Advanced Search

 LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865 pentru organizarea judecătorească


Published: 0000
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069770/-lege-nr.-982-din-4-iulie-1865-pentru-organizarea-judectoreasc.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 982 din 4 iulie 1865pentru organizarea judecătorească
EMITENT MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicat în  MONITORUL OFICIAL din 4 iulie 1865



ALECSANDRU IOANCu mila lui Dumnezeu şi voinţa naţionala,Domnul Principatelor Unite-Române:LA T0TI DE FATIA ŞI VIITORI SANTATE:Vedendu raportulu Ministrului Nostru Secretaru de Statu ad-interim la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi Instrucţiunii Publice cu No. 21.525;Considerându votulu Adunării generale datu în şedinţa de la 14 Iunie anul curentu;Considerându apreciarea Senatului României în şedinţa din 21 Iunie corentu;În virtutea art. 14 din Convenţiunea de la Paris din 7/19 August 1858, şi a art. 3 şi 14 din Statutulu de la 2/14 Iulie 1864.Amu sanctionatu şi sanctionamu, amu promulgatu şi promulgamu ce urmeda:LEGEpentruORGANISAREA JUDECATORESCA. +  Titlul I Dispositiuni generale. +  Articolul 1Justiţia se da în numele Domnului. +  Articolul 2Funcţionarii judecatoresci se numescu sau se intarescu de Domnu. +  Articolul 3Justiţia se va da: a) De judecatoriele de plasi. b) De tribunalele judeţene. c) De curţile cu juratii în materii criminale. d) De curţile de apelu şi de curtea de casatiune. +  Articolul 4Hotărîrile judecatoriloru de plasi, voru purta numele de "cărţi de judecată;" ale tribunaleloru de judeţe, de sentinţe; ale curtiloru se voru numi decisiuni. +  Titlul II. Judecatoriele de plasi. +  Articolul 5În fie-care plasa, plaiu sau ocolu se va institui unu singuru judecatoru sau judeţu de plasa cu unu adjutoru. +  Articolul 6Oraşele principale se voru împărţi după numerulu populatiunei şi trebuinţele locale, în unulu sau mai multe ocole, avendu fie-care ocolu câte unu judecatoru. +  Articolul 7Circonscriptiunea teritorială a judecatorieloru de plasa, pentru comunele rurale este aceeaşi cu a sub-prefectureloru, iar acea a judecatorieloru de oraşe va fi după determinarea ocoleloru ce se va face conformu art. 6. +  Articolul 8Residenta judecatoriloru de plasa, din comunele rurale, va fi asedata în comuna nnde se afla sub-prefectura. +  Articolul 9Judecătorii de plasi sau ocole, au misiune de a împacă pe părţi, şi de a judeca, în prima sau ultima instanţa, tote causele câte li se atribuescu, prin procedura civilă. +  Articolul 10Se va numi judecatoru de plasa, acela care se va distinge prin bunele sale purtări, va avea ore care cunoscinta de legi şi etatea de 25 ani, celu putinu.Dacă unulu din pensionării Statului se va numi judecatoru de plasa sau de ocolu, ori adjutoru, elu va priimi, pe lîngă pensiune şi jumetate retribuţiunea de judecatoru de plasa. +  Articolul 11Judecatoriele de plasi sau ocole se voru împărţi în trei clase.Clasa anteiu va fi pentru oraşele Bucuresci, Iaşi, Craiova, Galaţi, Brăila, Focsani, Botosani, Giurgru, Ismailu, Ploesci, Barlad, Turnu-Severin.Clasa a doua va fi pentru cele-l-alte residente de judeţe. - Clasa a treia pentru cele-l-alte residente de plasi. +  Articolul 12Tratamentele judecatoriloru din fiecare aceste clase se voru regula dupe cum se prevede în alaturatulu tablou. +  Articolul 13În casu de bola, sau ori-ce alta lipsa a judecătorului, funcţiunile lui se voru putea îndeplini de adjutorulu seu. +  Articolul 14Adjutorulu poate fi trimisu de judecatoru în cercetări la faţa loculul ori de câte ori elu va găsi de cuviinţă. +  Articolul 15Adjutorulu, nefiindu trimisu în cercetări va asista la tote audientele, pentru lucrările de cancelaria. +  Titlul III. Tribunalele de judeţe. +  Articolul 16Tribunalele de judeţe se voru compune în tota România de câte unu preşedinte, duoi membri, unu supleantu, unu procurore şi unu substitutu.Unulu din membri este numitu judecatoru de instrucţiune. +  Articolul 17Circonscriptiunea teritorială a judecatoriloru de judeţe va fi acea ca şi a prefecturei judeţului, afară de tribunalulu judeţului Ismailu care va coprinde şi circonscriptiunea prefecturei de Bolgrad. +  Articolul 18Tribunalele din Bucuresci, Iaşi, Craiova, Galaţi şi Ploesci se voru compune de mai multe secţiuni şi anume:Celu din Bucuresci, din cinci secţiuni din cari: una corecţională, trei civile şi una comercială.Celu din Iaşi, din patru secţiuni din cari, trei civile şi una corecţională.Una din secţiunile civile din Bucuresci şi Iaşi va fi însărcinată cu transcripţiuni, legalisatiuni, inscriptiuni, vinderi silite şi alte acte de procedura gratiosa.Celu din Craiova, de trei secţiuni, din care: doue cu atributiuni civile şi corecţionale şi alta comercială.Celu din Galaţi, de doue secţiuni, din cari una civilă şi corecţională şi alta comercială.Celu din Ploesci din două secţiuni, între cari se voru împărţi tote lucrările. +  Articolul 19Fie-care din aceste tribunale se va compune: de atati presedinti, catu sînt secţiunile.Unulu dintre aceşti presedinti se va numi prim-preşedinte.De câte doui judecători şi unu supleantu pentru fie-care secţiune.De unu prim-procuroru cu atâţia procurori de secţiuni câte sînt secţiunile. +  Articolul 20Tote cererile civile, din nuou intentate se voru adresa către primulu-preşedinte, carc le va împărţi după rindulu intrarei între acţiunile civile, dacă asemenea secţiuni esista, sau dacă tote naturele de causa se judeca de tote secţiunile.Cele-l-alte cereri se voru adresa la preşedinţii respectivi ai secţiuniloru. +  Articolul 21Pe fie care anu, acolo unde tribunalulu este impartitu în mai multe secţiuni, primul-preşedinte îndată după terminarea vacantieloru mari, va împărţi prin tragerea la sorţi pe membrii tribunalului între diferitele secţiuni asa în catu unu membru sa nu servesca doui ani d'a rindulu, la aceeaşi secţiune. +  Articolul 22Unu tribunalu sau o secţiune va putea judeca şi da sentinta sa şi cu doi membrii. +  Articolul 23În casu de lipsa a unui judecatoru, supleantulu îi va tine loculu, în casu de lipsa a preşedintelui îi va tine loculu celu mai vechiu numitu judecatoru la acelu tribunalu, care nu va fi şi instructoru. +  Articolul 24Rudele pînă la veru primaru inclusivu, şi afinii (cuscrii) pînă la acelaşi gradu inclusivu, nu potu fi numiţi membri ori supleanţi la acelaşi tribunalu. +  Articolul 25Supleantulu candu nu se afla insarcinatu cu o misiune afară din tribunalu, va asista la şedinţele tribunalului avendu votu numai consultativu.În sentinta ce se va da, se va menţiona presenta acestuia, sau causa lipsei lui. +  Articolul 26Acolo unde tribunalulu este impartitu în mai multe secţiuni, primulu-preşedinte va împlini lipsele de judecători aflaţi în ori-care secţiune cu judecători sau supleanţi traşi la sorţi în publicu, dintre membrii sau supleanţii presinti din alte secţiuni. +  Articolul 27Primulu procuroru va putea asista la audientele ori-carii secţiuni şi va lua conclusiuni. +  Articolul 28Judecatoriele de judeţe se voru împărţi în doue clase:Cea d'anteiu va fi pentru oraşele: Bucuresci, Craiova, Iaşi, Galaţi, Brăila, Ismailu, Giurgiu, Ploesci, Focsani, Barlad, Botosani şi Turnu-Severin.Cea de a doua pentru cele-l-alte capitale de judeţe. +  Articolul 29Tratamentele judecatoriloru din fie-care aceste clase sînt regulate conformu cu alaturatulu tablou. +  Articolul 30Fie-care judecatoriu de judeţe îşi va face unu regulamentu specialu spre a regula mai cu amaruntu ordinea şi modulu serviciului seu.Acestu regulamentu deliberatu şi de curtea respectiva şi aprobată de Ministerulu Justiţiei se va tipari şi se va urma întocmai. Aceste regulamente voru fi, pe catu se poate, mai uniforme pentru tote judecatoriele. +  Titlul IV. Tribunalele comerciale. +  Articolul 31Causele comerciale se vor judeca de către tribunalele de judeţe, afară de judeţele arătate prin art. 18 unde se afla anume o secţiune de tribunal pentru causele comerciale. +  Articolul 32Cînd se judeca o causa comercială, se vor alătură pe lîngă judecătorii civili de judeţu, doui judecători comercianţi, cari împreună cu cei civili, vor judeca şi vor pronunţa sentinta asupra tuturor causelor comerciale din circonscriptiunea teritorială a judecatorieloru de judeţu. +  Articolul 33Pentru oraşele, resedinte de judeţe, care nu au o secţiune de tribunal pentru causele de comerciu, primăria locală va forma şi va publică la fie care doui ani, la inteiu August, o lista de comercianţii ce pot fi chemaţi a esercita funcţiunea de judecători comercianţi. +  Articolul 34În acesta lista se va coprinde numele tuturoru comercianţilor români, sau naturalisati români, domiciliaţi în acelu orasu cari făcut comerciu de trei ani cel putinu, cari platescu cea mai mare patenta şi care au etate de trei-deci ani împliniţi. +  Articolul 35Nu pot face parte din acesta lista. a) Aceia cari nu sciu scrie şi citi; b) Faliţii nereabilitati; c) Aceia cărora li s'a interdis parte sau totul din drepturile politice, civile sau de familia, sau cărora s'a interdis dreptul de a'şi administra starea; d) Aceia cari au fostu condamnaţi la o pedepsa criminală, sau la o pedepsa corecţională pentru urmatorele delicte:1. Falsificare, spargere de peceţi, sustragere de acte depuse în locuri publice;2. Furtisagu;3. Incelaciune (escrocherie);4. Abus de încredere;5. Atentate la bunele moravuri. +  Articolul 36Cei în etate de 60 de ani se potu scuti, după cererile loru, d'a face parte din aceata lista. +  Articolul 37Primăria va afige şi va publică acesta lista în timpul de 15 dile.Cei ce au calităţile cerute, potu forma reclamatiuni, sau în contra inscrierilor celoru fără dreptu, sau pentru înscrierea celoru în dreptu. +  Articolul 38Reclamatiunile se voru adresa mai inteiu la primăria, care se va pronunţa asupra validitatei cereriloru prin actu scrisu şi motivatu. +  Articolul 39Partea nemultumita pe hotărîrea primăriei va apela la tribunalul localu, care se va pronunţa de urgenta şi fără apelu sau recursu. +  Articolul 40Lista care coprinde numele definitivu înscrise, se va comunică de către primarul tribunalului localu la 1 Septemvrie. +  Articolul 41Numele care în urma acestei epoce şi pînă la 15 Septemvrie, se voru adaogi sau se voru esclude, se voru comunică din nuou tribunalului localu. +  Articolul 42Ori de câte ori se va presenta o causa comercială, preşedintele va chema pe rindu, fără a se putea stramuta ordinea inscricriloru, şi cu doue dile înaintea infatisarei, pe doue din persoanele înscrise în lista spre a judeca causa. +  Articolul 43Aceşti doui judecători comercianţi voru lua parte împreună cu judecătorii tribunalului la esaminarea causei.Sentinta se va da după majoritatea voturiloru. +  Articolul 44Judecătorii comercianţi, mai înainte d'a intră în lucrare vor depune juramentulu cerutu pentru judecători.Funcţiunea lor este gratuita şi onorifica. +  Articolul 45Pentru oraşele unde tribunalulu judeţului este impartitu în mai multe secţiuni, dintre care una judeca casurile comerciale, cei doui judecători comercianţi împreună cu un suplininte, cari se alătură pe lîngă judecătoria în tote casurile comerciale, vor fi permanenţi în timpul de doui ani, şi funcţiunea loru va fi retribuită.Asemenea voru fi permanenţi şi retribuiţi suplinintele şi cei doui judecători comercianţi pe lîngă tribunalulu din Brăila. +  Articolul 46Aceştia se voru alege de către comercianţii domiciliaţi în acelu orasu care platescu patenta de clasa I şi II şi care reunescu şi cele-l-alte condiţiuni prescrise de art. 34, 35 şi 36.Listele alegetoriloru se voru compune conformu celoru prescrise la art. 33, 37, 38 şi 39. +  Articolul 47Pentru acele oraşe, primăria va convoca în pretoriulu seu în dioa de 15 Septemvrie pe toţi comercianţii alegetori cuprinşi în lista spre a procede la alegerea judecatoriloru comercianţi permanenţi. +  Articolul 48Alegatorii presinti sub direcţiunea primarului şi a doui secretari aleşi dintre dinsi, voru procede prin votu secretu, la alegerea a doui judecători şi a unui supleantu.Voru fi aleşi, acei cari voru uni majoritatea absolută a voturiloru.Cei ce nu voru capeta acesta majoritate se voru alege la al douilea scrutin prin majoritate relativă. +  Articolul 49Voru fi eligibili acei cari unescu condiţiunile necesare spre a fi alegetori. +  Articolul 50Cei doui judecători aleşi voru avea atribuţiunile prescrise la art. 43. Supleantul va înlocui pe judecătorului comercialu ce va lipsi şi va fi insarcinatu şi cu alte lucrări relative la cause comerciale. +  Articolul 51Cei aleşi se voru face cunoscuţi de către primării, Ministrului Jnstitiei care îi va întări prin decretu Domnescu.Ei voru intră în funcţiune îndată ce au depusu juramentulu prescrisu judecatoriloru.Ei potu fi iarăşi aleşi după ce voru trece doui ani de la espirarea functiunei loru. +  Titlul V. Curţile de Apelu. +  Articolul 52Se mentinu cele patru curţi de apelu asedate în Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Focsani. +  Articolul 53Circonscriptiunea teritorială a fie-carei din aceste curţi va fi acesta: a) Curtea din Bucuresci, va coprinde judeţele: Ilfovu, Vlasca, Ialomita, Argesu, Muscelu, Teleormanu Oltu, Dambovita, Prahova şi Buzeu. b) Curtea din Iaşi va coprinde judeţele: Iaşi, Botosani, Dorohoiu, Suceava, Nemtu, Roman, Cahulu, Vasluiu şi Falciu. c) Curtea din Craiova, va coprinde judeţele: Dolju, Mehedinti, Gorju, Valcea şi Romanati. d) Curtea din Focsani, va coprinde judeţele: Covurluiu, Putna, Tecuciu, Ismail cu Bolgradu, Brăila, Ramnicu-Sarat, Bacau şi Tutova. +  Articolul 54Curţile de apelu, voru judeca apelurile în materii civile, comerciali şi corectionali conformu legiloru în fiinta. +  Articolul 55Fie-care curte se va împărţi în mai multe secţiuni, compusa fie-care de câte cinci membri între cari şi preşedintele.Curtea din Bucnresci va coprinde trei secţiuni. Cea din Craiova, cea din Iaşi şi cea din Focsani, va avea fie-care câte doue secţiuni. +  Articolul 56Fie-care secţiune a curtiloru de apelu se compune:De atati presedinti câte secţiuni sînt. Unulu dintre presedinti se va numi prim-preşedinte.De unu procuroru generalu cu atâţia procurori de secţiuni câte sînt secţiunile.De câte patru membri şi unu supleantu.De câte un grefier pentu fie-care secţiune cu mai multe ajutoare. +  Articolul 57Numai primul-preşedinte va primi apelurile şi le va împărţi între secţiuni după rendulu intrariloru. +  Articolul 58Otaririle curţii, nu se potu da de catu cu o majoritate de trei celu putinu a membriloru sei. +  Articolul 59Supleanţii candu nu voru avea o alta însărcinare a curtei, voru asista la tote procesele şi voru avea votu numai consultativu.În otarirea curtei se va menţiona presinta supleantului sau causa lipsei lui. +  Articolul 60Rudele sau afinii pînă la alu patrulea gradu inclusivu, nu potu fi membri la aceeaşi curte. +  Articolul 61Trei din membri curtei voru forma camera de punere în acusatiune în materii criminali, conformu reguliloru prescrise de procedura criminală. Alţi trei membri ai curţii voru forma curtea cu juraţi pentru judecarea cestiuneloru criminali. +  Articolul 62Candu primul-preşedinte lipsesce va fi inlocuitu de celu mai vechiu numitu dintre preseditii de secţiuni.Preşedinţii secţiuniloru lipsindu voru fi înlocuiţi de celu mai vechiu numitu dintre membri secţiunei. +  Articolul 63Preşedintele curţii de apelu sau locotiitorulu seu va insemna pe membrii ce au sa formede camera de punere în acusatiune sau curtea cu juraţi.Elu va lua mesuri ca sa nu se intrerupa lucrările ordinari ale curţii apelative din causa lipsei de membri; şi judecătorii ce au să se pronunţe asupra punerii în acusatiune criminală, 'şi voru putea face acesta lucrare fără ca să fie împiedicaţi pentru acesta de a lua parte la şedinţele curţii de apelu. +  Articolul 64Pe fie-care anu îndată după terminarea vacanteloru mari, acolo unde sînt, mai multu de doue secţiuni, primul-pressedinte sau loco-tiitorulu seu, în şedinţa publică, faţa cu ministerulu publicu şi cu membri curţii, va trage la sorţi pe membri ce au sa compună în timpulu anului secţiunile curtei.Preşedinţii voru alterna între dinsii, asa în catu fie care să nu remana, doui ani d'arendulu în aceeaşi secţiune. La curţile unde sînt numai doue sectuni, alternarea se va face pe fie-care anu între membri curţii de către primul-preşedinte asa în catu acelaşi membru sa nu servesca doui ani d'arendulu în aceeaşi secţiune. +  Articolul 65Diferitele secţiuni ale unei curţi constitue o singura curte şi decisiunile unei secţiuni ce se voru casa, se voru tramite la o alta curte conformu legii curţii de casatiune. +  Articolul 66Candu primul-preşedinte a luatu de la o secţiune unulu sau mai mulţi judecători spre a forma camera de punere în acusatiune sau curtea cu juraţi, elu va completa pe fie-care di o secţiune cu membrii luati din cea-l-alta, asa în catu în fie-care secţiune sa remana celu putinu numerulu prescrisu spre a pronunţa o hotărîre. +  Articolul 67Candu unu membru judecatoru de lîngă curtea cu juraţi va lipsi, primul-preşedinte al curţii de apelu ilu va înlocui provisoru cu unu altu membru alu curţii de apelu trasu la sorţi. +  Articolul 68Membrii judecători cari conformu art. 256 din procedura Codului Penalu, formează curtea juratiloru pentru timpulu vacantieloru, voru fi competinti a judeca singuri în acestu timpul şi apelurile causeloru corecţionale. +  Articolul 69Grefa curţii cu juraţi se va tine de grefierulu curtei de apelu sau de unu adjutoru alu seu.Serviciului portareiloru se va face pe lîngă curtea cu juraţi de portăreii curţii de apelu.Se va alătură pe lîngă aceeaşi curte cu juraţi un numeru otaritu de aprodi pentru serviciului curţii şi mai alesu pentru chemarea juratiloru. +  Articolul 70Circonscriptiunea fie-carii curţii cu juraţi va fi aceeaşi ca a curţii de apelu respectiva. +  Articolul 71Fie-care curte îşi va face unu regulamentu prin care se va regula mai pe largu ordinea serviciului seu, dilele candu curtea va judeca apelurile sentinteloru corectionali, serviciului camerei de acusatiune şi alu curţii cu juraţi etc.Acestu regulamentu, delireratu de curte se va supune la aprobarea Ministrului Justiţiei care va face ca regulamentele tuturoruu curtiloru să fie pe catu se poate mai uniforme. +  Titlul VI. Curtea de Casatiune. +  Articolul 72Fie-care din secţiunile curţii de casatiune va putea lucra şi cu sese membri presinti, majoritatea, spre a se pronuncia hotărîrea remaindu totu de cinci membrii. +  Titlul VII. Ministerulu Publicu. +  Articolul 73Ministeriulu publicu se compune de procurorulu generalu şi cei-l-alţi procurori de secţiuni, a sedati pe lîngă curţile de apelu, din procurorii tribuna leloru şi secţiuneloru loru. +  Articolul 74Ministeriulu justiţiei este capulu miniteriului publicu. +  Articolul 75Procurorulu generalu de curte este capulu tuturoru procuroriloru şi substitutiloru din ocolulu curţii, precum şi a celoru-l-alţi agenţi judecatoresci, şi are dreptulu de controlu şi de privighere asupra implinirii datoriei loru. +  Articolul 76Procurorulu generalu alu curţii de casatiune, are dreptulu, conform legii acestei curţi, de a ataca actele celoru-l-alţi procurori sau actele judecato resci contrarii legiloru. +  Articolul 77Dreptulu de discipliua asupra tuturoru membriloru Ministerului publicu, se va esercita de Mi nisterulu Justiţiei, după propria sa iniţiativa, sau după provocarea procurorului generalu sau a procuroriloru de tribunale. +  Articolul 78Procurorii generali au acelaşi rangu ca şi preşedinţii de curţi, şi procurorii de tribunale ca şi preşedinţii de tribunale.Procurorii însă sînt datori a da celu d'anteiu esemplu de respectu către presedinti şi către cei-l-alţi magistraţi însărcinaţi cu aplicarea legiloru. +  Articolul 79Candu procurorulu lipsesce se va înlocui cu substitutulu seu. +  Articolul 80Procurorulu generalu de la curţi poate asista la ori-care din secţiuni va voi, şi lua conclusiuni. +  Articolul 81Procurorii de tribunale vor raporta, la casu de trebuinta, procurorului generalu respectivu despre pedecile ce incerea mersulu lucrariloru justiţiei din judeţu, precumu şi despre observaţiunile ce au de facutu asupra implinirii datorieloru agentiloru judecatoresci şi asupra aplicării legiloru.Procurorulu generalu va putea merge însuşi spre a cerceta starea lucruriloru şi va esercita dreptulu seu de disciplina prin preşedintele curţii sau prin Ministeriulu Justiţiei. +  Articolul 82Procurorii de tribunale voru avea asemenea de aproape privighere asupra judecatoriloru de plasi, şi voru raporta procurorului generalu, la casu de trebuinta. +  Articolul 83Substitutulu sau procuroru de secţiuni lucreda sub direcţiunea procuroriloru sau primiloru procurori.Candu asupra unei cause substitutulu voesce a lua o conclusiune ce se desaproba de procuroru, acesta este în dreptu a opri pe substitutu şi a lua însuşi conclusiuni. +  Titlul VIII Grefa şi agenţii judecatoresci. +  Articolul 84Pe lîngă fie-care judecătorie de judeţe se va afla câte unu grefieru.Fie-care grefieru va avea unulu sau mai multe ajutoare.La curţi va fi câte unu grefieru pentru fie-care secţiune cu mai multe ajutoare. +  Articolul 85În judeţele unde tribunalulu este impartitu în mai multe secţiuni, va fi unu grefieru pentru fie care secţiune cu unulu sau mai multe ajutoare, după trebuinta. +  Articolul 86Pe lîngă fie-care tribunalu şi fie-care secţiune de curte sau de tribunalu se va afla câte unu registratoru arhivaru şi unu numeru hotaritu de copisti. +  Articolul 87Se institue pe lîngă fie-care curte sau tribunalu de judeţu agenţii judecatoresci numiţi portarei.Numerulu acestoru portarei, pe lîngă fie-care curte sau tribunalu se va hotărî după trebuinţele fie-carii localităţi.Ei se numescu prin Decretu Domnescu, după recomandarea Ministerului Justiţiei.Unulu din portăreii fie-cărui tribunalu şi fie-carii curţi se va numi capulu portareiloru acelui tribunalu sau curte. +  Articolul 88Portăreii se voru numi dintre persoanele cunoscute prin bunele purtări şi cu ore care invetatura, preferîndu-se aceia cari voru fi avutu serviciuri în justiţie. +  Articolul 89Se mai adaoga, pe lîngă fie-care curte şi judecătorie de judeţe unu numeru de aprodi şi omeni de serviciu cari se voru insemna prin budgetulu anualu. +  Articolul 90Grefierii şi portăreii sînt supuşi a da cauţiune şi a depune juramentu înaintea preşedintelui. +  Articolul 91Grefierulu, sau în lipsa ajutorulu seu, va asista la tote şedinţele şi va lua note, va redacta procesele verbale, şi va contra-semna tote actele încheiate de curte sau de tribunalu. Ori ce actu esitu de la o curte sau tribunalu şi necontra-semnătu de grefieru sau de ajutorulu seu se va socoti ca nulu.Grefierulu este capulu cancelariei sale, şi are dreptulu de controlu şi privighere asupra impiegatiloru grefei.Elu va păstra tote actele, procesele verbale, registrele şi colectunile de legi.Va păstra asemenea, sub a sa răspundere, tote actele şi documentele câte i se voru incredinta de portarei sau de particolari. +  Articolul 92Grefa va fi deschisă în tote dilele afară de duminici, serbatori şi vacantii, celu putinu septe ore pe di. +  Articolul 93Portăreii asedati pe lîngă curţi şi tribunale voru face tote actele câte se impunu de legi, agentiloru, judecatoresci.Voru face somatiunile, comandamentele şi urmăririle, voru esecuta mandatele de arestare, de depunere sau de aducere.Voru îndeplini protestirile de poliţe, de bileturi la ordine. Voru esecuta sentinţele, decisiunile şi alte titluri esecutorii. Ei voru putea fi însărcinaţi de preşedinte şi cu chemarea partiloru în judecata, cu aignificarea otaririloru şi cu comunicarea acteloru între părţi. +  Articolul 94Portăreii sînt puşi sub ordinile şi privigherea preşedintelui de tribunalu sau curte. +  Articolul 95Capulu portareiloru de curţi ca capu alu portareiloru din ocolulu curţii are dreptulu de controlu şi disciplina asupra loru. +  Articolul 96Portăreii nu sînt retribuiţi, ei voru priimi de la părţi pentru actele de procedura şi de esecutare ce făcut o tasca otarita care se va ficsa prin unu regulamentu sprecialu de administraţiune publică.Aceste tacse şi cheltuieli de judecati se voru plati cu privilegiu. +  Articolul 97Portăreii de tribunale voru opera numai în ocolulu judeţului loru, portăreii de curţi voru opera în totu ocolulu curţii.Cu tote acestea la casu de trebuinta sau candu este lipsa de portarei într'unu judeţu, capulu portareiloru curţii respective poate insarcina pe unu portarelu de judeţu ca sa operede şi în alte puncturi ale ocolului curţii. +  Articolul 98Portăreii făcut actele de procedura ori de esecutare sau după misiunea directa ce au primitu de la părţi sau după însărcinarea specială ce li se da de preşedinte. Ei se voru confoma în lucrarea loru cu regulile prescrise de procedurile speciale. +  Articolul 99Candu unu portarelu de la curte este insarcinatu cu unu actu de procedura, de urmărire sau de esecutare în ocolulu curţii, elu va face acesta sau transportandu-se însuşi la faţa locului sau insarcinandu cu acesta lucrare pe unu portarelu alu tribunalului respectivu. +  Articolul 100Portăreii sînt respundetori de actele şi documentele ce li se voru incredinta de părţi şi pentru care ei voru da chitanţa, la inapoerea loru ei voru lua chitanţe de priimire. +  Articolul 101Portăreii voru avea o camera deosebită unde voru lucra actele loru şi voru conserva hartiele ce li se incredinteza. +  Articolul 102Unu regulamentu specialu va regula mai pe largu atribuţiunile şi modulu implinirei datorieloru. +  Titlul IX. Despre inamovibilitate. +  Articolul 103Preşedinţii, membrii şi supleanţii curtiloru de apelu şi ai tribunaleloru judeţene voru putea deveni inamovibili, tote curţile sau tribunalele de o dată sau una, sau mai multe curţi, unulu sau mai multe tribunale prin legiuiri speciale. +  Articolul 104Judecătorii inamovibili nu voru putea inceta din funcţiunile loru de catu prin demisiune, sau în urmarea unei decisiuni de destituire, date în casurile prevedute de legi, sau candu a perdutu calităţile cerute prin art. 1 şi 2 alu legii pentru admisibilitatea şi înaintarea în funcţiuni judecatoresci. +  Articolul 105Judecătorii inamovibili nu se potu stramuta de la unu locu la altulu, nici chiar sub cuventu de inaintare, fără a loru voinţa formalu esprimata.Candu unu judecatoru inamovibilu va ajunge în etate de septe-deci ani împliniţi, va putea fi obligatu a'şi esercita drepturile la pensiune. +  Articolul 106Candu unu judecatoru inamovibilu, de ori ce trepta, va cădea în o bola cronica, incurabila, ori în stare de smintire a mintei va inceta din funcţiune, după ce se va constata starea bolei ori a mintei sale, prin unu actu medicalu provocatu de ministerulu publicu, după ordinile Ministeriului Justiţiei.Acesta încetare se va declara de curtea de casatiune, secţiunii-unite în şedinţa secreta, care se va pronunţa după o prealabilă cercetare a acteloru medicale şi a imprejurariloru, şi după ce se va esecuta aperarea. +  Titlul X. Disciplina judiciară. +  § 1. Juramentulu. +  Articolul 107Preşedinţii, judecătorii, supleanţii, procurorii şi substitutii curtiloru şi tribunaleloru voru fi datori, mai înainte de a intră în funcţiune, a depune şi a subscrie în pretoriu şi în şedinţa publică, urmatorulu juramentu:"Juru în numele lui Dumnedeu şi declaru pe onorea şi consciinta mea.""Credinţa Domnitorului şi constitutiunei terei mele.""De a împlini cu santenie datoriele ce'mi impune funcţiunea mea.""De a aplica legile şi de a me conformă legiloru, întru tote, şi pentru toţi, fără pasiune, fără urna, fără favore, fără consideratiune de persona, fără nici unu interesu directu sau indirectu.""Asa sa'mi ajute Dumnedeu." +  Articolul 108Acelaşi juramentu se va seversi de grefierii, ajutorii loru şi de portarei. +  Articolul 109Advocatii, ca unii ce făcut parte din corpulu judiciaru, voru depune juramentulut de credinţa Domnitorului şi legiloru şi constitutiunei terei, înaintea curtei de apelu unde ei sînt înscrişi, sau înaintea tribunalului, dacă curtea de apelu nu este în acea localitate.Advocatii actuali trecuţi în tablou, voru depune juramentu după promulgarea acestei legi; pe viitoru advocatii voru depune juramentulu la inceputulu stagiului loru. +  Articolul 110Depunerea juramentului este obligatore pentru toţi funcţionarii judecatoresci din nou numiţi sau inaintati.Actele de autoritate publică făcute de aceşti funcţionari mai înainte de a jura, sînt nule fără prejudiciulu penalitatiloru prescrise de legea penală (art. 163).Cel ce este permutatu într'unu fostu de acelaşi gradu, este dispensatu de a mai depune juramentu. +  § 2. Ordinea sedinteloru. +  Articolul 111Tribunalele şi curţile voru tine şedinţe în tote dilele afară de duminici, serbatori legale sau naţionale şi vacantii. +  Articolul 112Şedinţele fie-carii judecătorii sau curţi voru tine celu putinu sese ore pe di, sau şi mai multu dacă trebuinta va cere. +  Articolul 113Judecătorii se voru aduna în Bucuresci şi Iaşi, celu mai tardiu la dece şi jumetate ore dimineta, şedinţa se va deschide la unspre-dece ore. În cele-l-alte districte, se voru aduna la 9 şi jumetate, era şedinţa se va deschide la 10 ore. +  Articolul 114La fie-care curte şi tribunalu se va afla unu registru de presenta, snuruitu, numerotatu şi parafatu de preşedinte. - Fie-care judecatoru sau supleantu, va subscrie în acestu registru presinta sa. La un-spre dece ore în Bucuresci şi Iaşi, la 10 ore în cele-l-alte districte, registru se va închide şi se va subscrie de preşedinte şi procuroru, sau de loco-tiitorulu loru.Ora plecării membriloru se va subscrie totu în acestu registru.Judecătorului sau supleantulu, care nu va fi subscrisu, sau care nu va fi justificatu legitima causa a lipsei sale mai înaintea închiderii registrului, va perde pe acea di onorariulu seu în folosulu fiscului de şi a venitu mai tardiu şi a luatu parte la judecati.Grefierulu şi procurorulu, voru forma, la finele lunei, procesu-verbalu de aceste lipse, spre a se regula statului lunaru. +  Articolul 115Anul judecatorescu pentru curţile de apelu se va deschide dupe vacantele mari, printr'o şedinţa solemna a tutuloru secţiuniloru unite. În acesta şedinţa procurorulu generalu va face unu cuventu asupra unei materii de dreptu, de jurisprudinta, de disciplina judecatoresca, sau de biografia fostiloru magistraţi, sau omeni de legi. +  Articolul 116Poliţia audienteloru este încredinţată preşedintelui, care o va esercita conformu reguleloru prescrise de procedura. +  Articolul 117Diferitele hârtii şi acte se voru citi, înaintea tribunaleloru sau curtiloru de către grefieru sau de unulu din portarei. +  § 3. Incompatibilitatea. +  Articolul 118Ori ce functionaru, sau agentu judecatorescu este opritu de a pleda sau de a representa pe părţi înaintea justiţiei, afară de casulu candu va fi vorba de propria sa causa sau de acea a celoru puşi sub tutela sau curatela sa, sau de acea a sotiei, a ascedintiloru sau descedintiloru sei, sau a fratiloru ori a suroriloru sale. În aceste casuri însă, causa nu se va infatisa la acelaşi tribunalu sau secţiune a curţii din care face parte acelu functionaru, ci va trece la alta secţiune a tribunalului sau la altu tribunalu vecinu, sau la cea-l-alta secţiune a curţii, afară dacă partea adversa va priimi a se judeca la acelaşi tribunalu sau secţiune a curţii. +  Articolul 119Nici unu judecatoru, supleantu, procuroru sau substitutu, nu poate face comerciu, afară de judecătorii comercianţi aleşi în circonscriptiunea tribubunalului sau curţii din care face parte.Ei nu potu cumpara sau priimi în daru, sau sub ori-ce altu titlu, procese străine în propriulu loru folosu. Se escepta însă acelea cari le potu veni prin moscenire sau legatu. Tote acestea fără prejuditiulu ART. 1309, din Codulu Civilu. +  § 4. Privegherea şi pedepsele disciplinarii +  Articolul 120Ministrulu Justiţiei are dreptulu de priveghere şi disciplina asupra tutuloru tribunaleloru şi curtiloru. +  Articolul 121Fie-care curte are dreptulu de priveghere şi disciplina asupra tribunaleloru din ocolul seu. +  Articolul 122Fie-care tribunalu şi curte are dreptulu de disciplina asupra membriloru ce le compune. +  Articolul 123Membrii ministerului publicu sînt su puşi sub directa privighere şi disciplina a Ministrului Justiţiei. +  Articolul 124Pedepsele simple disciplinarii sînt: prevenirea, censura, mustrarea, suspendarea provisorie, destitutiunea. +  Articolul 125Prevenirea este o incunosciintare facuta verbalu sau prin scrisore formala, ori secreta unui functionaru sau corpu judecatorescu spre a'lu descepta asupra negligentei sau acteloru care'i compromitu demnitatea.Censura este o declarare de reprobare adresată inscrisu unui judecatoru sau corpu judecatorescu.Mustrarea pe lîngă reprobarea ce coprinde, atrage cu sine perderea onorarului pe o luna.Suspendarca provisorie atrage cu sine perderea onorarului pe catu timpul tine. Timpulu suspendării va tine de la cinci-spre-dece dile pînă la doue luni. +  Articolul 126Candu unu judecatoru se va abate de la împlinirea datoriiloru sale, sau va compromite demnitatea caracterului seu, preşedintele tribunalului respectivu sau preşedintele curţii respective, ilu poate preveni formalu, mai 'nainte de a i se aplică pedepsa disciplinară.Acesta prevenire se poate face, sau directu de către preşedinte, sau după iniţiativa luată de ministerulu publicu, sau de Ministerulu Justiţiei. +  Articolul 127Dacă abaterea se va continua, chestiunea se va pune înaintea tribunalului sau curţii respective, care va judeca în camera de consiliu, cu votu secretu şi fără presinta inculpatului, şi va pronunţa după importanţa casului, una din pedepsele disciplinarii susu citate.Otarirea însă se va pronunţa numai după ce mai anteiu se va audi judecătorului inculpatu şi conclusiunile înscris ale ministerului publicu. +  Articolul 128Dacă o hotărîre de disciplina data de unu tribunalu va conţine pedepsa de censura, ea se va aplica îndată incunosciintandu-se numai Ministerulu Justiţiei.Dacă ea va coprinde o penalitate mai însemnată otarirea tribunalului, mai înainte de a veni esecutore se va supune prin procurorulu curţii respective la chibsuirea curţii.Curtea se va pronunţa în termenu de optu dile celu multu, şi hotărîrea să se va comunică de procurorulu curţii, Ministerului Justiţiei spre aprobare. +  Articolul 129Inculpabilulu va avea tot-d'auna dreptulu de aperare înaintea curtei, sau a Ministerului. +  Articolul 130Candu curtea va pronunţa asupra unuia, din membrii sei pedepsa de mustrare sau suspendare, acesta pedepsa va deveni esecutorie, numai după ce se va aproba de Ministerulu Justiţiei, care va asculta pe inculpatu, cînd acesta va cere; suspendarea se va pronunţa prin decretu Domnescu. +  Articolul 131În casu de suspendare, judecătorului inculpatu va inceta îndată din funcţiunea sa, pînă ce va interveni decretulu Domnescu. +  Articolul 132Tote aceste pedepse se potu aplica sau gradualu, sau ori-care dintr'însele şi fără prevenire după importanţa casului.Procurorii sau Ministerulu Justiţiei potu provoca aplicarea loru. +  Articolul 133Pedepsele disciplinarii ce curtea de casatiune va putea pronunţa, conformu art. 42 din legea sa organică, voru fi: avertismentulu, mustrarea care va trage perderea onorariului de la o luna pînă la doue luni, sau suspendarea provisorie de la o luna pînă la patru luni.În casu de delicte, relative la funcţiune, curtea de casatiune va aplica pedepsele prevedute prin legea penală. +  Articolul 134Avertismentulu se va da inscrisu cînd curtea de casatiane, sau dupe iniţiativa ministeriului publicu, sau dupe plângerile partiloru, sau de la sine în cursulu unui procesu, descopere neregularităţi din partea vre unui judecatoru sau corpu judecatorescu.Acestu avertismentu se va putea pronunţa şi fără înfăţişarea partei şi dupe o simpla incheere în camera de consiliu a sesiunei care se va afla în esaminarea procesului. +  Articolul 135Curtea de casatiune va judeca chestiunile de pedepsele sau de avertismente totu-d'auna de urgenta. Se voru publică în buletinulu seu, tote pedepsele de suspendare sau de destituire, pronunţate de acesta curte. +  Articolul 136În tote casurile de susbendare pronunţate de tribunale, curţi sau curtea de casatiune, Minieteriulu Justiţiei va putea chema pe una din persoanele ce va poseda condiţiunile de admisibilitate, ca sa inlocuesca pe celu suspendatu pe timpulu catu va tine pedepsa.Timpulu suspendării nu se va tine în sema la socotela aniloru de pensinne. +  Articolul 137Ministeriulu Justiţiei, ca capu supremu alu justiţiei, va avea o rigurosa privighere asupra implinirei datorieloru judecatoriloru şi agentiloru judecatoresci, şi va denunta la curtea de casatiune, prin procurorulu generalu pe cei caduti în abateri de disciplina sau în delicte, spre a se judeca şi a 'şi lua pedepsele prevedute de legi. +  Articolul 138Curţile şi tribunalele, nu au dreptulu de disciplina, asupra membriloru ministerului publicu.Cu tote acestea, candu preşedintele curţii sau tribunalului, va vedea ca aceşti membri se abatu de la datoriele loru, sau le neglije şi compromitu onorea şi demnitatea functiunei loru, va vesti de acesta pe Ministerulu Justiţiei. +  Articolul 139Curţile şi tribunalele, voru avea încă prin preşedinţii şi procurorii loru dreptulu de privighere asupra grefieriloru şi celoru-l-alţi agenţi judecatoresci, şi asupra judecatoriloru de plasi, coprinsi în ocolulu loru, ci voru anunta pe Ministerulu Justiţiei despre abaterile ce se voru urma. +  Articolul 140Pedepsele disciplinarii se voru aplica atitu magistratiloru amovibili, catu şi celoru inamovibili. +  Articolul 141Destituirea unui magistratu inamovibilu nu se va pronunţa de catu prin o sentinta judecatoresca data în formele şi în casurile candu legea pronunţa pedepsa destituirei. +  Articolul 142Curtea de casatiune va esercita aceeaşi disciplina asupra membriloru sei, şi va putea a le aplica pedepsele prescrise prin art. 133. +  Articolul 143Pedepsele disciplinarii ce curtea de casatiune va pronunţa sau în contram membriloru sei, sau în contra celoru-l-alţi funcţionari judecatoresci, se voru esecuta fără alta aprobare a Ministerului Justiţiei, incunosciintandu-se numai acestui Ministeru, afară de casulu de suspendare sau destituire, care se va esecuta în urma decretului Domnescu. +  § 5. Revisuirea +  Articolul 144Pe fie-care anu, în cele d'anteiu cinci-spre-dece dile ale lunei Fevruarie, tote tribunalele şi curţile voru trimite Ministerului Justiţiei unu tablou despre operaţiunile loru din anul trecutu.Acestu tablou va coprinde între altele: numerulu causeloru intrate, natura loru, acelea care s'au terminatu prin impacaciune, acelea care s'au terminatu prin judecata, numerulu causeloru ce mai remanu a se judeca.Aceste tablori voru servi Ministeriului spre a forma statistice judecatoresci în tera. +  Articolul 145Fie-care tablou va fi insotitu de o espunere a lucrariloru tribunalului sau curtei.În asta espunere va insemna şi serviciurile sau lipsele, ce esperienta a doveditu ca se afla în procedura şi în legile relative la justiţia. +  Articolul 146Procurorulu generalu va inainta asemenea Ministeriului unu resumatu de observaţiunile sale de peste anu, şi o statistica de numerulu causeloru criminale şi coreclionale din ocolulu curţii. +  Articolul 147La fie-care sese luni, fie care procuroru de lîngă tribunalu va trimite procurorului generalu respectivu, unu raportu despre starea şi lucrările tribunalului cu observaţiunile ce va avea să facă asupra aplicarei legiloru şi indeplinirei datorieloru agentiloru judecatoresci. Resumatulu acestoru raporturi se va trimite de procurorulu generalu Ministerului Justiţiei, împreună cu observaţiunile sale. +  Titlul XI. Congedii şi vacantii. +  Articolul 148Membrii de curţi de apelu şi de tribunale voru putea lipsi pentru cause bine-cuventate cu voia preşedintelui pînă în dece dile celu multu.Preşedinţii îşi voru cere congediu de la Ministerulu Justiţiei.Candu cererea de congediu a judecatoriloru va trece peste dece dile ea se va da de către Ministerulu Justiţiei, dacă acea cerere va fi însoţită şi de declararea preşedintelui, ca serviciului nu va suferi. +  Articolul 149Procurorulu generalu îşi va cere congediu de la Ministerulu Justiţiei, procurorii de secţiuni ai curtiloru îşi voru cere congediu pentru dece dile de la procurorulu generalu; peste dece dile congediu se va da de Ministerulu Justiţiei, dacă cererea de congediu va fi sprijinita de procurorulu generalu. +  Articolul 150Procurorii de judeţu îşi voru cere congediu pentru cinci-spre-dece dile de la procurorulu generalu, de la cinci-spre-dece dile în susu congediulu se va da de Ministerulu Justiţiei.Substitutii de tribunale sau procurorii de secţiuni îşi voru cere congediulu pentru doue-deci dile de la primulu procuror, ori de la procurorulu lor respectivu, congediulu ce va trece peste doue-deci dile se va acorda de Ministerulu Jnstitiei, după cererea sa sprijinita de procuroru. +  Articolul 151Judecătorii de plati îşi voru cere congediu pînă la cinci-spre-dece dile de la preşedintele tribunalului respectivu; de la cinci-spre-dece dile în susu congediulu se va da de Ministerulu Justiţiei. +  Articolul 152Grefierii, portăreii, aprodii şi cei-lalti impiegati, nu potu lipsi fără voia preşedintelui respectivu. +  Articolul 153Cererea de ori-ce congediu câtă sa fia motivată şi legitimata pe o neaperata şi în fiinta trebuinta. +  Articolul 154Nici unu congediu nu va putea trece peste o luna.Congediele acordate în curgerea unui anu, insumandu-se nu potu trece peste o luna.La casuri estraordinare de neaperata trebuinta Ministerulu va putea acorda congedii şi încă pînă la o alta luna, pentru care însă nu se va priimi remunerarea, afară de casulu de bola legitimata. +  Articolul 155Procurorii respectivi şi preşedinţii de curţi şi tribunale voru raporta Ministerului Justiţiei despre tote lipsele cu congediu sau fără congediu. +  Articolul 156Cei-ce voru lipsi fără a 'şi lua congediu în formele hotărîte, voru perde remunerarea loru pe totu timpulu lipsei.Dacă acesta lipsa va trece peste o luna, se va putea considera ca o demisiune.Procurorulu generalu va putea însă, după dece dile de absenta fără congediu, a prevesti pe cei ce lipsescu, sa vie la postulu loru, şi nefiindu următori elu va raporta Ministerului Justiţiei. +  Articolul 157Magistraţii inamovibili ai curtiloru de apelu, cari voru lipsi doue luni fără congediu voru inceta din funcţiune ca demisionaţi, după care însă acesta încetare se va pronunţa prin o hotărîre a curtei de casatiune data în secţiuni unite, după ascultarea partei, sau chemarea ei formalu şi conclusiunile ministerului publice. +  Articolul 158Vacantiile tribunalului şi ale curtiloru sînt cele urmatore.Vacanta mare de la 1 Iulie pînă la 15 Augustu. Vacantii mici la Craciunu optu dile, cu începere din ajunu; la Pasci doue săptămâni, a patimiloru şi cea luminata.Pe lîngă dumineci şi serbatori Naţionale, voru mai fi vacantii în cele 12 serbatori dominicale. +  Articolul 159În timpulu vacantiiloru mari şi mici va fi în permanenta unu membru la tribunale şi curţi, asistatu de grefieru sau adjutoru, pentru espedierea lucrariloru corente şi priimirea, actiuniloru şi apeluriloru. +  Articolul 160Curţile şi juratii nu au vacantii mari ci numai vacantii mici şi duminicile şi serbatorile. +  Articolul 161Judecătorii instructori şi procurorii nu au vacanti, şi se voru ocupa cu regularea causeloru criminale sau corecţionale. +  Articolul 162În ori-ce casu însă de congediu, basatu pe o neaperata trebuinta, în curgerea anului, catu şi în timpulu vacantiiloru, judecătorului instructoru se va putea înlocui cu unu altu judecatoru, prin Ministerulu Justiţiei. +  Titlul XII. Dispositiuni finale. +  Articolul 163Tote legile, decretele şi regulamentele anteriore atingatore de materiile cuprinse în acesta lege, sînt şi remanu abrogate; iar dispositiunile legei curtei de casatiune cari nu s'au modificatu, prin legea de faţa sînt şi remanu în vigore. +  Titlul XIII. Dispositiuni transitorii. +  Articolul 164Curţile criminale, ce se afla în fiinta, voru inceta de a fonctiona de odată cu promulgarea legii de faţa. +  Articolul 165Tribunalele politienesci acolo unde sînt se voru desfiinta, de odată cu înlocuirea loru prin judecătorii de ocole sau plasi. +  Articolul 166Tribunalele cu atributiuni de juridictiuni graciose, ce esista astadi în Bucuresci şi Iaşi sub numele de tribunale secţia III, se voru desfiinta de odată cu punerea în lucrare acestei legi şi a procedurei civile. +  Articolul 167Tribunalele de plasi sau ocole se vor înfiinţa la votarea budgetului anului 1866. +  Articolul 168Infracţiunile comise în România de peste Milcovu, sub imperiulu legei penale vechi şi care după legea penală din România de dincoce de Milcovu, sînt de natura delicteloru, se voru judeca de instanţele civile, remaindu a se judeca de juraţi numai crimele. +  STATULUI JUSTIŢIEI. a) Judecatoriele de plasa.                                        Pe fie-care luna.                                ┌─────────┬─────────┬──────────┐                                │ Clasa I.│Clasa II.│Clasa III.│                                ├─────────┼─────────┼──────────┤Judecătorului . . . . . .│500 lei. │450 lei. │400 lei. │Adjutorele . . . . . . │300 lei. │250 lei. │200 lei. │                                └─────────┴─────────┴──────────┘ b) Tribunalele de judeţe.                                        Pe fie-care luna.                                 ┌───────────────┬──────────────┐                                 │ Clasa I. │ Clasa II. │                                 ├───────────────┼──────────────┤Primulu preşedinte . . . . │ 1,200 lei. │ 1,100 lei. │Fie-care preşedinte . . . . │ 1,100 lei. │ 1,000 lei. │Fie-care judecatoru . . . . │ 900 lei. │ 800 lei. │Judecatoru de instrucţiune. . │ 1,000 lei. │ 900 lei. │Supleantulu. . . . . . . │ 800 lei. │ 700 lei. │Prim-procuroru. . . . . . │ 1,000 lei. │ 900 lei. │Procuroru de secţiune sau │ │ │procuroru . . . . . . . │ 800 lei. │ 700 lei. │Substitutu . . . . . . . │ 700 lei. │ 600 lei. │                                 └───────────────┴──────────────┘    c) Curţile de Apelu.                                          Pe luna fie-care                                 ┌───────────────┬──────────────┐                                 │ Bucuresci. │Iaşi, Craiova │                                 │ │ şi Focsani │                                 ├───────────────┼──────────────┤Primulu preşedinte . . . . │ 2,600 lei. │ 2,400 lei. │Fie-care preşedinte . . . . │ 2.400 " │ 2,200 " │Membru judecatoru . . . . │ 2,000 " │ 1,600 " │Supleantu . . . . . . . │ 1,500 " │ 1,200 " │Procurorulu generalu. . . . │ 2,000 " │ 1,600 " │Procuroru de secţiune . . . │ 1,500 " │ 1,200 " │                                 └───────────────┴──────────────┘Acesta lege s'a votatu de Adunarea electiva a României în şedinţa din 14 Iunie 1865 şi s'a adoptatu cu majoritate de 86 voturi contra a 5, fiindu şi unu-spre-dece abtineri de la votu.Vice-preşedinte S. Voinescu.  ┌──────────┐  │Sigiliulu │ Secretaru, C. A. Bordnescu.  │Adunării │  └──────────┘SENATULU ROMÂNIEI.Senatulu Romnaniei a adoptatu acesta lege în şedinţa sa din 21 Iunie anul 1865.Vice-preşedinte, N. Docan.  ┌──────────┐  │Sigiliulu │ Secretaru C. A. Cotescu.  │Senatului │  └──────────┘Facemu cunoscutu şi ordonamu ca cele de faţa investite cu sigiliulu Statului şi trecute în Monitorulu Oficială şi în Buletinulu Legiloru, să fie adresate curtiloru, tribunaleloru şi autorităţiloru administrative, ca să le înscrie în registrele loru, să le observe, şi să facă a le observa, şi Ministru Nostru Secretaru de Stat la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi Instructiunei Publice, este insarcinatu a priveghia publicarea loru.Datu în Ruginosa la 4 Iuliu 1865.ALECSANDRU IOAN.Ministru Secretaru de Statu laDepartamentului Justiţiei, Culteloruşi Instructiunei Publice.D. Cariagdi.No. 982.────────────────