abaterile stabilite prin articolele următoare: + Articolul 205Dacă licitaţia, s'a cerut în asa fel, ca să aibă efectul de drept al unei licitaţii executionale, la cererea oricărui creditor ipotecar, care se va inainta în decurs de 8 zile, socotite dela înmânarea publicatiunei de licitaţie, licitaţia trebuie suspendată pe termen de şase luni şi noul termen de licitaţie se poate fixa numai după ce au expirat cele şase luni.Tot în acest caz, în privinta efectului de drept al notatiunii licitaţiei se, vor aplica dispoziţiunile art. 142, şi în privinta distribuirii preţului de cumpărare al imobilului licitat, se vor respecta normele de distribuire a preţului de cumpărare încasat la licitaţii executionale. + Articolul 206Dacă se cere licitaţia în asa fel, ca sa rămînă sarcinile înscrise şi pe mai departe pe avere, proprietarul stabileşte el singur condiţiunile de licitaţie şi poate să fixeze suma, sub care să nu se poată vinde la licitaţie imobilul.Despre ordonarea licitaţiei nu se incunostiinteaza creditorii ipotecari şi după ce se ridica la valoare de drept licitaţia, respective după ce se îndeplinesc condiţiunile de licitaţie, se intabuleaza dreptul de proprietate în favoarea cumpărătorului, mentinandu-se neatinse sarcinile înscrise. + Articolul 207Normele din art. 204-206 se aplică şi în cazul, cînd se ordonă, de către instanţa succesorală sau de autoritatea tutelara, vînzarea prin licitaţie a vreunui imobil din succesiune şi pentru efectuarea ei, se adresează comisie rogatorie autorităţii de cărţi funduare. + Titlul III Execuţia asupra uzufructului imobilelor + Articolul 208Atunci cînd urmăritul are drept de uzufruct, înscris în cartea funduara, asupra unui imobil care formează proprietatea altuia, în cazul ca s'a ordonat execuţia asupra acestui uzufruct, se vor aplica, în ce priveşte intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii, respective notatiunea dreptului de execuţie, dispoziţiunile art. 135 şi 136, corespunzător cu natura lucrurilor.După intabularea dreptului de ipoteca executionala, justificarea prenotarii, respective notatiunea dreptului de execuţie, autoritatea de cărţi funduare ordonă punerea uzufructului sub sechestru executional şi ţinînd seama de propunerea urmaritorului, numeşte curator de sechestru şi deleagă portărel pentru preluarea pe lîngă inventar a uzufructului pus sub sechestru şi a accesoriilor, respective seziseaza în acest scop judecătoria competenţa. În cazul mai multor executii, ce urmează a se efectua deodată sau consecutiv, se va numi unul şi acelaşi curator.În privinta administrării în regie a uzufructului pus sub sechestru sau valorificării lui prin arendare, hotărăşte, după ascultarea celor interesaţi, autoritatea de cărţi funduare şi da curatorului de sechestru îndrumările necesare (art. 245).Art. 208 este completat prin art. 28 din legea XII: 1908, după cum urmează:Art. 28. - Articolul 208 din legea LX: 1881 se completează în sensul că, la execuţia efectuată asupra uzufructului unui imobil, scutirea prevăzută în punctul 18 al art. 2, i se cuvine urmaritului, în ce priveşte samanta şi atunci, dacă culegerea recoltei a avut loc în decurs de o luna dela predarea pe cale executionala a uzufructului (alineatul 2 al art. 208 din legea LX: 1881).Nota. A se vedea art. 7 al legii Nr 306 din 5 August 1938, după care: "în cazul vânzării silite a cerealelor, prinse de rădăcini, ordonarea vânzării lor se va putea face numai după ce au fost culese". + Articolul 209Venitul, care nu consta din bani, încasat în cursul administrării curatorului de sechestru, se va valorifica din partea curatorului de sechestru conform învoielii celor interesaţi, iar dacă n'a intervenit o învoiala de comun acord, pe cale de licitaţie judecătorească, după normele prescrise pentru licitarea mobilelor, cu deosebirea ca, curatorul de sechestru este obligat să prezinte, în scopul delegării unui portărel, acelei judecătorii competente, pe teritoriul căreia se afla obiectul uzufructului, lista lucrurilor care urmează a fi licitate şi cartea de evaluare (art. 148) arătând valoarea lor. Portărelul emite publicaţiunea de licitaţie fără somaţiune de revendicarea drepturilor. Preţul de cumpărare şi procesul-verbal de licitaţie se eliberează curatorului de sechestru contra dovada, care e obligat sa înainteze autorităţii de cărţi funduare, cu raport, procesul-verbal de licitaţie, desocotirea şi restul de bani şi anume, dacă sechestrul executional durează mai mult decât un an, anual (art. 248, 250, 252).Orice impozit curent, care grevează uzufructul imobilului, se va plati în cursul sechestrului executional de către curator. + Articolul 210Din venitul încasat în cursul sechestrului, dacă în cartea funduara nu este înscris asupra uzufructului drept de ipoteca în favoarea altuia, se achită de către autoritatea de cărţi funduare creanta urmaritorului şi accesoriile şi eventualul rest se eliberează urmaritului.Dacă asupra uzufructului este înscrisă alta creanta, înainte de creanta urmaritorului, se tine de către autoritatea de cărţi funduare desbatere de seriere reglementara şi aplicându-se corespunzător cu natura lucrurilor normele prescrise pentru distribuirea preţului la imobile, distribuirea preţului se face conform cu aceste norme. + Articolul 211Întru cat dreptul de proprietate asupra imobilului este al urmaritului, urmaritorul are dreptul să facă execuţie asupra uzufructului, fie deodată cu execuţia asupra fondului, fie fără de aceasta, numai asupra uzufructului conform normelor din art. 208 şi 209.Despre incheerea, prin care se ordonă inscriptiunea dreptului de ipoteca executionala sau notatiunea dreptului de execuţie, se vor incunostiinta în acest caz şi creditorii anteriori inscriptiunii sau notatiunii.Execuţia facuta asupra uzufructului nu împiedica licitarea imobilului, iar dacă imobilul se liciteaza, execuţia efectuată asupra uzufructului nu are efect asupra recoltei pendinte neculese încă în ziua licitaţiei şi dacă imobilul e închiriat, asupra chiriei care nu a devenit scadenta pînă în aceasta zi.Creanta urmaritorului, care a efectuat execuţie numai asupra uzufructului imobilului, se va seria din preţul de cumpărare al imobilului după creanţele tuturor creditorilor ipotecari.Prioritatea între mai mulţi asemenea creditori o determina momentul în care s'a făcut inscripţia execuţiei asupra uzufructului. + Articolul 212În cazul unei executii efectuate asupra uzufructului conform art. 211, creditorii ipotecari în favoarea cărora s'a înscris dreptul de ipoteca executionala, sau s'a notat dreptul de execuţie asupra imobilului însuşi, înainte de a se culege recolta pendinte sau înainte de a deveni scadenta chiria, pot pretinde, printr'o petiţie adresată autorităţii de cărţi funduare, ca suma încasată din recolte pendinte sau din chirie, sa nu se întrebuinţeze pentru indestularea creanţei urmaritorului, ci să se ţină deocamdată în depozitul judecătoresc.Dacă se liciteaza imobilul însuşi, în decurs de un an dela culegerea recoltei, sau din ziua scadentei chiriei, suma încasată din recolta pendinte sau din chirie se adauga la preţul de cumpărare al imobilului şi preţul de cumpărare se distribuie conform normelor din articolul precedent. În acest caz, cheltuielile sechestrului executional se indestulesc printre poziţiile privilegiate, din preţul de cumpărare.Iar, dacă imobilul nu s'a licitat în cursul acestui an, suma consemnată în depozit se întrebuinţează pentru indestularea creanţei acelui creditor, care a efectuat execuţia pe uzufruct.Nota. A se vedea art. 7 al legii Nr. 306 din 5 August 1938 şi nota de sub art. 208. + Articolul 213Dacă urmăritul are drept de uzufruct asupra unui imobil, fără ca acest drept al său să fie înscris în cartea funduara, execuţia se efectuează asupra acestui uzufruct ca asupra mobilelor. Însă, uzufructul nu formează obiect de licitaţie şi se valorifica, cu aplicarea corespunzătoare a art. 208 şi 209, pe cale de sechestru executional. Numirea curatorului de sechestru şi distribuirea preţului de cumpărare intră în competenţa judecătoriei competente conform art. 18.Prioritatea dintre mai mulţi asemenea urmăritori se socoteşte după momentul în care s'a efectuat sechestrul.Aceste norme se aplică şi atunci cînd execuţia se efectuează - în cazul alineatului ultim al art. 203 - numai asupra uzufructului ce se cuvine urmaritului. * * * + Articolul 214-219 inclusiv au fost abrogate prin art. 13 din legea de extindere. * * * + Articolul 220Dacă obiectul execuţiei este un drept de proprietate sau alt drept real referitor la un imobil, instanţa ordonă intabularea dreptului de proprietate sau a dreptului real prin incheerea de ordonarea execuţiei şi seziseaza în acest scop autoritatea de cărţi funduare.Dacă dreptul de proprietate este prenotat în favoarea urmaritului, sau dacă este notat procesul sau sechestrul, urmaritorul este obligat sa arate în cererea de execuţie numărul incheerii prin care s'a ordonat prenotarea.Dacă, pentru transcrierea dreptului de proprietate asupra imobilului ce formează obiectul execuţiei, este necesară desmembrarea vreunei parcele înscrise sub un număr topografic, se va trimite autorităţii sezisate schita corespunzînd ordonanţelor de carte funduara, dacă o asemenea schita a fost prezentată în cursul procesului, în care să se arate portiunile de imobil ce urmează a fi desmembrate. Inscriptiunea se face pe baza acestei schite, după ce se ordonă, în caz de nevoie, ascultare conform art. 56, punct d), din regulamentul cărţilor funduare.Iar, dacă asemenea schita nu s'a alăturat în proces, autoritatea de cărţi funduare sezisata pentru efectuarea execuţiei notând rangul serial în care s'a făcut sezisarea pentru execuţie, deleagă un portărel pentru întocmirea la faţa locului a schitei de desmembrare, cu intervenţia unui expert, respective adresează în acest scop comisie rogatorie judecătoriei competente. În acest caz, i se predau portărelului toate datele din proces şi în privinta citarii urmaritului la procedura dela faţa locului, se vor respecta dispoziţiunile articolului următor. Intabularea dreptului de proprietate, în legătură cu adnotarea, se ordonă şi se efectuează pe baza raportului portărelului, în rangul serial al sesizării pentru execuţie, eventual în rangul serial dobîndit anterior prin prenotare, notarea procesului sau sechestrului.Dacă s'a ordonat execuţia totodată şi pentru introducerea în posesiune (art. 221), procedura la faţa locului se va face deodată în ambele direcţii. + Articolul 221Dacă urmaritorul cere deodată cu intabularea dreptului de proprietate sau a altui drept real şi introducerea sa pe cale executionala în posesiunea imobilului sau a dreptului real, autoritatea de cărţi funduare sezisata pentru efectuarea execuţiei, deodată cu ordonarea pe cale executionala a intabulării, deleagă un portărel pentru a efectua la faţa locului introducerea în posesiune, respective adresează pentru efectuare comisie rogatorie judecătoriei de ocol competente.Iar, dacă obiectul execuţiei este numai posesiunea sau folosinţă vreunui imobil sau drept real, instanţa care ordonă execuţia dispune, în privinta delegării portărelului sau sezisarii judecătoriei de ocol respective, cu ocaziunea ordonarii execuţiei.În aceste cazuri, toate scriptele de proces i se predau portărelului, care este obligat sa încunoştiinţeze, despre termenul pe care îl fixează la faţa locului pentru efectuarea execuţiei, pe urmărit sau reprezentantul sau din proces, prin scrisoare recomandată adresată la domiciliul arătat în proces, care se va pune la posta cu cel puţin 8 zile înainte de termenul fixat.** * + Articolul 222 a fost abrogat prin art. 13 din legea de extindere. + Titlul IV Dispoziţiuni de asigurareI. Execuţia de asigurareDispoziţiunile legii LX: 1881 privitoare la execuţia de asigurare şi la sechestru au rămas în vigoare, numai în măsura în care aceste dispoziţiuni se referă la sechestru asigurator sau la sechestrul propriu zis, asupra unor imobile sau asupra uzufructului acestora. + Articolul 223A fost modificat prin art. 50 din legea LIV: 1912, după cum urmează:Deodată cu înaintarea acţiunii, sau după înaintarea acţiunii, are loc execuţia de asigurare: dacă obiectul acţiunii se referă la plata unei creanţe în suma determinata de bani şi reclamantul dovedeşte existenta, cuantumul şi scadenta creanţei cu act autentic sau act privat redactat în conformitate cu art. 317 pr. civ., sau cu cambie, mandat comercial, bon sau cec, care în conformitate cu art. 606-620 pr. civ. se pot realiza pe cale de mandat de plată şi dacă totodată arata verosimilitatea pericolului.De asemenea, are loc execuţia de asigurare, în cazul ca se face verosimil pericolul, pe baza unei sentinţe a judecătoriei civile, care obliga la o determinata suma de bani, înainte de expirarea termenului de îndeplinire.Notă: Actul sub semnatura privată trebuie se aibă valoarea unei probe preconstituite; a se vedea art. 1171-1190 din cod civ. R. + Articolul 224A fost modificat prin art. 51 din legea LIV: 1912, după cum urmează:Pe baza de sentinta, care obliga la plata unei creanţe în numerar, de asemenea pe bază de mandat de plată emis în temeiul unei cambii, mandat comercial, bon sau cec (art. 606-620 pr. civ.), după expirarea termenului de îndeplinire are loc execuţia de asigurare, dacă partea obligată a atacat hotărîrea, în termen legal, prin opoziţie sau apelatiune cu efect suspensiv respective cu excepţiuni.Legea LIV: 1912:Art. 52. - Dacă instanţa a fixat prin sentinta care obliga la plata unei creanţe în numerar, un termen de îndeplinire mai scurt decât termenul de apelatiune sau opoziţie şi dacă n'a declarat sentinta executorie fără considerare la apelatiune, are loc execuţia de asigurare deja atunci, dacă partea condamnata nu executa sentinta înăuntrul termenului de îndeplinire fixat prin sentinta.** * + Articolul 225 a fost abrogat prin art. 13 al. 1, din legea de extindere şi înlocuit cu art. 610-612 inclusiv din proc. civ. R.** * + Articolul 226În cazurile art. 223, 224 şi 225, dacă obiectul execuţiei nu e numerar, ci o cantitate determinata dintr'un anumit gen sau speta de bun mobil, de asemenea are loc execuţia de asigurare, pe lîngă condiţiunile acolo arătate, pentru contravaloarea probabila în bani a obiectului de proces.În acest caz, reclamantul este obligat să prezinte, pe lîngă cerere, datele din care să se poată constata contravaloarea probabila a obiectului de proces. + Articolul 227*Împotriva oficiantilor, funcţionarilor şi membrilor din organele de conducere, însărcinaţi cu administrarea banilor şi averilor Statului, fondurilor şi fundatiunilor publice, judeţelor şi comunelor, se va ordonă execuţia de asigurare pentru asigurarea creanţelor derivând din gestiunea lor şi fără a se justifica înaintarea procesului şi existenta pericolului, dacă în adresa autorităţii competente de Stat, judeţ sau comuna, se specifică creanta în numerar sau contravaloarea în bani a oricărei alte creanţe ce urmează a se asigura.Nota. Acest articol a fost modificat prin art. 21, 195, 196, 224, 225, 226 din legea Nr. 150, asupra contabilităţii publice, din 31 Iulie 1929. + Articolul 228Cererea pentru ordonarea execuţiei de asigurare se înaintează, de regula, la instanţa procesului; însă în cazul art. 225, execuţia de asigurare se poate cere şi la judecătoria de ocol, în circumscripţia căreia se afla mobilele ce urmează a fi sechestrate.În cazurile art. 227, adresa se va face către judecătoria de ocol, la executiile de asigurare care urmează a se efectua pe mobile şi către instanţa funduara, la asigurările care urmează a se efectua pe imobile. Dacă execuţia de asigurare urmează a se efectua pe mobile şi imobile, e competenţa sa ordone execuţia de asigurare instanţa funduara. În cazul unei executii de asigurare, care urmează a se efectua în circumscripţiile mai multor instanţe funduare sau judecătorii de ocol, dreptul de alegere i se cuvine celui ce cere asigurarea. + Articolul 229Cererea sau adresa pentru ordonarea execuţiei de asigurare se rezolva fără ascultarea adversarului, care se incunostiinteaza despre ea, cu ocaziunea efectuării execuţiei de asigurare, iar dacă execuţia de asigurare se face numai pe imobile, atunci cînd s'a ordonat execuţia.Întru cat ordonarea execuţiei de asigurare este pendinte de arătarea verosimilitatii unui pericol, execuţia de asigurare se va ordonă, fie fără de condiţie, fie cu condiţia, ca acela care cere asigurarea, să fie obligat a depune înainte de efectuarea execuţiei de asigurare, o cauţiune în numerar sau în efecte bune pentru cauţiuni (art. 42), care se va fixa de instanţa prin apreciere.În cazul art. 226, suma pînă la concurenta căreia se ordonă execuţia de asigurare, se stabileşte de instanţa prin apreciere, ţinându-se seama de datele care s'au prezentat. + Articolul 230Execuţia de asigurare se efectuează, asupra mobilelor, prin aplicare de sechestru şi evaluare conform normelor arătate în această lege, iar pe imobile, prin prenotarea dreptului de ipoteca. În cazul alineatului ultim al art. 225, nu se poate ordonă mutarea obiectelor sechestrate.În scopul prenotarii dreptului de ipoteca se seziseaza autoritatea de cărţi funduare.Efectul de drept al sechestrului asigurator şi al evaluării este identic cu efectul de drept pe care îl are sechestrul şi evaluarea la execuţia silită.Efectul de drept al prenotarii dreptului de ipoteca se judeca după normele existente în aceasta materie.Cheltuielile execuţiei de asigurare este obligat să le avanseze acela care cere execuţia de asigurare. Aceste cheltuieli, întru cat execuţia de asigurare nu s'ar disolva conform art. 234 sau 235, sau în urma unui apel (recurgere) şi întru cat în procesul de baza nu s'ar hotărî contrariul, - le suporta acela împotriva căruia s'a efectuat execuţia de asigurare numai atunci şi numai în proporţia, dacă şi întru cat a fost obligat la suportarea cheltuielilor.Nota. Ultimul alineat privitor la sechestrul asigurator asupra mobilelor a fost abrogat. + Articolul 231Acela, împotriva căruia s'a ordonat execuţia de asigurare, are dreptul sa consemneze la judecătorie suma ce trebuie asigurata, în numerar sau în efecte bune pentru cauţiuni (art. 42), ceea ce dacă îndeplineşte, trebuie incetata executarea incheerii de executare, respective, trebuie ordonată din oficiu disolvarea execuţiei de asigurare ce s'a efectuat pe mobile, sau radierea dreptului de ipoteca. Acelaşi lucru se va face şi atunci, cînd părţile au convenit a se da garanţie prin garant, gaj sau o asigurare în alt mod. + Articolul 232Acela, împotriva căruia s'au ordonat execuţia de asigurare, poate să declare apel (recurgere) contra incheerii execuţiei de asigurare, în următoarele cazuri: a) Dacă s'a ordonat execuţia de asigurare contrar art. 223-228; ... b) Dacă creanta a fost pe deplin acoperită, înainte de ordonarea execuţie de asigurare. ... Dacă se alătură la apel (recurgere) documente noui, sau dacă din conţinutul apelului (recurgerei) se prezintă ca neapărat necesar, înainte de a se inainta scriptele, se va asculta adversarul.** * + Articolul 233 s'a abrogat; a se vedea art. 620 cod. proc. civilă.** * + Articolul 234Dacă pentru creanta este în curs proces, asigurarea ordonată şi efectuată rămîne în fiinta pînă la rezolvirea prin hotărîre jurevalida a procesului şi nu se poate rezolva nici în cazul dacă s'a respins de către instanţele inferioare, prin sentinta neridicata la valoare de drept, acţiunea părţii care a cerut asigurarea, sau dacă instanţa superioară disolva, anulează şi ordonă procedura suplimentară sau schimba, prin sentinta neridicata încă la valoare de drept, sentinta pe baza căreia s'a ordonat execuţia de asigurare conform art. 224.Dacă prin sentinta ridicată la valoare de drept a instanţei superioare, s'a anulat în întregime sentinta pe baza căreia s'a ordonat execuţia de asigurare, împreună cu toată procedura sau dacă pîrîtul a fost achitat de sub acţiune prin sentinta ridicată la valoare de drept a instanţei superioare, execuţia de asigurare trebuie disolvata.Art. 234 este modificat prin art. 53 din legea LIV: 1912, după cum urmează:Art. 53. - În loc de disolvarea sau anularea sentinţei din alineatul intaiu al art. 234 din legea LX: 1881 şi în loc de anularea din alineatul 2 al acestui articol trebuie să se înţeleagă scoaterea din vigoare a sentinţei.** * + Articolul 235, alineat 1, a fost abrogat prin art. 13 al. 1, din legea de extindere şi înlocuit cu art. 610-612 inclusiv din codul de proc. civilă, iar restul prin dispoziţiunile legii asupra contabilităţii publice (a se vedea nota noastră de sub art. 227).** * + Articolul 236Acela, care face execuţia de asigurare pentru acoperirea unei creanţe evident neintemeiate sau incetate, este responsabil de toate pagubele cauzate prin aceasta şi în plus, la cererea părţii care a suferit asigurarea, poate fi obligat la plata unei amenzi pînă la 50.000 lei. (în text: 500 florini).Întru cat pretentiunea de despăgubire a fost valorificată, pe cale de acţiune reconvenţională, în procesul pentru creanta de baza, asupra ei hotărăşte instanţa procesului, deodată cu procesul principal. În alte cazuri, acţiunea trebuie pornită la instanţa care a ordonat execuţia de asigurare, în decurs de trei luni, socotite dela ridicarea la valoare de drept a sentinţei de achitare, data în procesul de baza sau incheerii prin care s'a ordonat disolvarea execuţiei de asigurare, care se judeca, după natura procedurei, pe cale sumară sau protocolara, şi se rezolva prin sentinta.În aceste cazuri, se judeca şi se rezolva, deodată cu pretentiunea de despăgubiri, şi chestiunea condamnării la amenda.Atunci cînd se cere numai condamnarea la amenda, cererea trebuie înaintată, în termenul de trei luni arătat mai sus, la instanţa care a ordonat execuţia. Instanţa, după ce asculta părţile pe cale sumară sau protocolara, hotărăşte prin incheere. Apelul (recurgerea) împotriva incheerii are efect suspensiv.Înainte de expirarea termenului de trei luni şi dacă în acest termen s'a înaintat proces de despăgubire sau dacă s'a pornit procedura pentru condamnare la amenda, pînă la rezolvirea jurevalida a acestora, cauţiunea consemnată conform art. 229, nu poate fi restituită.II. Sechestrul + Articolul 237Are loc sechestru: a) înainte de înaintarea procesului sau în cursul procesului, dacă obiectul creanţei este un bun sau un drept determinat şi dacă, acela care cere sechestru, îşi justifica dreptul sau faţă de posesor, prin act autentic sau prin act cu forta probanta deplina şi totodată arata ca, fără aplicarea sechestrului, valorificarea dreptului sau este periclitata; ... b) Modificat prin art. 54 din legea LIV: 1912, după cum urmează: ... Art. 54. - Punctul b) al art. 237 din legea LX: 1881, se modifica în sensul că, are loc sechestrul: b) pe baza unei sentinţe de condamnare, data într'un proces intentat pentru un lucru sau drept determinat, dacă pîrîtul a înaintat opoziţie sau apelatiune cu efect suspensiv asupra execuţiei. ... Însă, dacă instanţa a fixat pentru îndeplinire un termen mai scurt decât termenul de apelatiune sau opoziţie şi n'a declarat sentinta executorie fără considerare la apelatiune, are loc sechestru şi atunci, dacă partea obligată nu executa sentinta înlăuntrul termenului de îndeplinire; c) în cazurile art. 227, dacă se pretinde un anumit bun sau un drept determinat; ... ** *Punctele d) şi e), au fost înlocuite prin art. 615 din cod de proc. R** * f) la cererea creditorului ipotecar, cu creanta intabulata ne vreun imobil, asupra imobilului ipotecat şi accesoriilor acestuia, dacă justifica creditorul ipotecar ca a înaintat acţiune pentru creanta sa scadenta şi totodată dovedeşte un fapt sau omisiune a proprietarului, din care rezultă o însemnată lezare a substanţei imobilului sau o depreciere a acestuia şi prin aceasta se periclitează garanţia oferită prin ipoteca. ... Dacă dreptul de ipoteca este intabulat cu efect de drept pendinte de justificarea sau nejustificarea prenotarii dreptului de proprietate, ordonarea sechestrului nu poate avea loc. + Articolul 238Cererea pentru ordonarea sechestrului se înaintează la instanţa procesului, în cazurile din punctele b) şi e) ale art. 237, necondiţionat, iar în cazul punctului a) atunci cînd este potrivit proces pentru obiectul ce urmează a se lua sub sechestru sau dacă se porneşte deodată cu înaintarea cererii de sechestru.În cazul punctului a) al art. 231, dacă sechestrul se cere înainte de înaintarea procesului, de asemenea în cazurile punctelor c), d) şi f) ale art. 237, după cum obiectul sechestrului îl formează un imobil sau o avere mobila, cererea sau adresa de sechestru se înaintează la instanţa funduara sau la judecătoria de ocol, în a carei circumscripţie urmează a se efectua, sechestrul. Dacă se intenţionează a se efectua sechestru pe mobile şi imobile, pentru ordonare este competenţa instanţa funduara. În cazul cînd sechestrul urmează a se efectua în circumscripţia mai multor instanţe funduare sau mai multor judecătorii de ocol, dreptul de alegere i se cuvine celui ce cere sechestrul. + Articolul 239Cererea sau adresa de sechestru se rezolva în cazurile punctelor b) şi c) ale art. 237, fără ascultarea adversarului, iar în cazurile punctelor a), d) şi e), de regula, după ascultarea adversarului. În cazurile din urma, întru cat din întîrziere ar rezultă pericol, sechestrul se poate ordonă anticipat şi fără de ascultarea adversarului; se fixează însă în acelaşi timp termen pentru ascultarea părţilor şi atunci, se hotărăşte prin incheere, menţinerea schestrului anticipat, sau disolvarea lui. Apelul (recurgerea) împotriva incheerii de disolvare a sechestrului ordonat cu anticipatie, are efect suspensiv.În cazul punctului f) al art. 237, sechestrul se poate ordonă numai după ascultarea adversarului şi în caz de nevoie, după o prealabilă procedura de dovedire.Despre ordonarea sechestrului se incunostiinteaza adversarul, de obiceiu, cu ocaziunea efectuării sechestrului, iar dacă sechestrul se efectuează numai prin notare în cartea funduara, cu ocaziunea eliberării incheerii de ordonarea sechestrului.În cazurile punctelor a) şi f) ale art. 237, sechestrul se ordonă fie fără de condiţie, fie cu condiţia, ca acela care cere sechestrul, să fie obligat a depune, înainte de efectuarea sechestrului, o cauţiune în numerar sau în efecte declarate bune pentru cauţiuni (art. 42), care se va fixa de instanţa, prin apreciere. + Articolul 240Dacă sechestrul s'a ordonat numai pentru asigurarea vreunui drept de proprietate asupra unui imobil, efectuarea se face fără numire de curator de sechestru, prin notarea sechestrului ordonat în cartea funduara şi în acest caz, se seziseaza autoritatea de cărţi funduare. Însă la cererea expresă a aceluia care cere sechestrul, instanţa poate ordonă şi în aceste cazuri conscrierea accesoriilor şi darea lor în administrarea unui curator de sechestru.Al. 2 a fost abrogat şi înlocuit cu art. 612 din codul de proc. civilă R.Curatorul de sechestru îl numeşte instanţa care ordonă sechestrul în urma propunerii părţilor, sau dacă sechestrul s'a ordonat fără ascultarea părţilor, la propunerea celui ce cere sechestrul. Curator de sechestru se va numi o persoană, care să prezinte suficienta garanţie materială şi să fie de încredere, ţinându-se în vedere, ca domiciliul şi situaţia curatorului de sechestru, sa nu aibă drept rezultat sporirea fără rost a taxelor şi cheltuielilor de curator. Întru cat sechestrul urmează a se efectua în circumscripţia altei judecătorii, instanţa care ordonă sechestrul poate incredinta numirea curatorului de sechestru judecătoriei sezisate pentru efectuare. + Articolul 241În cazurile punctelor a), b), c), d) şi e) din art. 237, sechestrul are efectul de drept ca, tertele persoane nu pot dobândi drepturi asupra obiectului sechestrului, în dăuna celui ce a cerut sechestrul, la imobile, din momentul sosirii comisiei rogatorii pentru facerea notatiunii în cartea funduara, iar în caz de sechestru efectuat pe mobile la faţa locului, din momentul efectuării.** * + Articolul 242, privitor la vînzarea mobilelor sechestrate şi supuse deprecierii, a fost abrogat prin art. 13 al. 1, din legea de extindere.** * + Articolul 243Împotriva incheerii prin care se ordonă sechestrul, partea în contra căreia s'a ordonat sechestrul poate declara apel (recurgere) în următoarele cazuri: a) Dacă sechestrul s'a ordonat contrar art. 237; ... b) Dacă obiectul procesului, respective creanta creditorului ipotecar, a fost complet asigurata înainte de ordonarea sechestrului. ... Dacă se alătură la apel (recurgere) vreun document nou, sau dacă din conţinutul apelului (recurgerei) se prezintă ca necesar, înainte de a se inainta scriptele, trebuie ascultat adversarul.În privinta duratei şi disolvarii sechestrului, se vor aplica în mod corespunzător dispoziţiunile art. 234. + Articolul 244Dacă în cazurile punctelor a) şi d) ale art. 237, atunci cînd s'a ordonat sechestrul, n'a fost pornit procesul şi nici nu s'a pornit deodată, pentru obiectul asupra căruia s'a ordonat sechestrul, partea, la cererea căreia s'a ordonat sechestrul, este obligată sa pornească procesul la judecătoria competenţa, într'un termen de 30 zile, socotite din ziua inmanarii incheerii de ordonarea sechestrului; în caz contrar, la cererea adversarului, sechestrul se disolva.* În cazul punctului c) al art. 237, se va porni procesul, în faţa judecătorului competent, tot înlăuntrul acestui termen de 30 zile, sau se va porni procedura înaintea autorităţii competente conform normelor existente, sau se va inainta denunţul penal; în caz contrar, la cererea celui ce suferă sechestrul, sechestrul trebuie disolvat.De altfel, în ceea ce priveşte disolvarea sechestrului se vor aplica în mod corespunzător dispoziţiunile art. 235 (abrogat), iar în privinta responsabilităţii decurgînd dintr'un sechestru cerut pe baza unui drept evident neexistent sau încetat, dispoziţiunile art. 236.În cazul punctului e) al art. 237, se va disolva sechestrul după ce s'a rezolvat, prin sentinta ridicată la valoare de drept, procesul pornit pentru rezilierea sau încetarea contractului de arenda.În cazul punctului f), al aceluiaşi articol, sechestrul se va disolva din oficiu, dacă s'a radiat creanta celui ce a cerut sechestrul sau dacă, în procesul care a fost în curs la data ordonarii sechestrului, s'a dat, pentru pîrît, o sentinta de achitare, ridicată la valoare de drept. Iar, dacă a încetat motivul pentru care s'a ordonat sechestrul, sau dacă creanta creditorului ipotecar a fost asigurata conform art. 42, la cererea proprietarului; în caz de nevoie, după ascultarea creditorului ipotecar care a cerut sechestrul, sechestrul se va disolva.Apelul (recurgerea) împotriva incheerii de ridicarea sechestrului are efect suspensiv.Nota. Alineatul 2, a fost modificat; a se vedea nota noastră de sub art. 227. + Articolul 245Instanţa care ordonă sechestrul, da curatorului de sechestru, după necesitate, din oficiu, eventual după ascultarea părţilor sau la cererea vreuneia din părţi, îndrumări de administrare corespunzătoare împrejurărilor, pe care curatorul de sechestru este obligat să le urmeze. Asemenea îndrumări de administrare poate să dea şi portărelul, pînă cînd da dispoziţii instanţa. În cazul nerespectării indrumarilor de administrare sau în caz de administrare gresita, părţile pot face contestaţie la instanţa care a ordonat sechestrul. Instanţa decide, în caz de nevoie, după ascultarea părţilor şi a curatorului de sechestru.În cazul punctului f) al art. 237, i se vor da curatorului de sechestru astfel de îndrumări de administrare, care, pe lîngă menţinerea, pe cat se poate, nestirbita a dreptului de dispoziţie al proprietarului, sa corespundă din punct de vedere al conservării nestirbite a fondului ipotecii şi accesoriilor. În acest caz, venitul averii luate sub sechestru i se cuvine proprietarului.De altfel, drepturile şi obligaţiunile curatorului de sechestru sînt identice cu drepturile şi obligaţiunile mandatarului. + Articolul 246Dacă curatorul de sechestru nu îşi îndeplineşte obligaţiunile punctual, sau dacă se ivesc îndoieli în ce priveşte încrederea în el, poate fi îndepărtat din post la cererea oricăreia dintre părţi, după aprecierea instanţei, chiar în decursul timpului.În cazuri urgente, instanţa indeparteaza din post pe curatorul de sechestru chiar din oficiu.Împotriva incheerii prin care s'a ordonat îndepărtarea nu are loc remediu de drept.În locul curatorului de sechestru îndepărtat din post, instanţa numeşte alt curator de sechestru, după ce asculta părţile, şi pînă la numirea acestuia ia, după împrejurări, măsurile provizorii necesare pentru menţinerea sechestrului.În cazul ca se ordonă îndepărtarea, pentru preluarea lucrurilor sechestrate dela curatorul de sechestru şi pentru predarea lor curatorului de sechestru nou numit, se deleagă portărel. Pînă la concurenta sumei probabile, care acoperă lipsa evidenta ce se arata la predare şi preluare, instanţa ordonă, după sosirea raportului, execuţie de asigurare împotriva curatorului de sechestru. + Articolul 247În cazul cînd s'a luat sub sechestru venitul sau administrarea vreunui bun sau drept, curatorul de sechestru este obligat, odată cu încetarea sechestrului sau dacă sechestrul durează mai mult decât un an, la finele fiecărui an calendaristic, eventual la ordinul instanţei şi într'un timp mai scurt, sa înainteze instanţei care a ordonat sechestrul socoteli conduse în regula.Dacă curatorul de sechestru nu îşi înaintează socotelile într'un termen fix, care se va fixa, după expirarea timpului, din oficiu, şi care nu se mai poate prelungi, el va fi îndepărtat din post din oficiu şi totodată, la cererea oricăruia dintre cei interesaţi, se va ordonă împotriva lui execuţie de asigurare pînă la concurenta sumei care acoperă lipsa probabila. + Articolul 248Pentru valorificarea mobilelor care formează venitul obiectului luat sub sechestru, curatorul de sechestru este obligat să-şi înainteze propunerea la instanţa care a ordonat sechestrul.În ce priveşte modalitatea de valorificare, eventual păstrarea în natura, instanţa hotărăşte după a sa apreciere, după ce a ascultat părţile.Dacă părţile nu au convenit un alt mod de valorificare, valorificarea se face pe cale de licitaţie judecătorească.Împotriva incheerii ce s'a dat în aceasta privinta şi împotriva publicatiunei de licitaţie nu are loc apel (recurgere) şi contestaţie. + Articolul 249Despre socotelile anuale şi definitive, înaintate de curatorul de sechestru, şi care se pot vedea la instanţa, instanţa incunostiinteaza părţile cu aceea, să-şi înainteze observarile în scris, într'un termen fix de 30 zile, cu atît mai mult cat în caz contrar, socotelile se considera corecte.* În cazul ca se înaintează observatiuni, instanţa, după ce asculta părţile şi pe curatorul de sechestru pe cale de desbatere sumară sau protocolara, după o eventuala procedura de dovedire, hotărăşte prin sentinta. Împotriva sentinţei prin care se confirma sentinta primei instanţe, nu se admite recurs.Nota. Al. 2 s'a modificat; a se vedea nota noastre de sub art. 140. + Articolul 250Cheltuielile sechestrului, înţelegand aici şi taxele curatorului de sechestru, este obligat să le avanseze cel ce cere sechestrul. Cheltuielile care se ivesc sub durata sechestrului, exceptând cazurile punctului f) al art. 237, trebuiesc acoperite din veniturile care se încasează în cursul gestiunei curatorului de sechestru.Dacă cel ce a cerut sechestrul nu ar vărsa, la ordinul instanţei şi în termenul fixat, cheltuielile necesare ce se ivesc după efectuarea sechestrului, care nu se pot acoperi din veniturile din timpul sechestrului, sechestrul trebuie disolvat din oficiu. + Articolul 251Chestiunea, care dintre părţi şi în ce proporţie sînt obligate sa suporte cheltuielile cauzate prin sechestru, o hotărăşte, în cazurile punctelor a), d), e) şi f) ale art. 237, precum şi în cazul punctului c), atunci cînd pentru justificarea sechestrului se porneşte proces, instanţa, de regula, în cursul procesului, sau dacă nu s'a pornit proces instanţa care a ordonat sechestrul, asculta părţile pe cale de desbatere sumară sau protocolara, şi hotărăşte asupra chestiunei suportării cheltuielilor de sechestru, după ridicarea la valoare de drept a sentinţei din proces, respective după terminarea cu valoare de drept a altei proceduri sau eventual după disolvarea sechestrului. Apelul (recurgerea) împotriva incheerii ce s'a dat în aceasta privinta are efect suspensiv. + Articolul 252Cheltuielile sechestrului, întru cat curatorul de sechestru este obligat a da socoteli, le stabileşte instanţa conform art. 249, deodată cu chestiunea socotelilor, iar în alte cazuri, pe baza socotelilor prezentate de curatorul de sechestru şi părţi; în caz de nevoie, după ascultarea părţilor.Taxele curatorului de sechestru se stabilesc chiar şi atunci dacă părţile n'au înaintat observatiuni. Împotriva incheerii referitoare la stabilirea taxelor curatorului de sechestru are drept la apel (recurgere) şi curatorul de sechestru.Apelul (recurgerea) împotriva incheerii referitoare la stabilirea cheltuielilor de sechestru şi taxelor curatorului de sechestru, are efect suspensiv. + Articolul 253Dispoziţiunile art. 245, 246, 247, 248, 249, 250 şi 252 din prezenta lege, referitoare la îndrumările ce se dau curatorului de sechestru, la drepturile şi obligaţiunile curatorului de sechestru, la îndepărtarea curatorului de sechestru, la socotelile curatorului de sechestru, la valorificarea obiectelor încasate în cursul gestiunei de curator de sechestru ca venit, la rezolvirea şi stabilirea socotelilor curatorului de sechestru, la avansarea şi stabilirea cheltuielilor de sechestru şi taxelor curatorului de sechestru, se vor aplica corespunzător cu natura lucrurilor şi în cazurile de sechestre ordonate în baza art. 75, 164, 180, 208, 211 şi 213 din prezenta lege, precum şi în cazurile de sechestre ordonate în cursul procedurei succesorale.Cheltuielile şi taxele curatorului de sechestru se stabilesc, în acest caz, de către judecătoria competenţa pentru efectuarea execuţiei, respective de către instanţa succesorală. + Articolul 254În cazurile altor sechestre, cuprinse În legile existente, se va aplica procedura obişnuită de pînă acum.Nota. A se vedea pentru cauze penale, titlul VI, capitolul VI (art. 120-123), din Codul de procedură penală.------------
