Advanced Search

 LEGE nr. 756 din 20 mai 1865 pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini


Published: 1865-05-20
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069769/-lege-nr.-756-din-20-mai-1865-pentru-regularea-dreptului-de-intrare-de-la-vitele-pastoriloru-streini.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 756 din 20 mai 1865pentru regularea dreptului de intrare de la vitele pastoriloru streini
EMITENT PARLAMENTUL
Publicat în  MONITORUL OFICIAL din 20 mai 1865



ALECSANDRU IOAN I.Cu mila lui Dumnedeu şi voinţa naţionala,Domnu Principatelor-Unite-Române;La toţi de faţa şi viitori sanetate;Vedendu raportulu Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Financeloru;Considerându votulu Adunării generale alu României, datu în şedinţa de la 12 Martie anul curentu;Considerându apreciarea Senatului din şedinţa de la 12 Maiu acestu anu;În virtutea art. 14 din Convenţiunea de la Paris 7/19 Augustu 1858 şi a art. 3 şi 14 din Statutulu promulgatu la 2/14 Iuliu 1864;Amu sanctionatu şi sanctionamu, promulgatu şi promulgamu ce urmeda:Despre pastorii Austrieni +  Articolul 1Pastorii austrieni ce frecuenta cu vitele loru România, se impartu în urmatorele categorii: a) Pastorii cari varandu vitele loru în muntii Austriei sau ai României, se cobora iarna spre ernatec în campurile şi baltile României, sau spre a le trece în totu sau în parte în statele limitrofe, şi b) Pastorii ale caroru vite intrate de mai multu timpul s'au stabilitu prin campurile şi baltile României.Despre pastorii ce aru intra din statele Austriei +  Articolul 2Pastorii austrieni venindu din statele Austriei, sînt liberi să între în România, cu ori-ce numeru şi felu de vite aru avea; atatu pentru pasune sau ernatec, catu şi pentru a le trece transitu. +  Articolul 3Vitele austriene se recunoscu, după actele speciale (Regie C. C.) pe cari pastorii proprietari sau scutari, trebuie a le avea ori candu intră în România; agenţii fiscali de la punctului de frontieră deci, voru îngădui intrarea de vite austriene, numai pe temeiulu unoru asemenea acte, şi prin plata taxeloru de intrare ce se prescriu mai josu.Pasportele nu se recunoscu ca regii, şi prin urmare acei ce aru cere să între cu asemenea acte (pasporte), nu potu fi ingaduiti în condiţiunile legii de faţa, ci numai prin plata dreptului de importu sau de transitu. +  Articolul 4Dacă peste numerulu viteloru coprinse în regiile C. C, pastorii aru aduce d'o dată şi alte vite, ele voru fi libere a se introduce în condiţiunile prescrise pentru comerciulu generalu, adică sau prin plata dreptului de importatiune, de voru fi destinate pentru consumatiune în intrulu terii, sau prin plata dreptului de transitu, de se voru declara de transitu.Asupra diferintei de mai putinu, pastorii se apera de ori-ce plata. +  Articolul 5Tacsele de intrare (oeritulu şi cornaritulu), pentru vitele austriene, se statornicescu precumu urmeda: a) Pentru capulu de oie, berbecu, capra, tapu, râmători şi rametore parale dece (10). b) Pentru capulu de bou, vacă, bivolu, bivolita, calu, epa, cataru şi asinu parale trei-deci (30). c) Pentru capulu de sugetori de la vitele mici cuprinse la lit. a) câte s'ar aduce pînă la 1 Iuliu, alu fie-căruia anu, câte parale cinci; era d'atunci înainte parale dece. d) Sugetorii (viţei, manji şi malaci) ce nu aru trece versta de unu anu, se apera de ori ce plata.De la versta de unu anu pînă la doui, platescu câte parale cinci-spre-dece de capu; era de la doui ani în susu, platescu ca cei mari de felulu loru, adică câte trei-deci parale, precum se coprinde la litera b) de sub acestu articolu. +  Articolul 6Tacsele de intrare, se platescu îndată, după deslararea şi constatarea viteloru la biuroulu vamalu pe unde pastorii austrieni, ar veni cu vitele loru spre introducerea în intrulu terii. +  Articolul 7Pentru fie-care turma de vite austriene, câte s'aru constata după regii, agentulu fiscalu de la punctului de intrare (vamesulu) va da biletu de intrare imprimatu. Biletulu nu se poate da de catu numai pe numele unui singuru pastoru; proprietaru sau scutaru. În biletulu ce s'aru da, va trebui a fi specificatu numerulu regiei C. C. pe care s'a intemeiatu, numele pastorului, termenulu ce aru cere pentru pusune, sau ernaticulu în tera, No. şi felulu viteloru şi tacsa de intrare (oeritulu şi corneritulu) ce aru plati pentru acele vite. +  Articolul 8Pentru fie-care biletu, care se da dupe dispositiunile Art. 7, osebitu de tacsa de intrare, pastorulu va plati câte unu leu, care se va înscrie totu în acelu biletu, şi în recipisa de încasarea baniloru, ce agentulu fiscalu (vamesulu) este datoru a'i libera osebitu. +  Articolul 9Tacsele ce se percepea în trecutu sub titlu de plocone, numeratore, şi revasu se desfiinteda. +  Articolul 10Termenulu ce va trebui să se acorde pastoriloru austriani nestabiliti în tera, va fi totu-d'auna de unu anu de dile.Termenulu acordatu se înscrie în biletulu de intrare ca sa serve de controlu la rafuirea acelui biletu. +  Articolul 11Pastorii austriani intrandu în România şi platindu tacsele de intrare prin îndeplinirea reguleloru prescrise mai susu fără a mai fi supuşi la alte tacse fiscali se voru bucura de drepturile urmatore: a) A se pre-umbla cu vitele loru pe tota întinderea teritoriului României, pe drumurile principali în limitele loru ori unde, adică interesele'i ar indemna, se înţelege prin plata de buna voie a drepturiloru de pasune şi ori-ce altu aru privi pe proprietăţile respective, ferindu-se a nu calca cu vitele loru peste limitele drumuriloru.Pentru stricăciuni voru fi supuşi la despăgubire după legile terei pentru ispasa fără alta intervenire. b) A aduce fără plata de importatiune uneltele pentru facerea brandei, obiectele pentru prepararea nutrimentului şi hainele iconomiloru de vite şi ale ciobaniloru, îngăduirea introducerii unoru asemenea obiecte inse se va face prin îndeplinirea reguleloru de declarare, revisia şi înregistrarea, numerulu şi felulu haineloru se va calcula după numerulu omeniloru ce aru intovarasi turma la intrare (proprietarii, scutarii, ciobanii slugi), cari se voru coprinde şi în biletele de intrare. c) A se înapoia în Austria în marginirea termeniloru prescrise prin bilete de intrare, cu vitele ce au introdusu şi prasila de la cele fatatore pe unu anu şi cu productiunile de lana, branda lapte, mite, etc. În catimele ce obicinuitu producu asemenea vite şi cari se voru calcula dupe numerulu şi felulu ce fie-care pastoru aru avea.Dacă vitele aru fi statu la pasune în tera mai putinu de optu luni de dile, pastorii nu potu fi ingaduiti sa scota producţii fără plata.Pentru vitele sau productiunile ce aru avea pastorii prisosu se supunu la plata de ecsportatiune, era pentru lipsa de asemenea vite sau productiuni se supunu la plata dreptului de importatiune. d) A trece în statele limitrofe şi a se înapoia cu totalulu sau parte din vitele ce ar avea introduse în tera, însă prin pada regulelor de declarare şi constatare, pentru ca constatandu-se prisose de vite sa platesca drepturile de importu.Despre pastorii austrieni aflaţi în tera cu vitele de mai multu timpul +  Articolul 12Pastorii C.C. cu vite aflaţi în tera, de mai multu timpul, se impartu în doue categorii. a) Pastorii ce au fostu stabiliţi prin câmpuri şi balti unde au platitu dreptul de intrare (oeritulu şi cornaritulu); din trecut pînă la 1860, cînd împlinirea prin câmpuri a încetat; şi b) Pastorii cari intrandu din Austria de la 1860 incoce; sau nu s'au mai inapoiatu spre a refui biletele în termenul ce li s'au acordatu, sau a lepedat biletele ce au avutu facendu specula lor ca pamenteni.Despre pastorii austrieni ce s'au aflatu stabiliţi în tera înainte de 1860 +  Articolul 13Pastorii austrieni ce erau stabiliţi în tera cu vitele lor, pînă la 1860, se indatorezu a presenta actele (biletele) din trecut pentru plata dreptului de intrare (oeritul şi cornaritul) şi pentru timpul cat s'ar constata ca n'au plătit, vor plati acest dreptu, calculandu-se, după tacsele esistente pînă la finele anului 1864, pentru numerulu şi felulu viteloru constatate, plus prasila unui an, de la cele fatatore. +  Articolul 14Din anul 1865 înainte, pastorii austrieni stabiliţi în câmpuri vor plati o dată pe fie care anu, tacsele ce se statornicescu prin legea de faţa, către agenţii fiscali competinti (vamesi) cei mai apropiati.Pastorii ce n'ar avea a presenta biletele spre a se recunosce de austrieni, sînt ţinuţi a presenta acte constatatore în regula pentru numerul şi felulu viteloru ce are a se aduce din Austria, candu n'aru putea produce nici bilete de intrare, nici osebite acte constatatore, se declara de pamenteni, şi se supun la plata drepturiloru de importu, pentru numerulu şi felulu viteloru ce aru avea la promulgarea legii de faţa, după o constatare prealabilă ce s'aru face. +  Articolul 15Pastorii austrieni ce ar fi statorniciti cu vitele lor în tera platindu tacsele de intrare (oeritulu şi cornaritulu) se vor bucnra şi de tote drepturile prevedute la Art. 11 de mai susu, afară de scutirile de la litera b, pentru haine, unelte şi altele, pe care ei obicinuitu le cumpera din tera.Pentru ca unu pastor austrian din cei statorniciti priu câmpuri, sa pota scote productiunile, este tinutu sa presinte la biuroulu vamei de esire biletulu de plată dreptului de intrare, pînă în ultimulu anu.Despre pastorii austrieni intrati de la 1860 şi neinapoiati cu vitele în termenile prescrise prin biletele de coborîre +  Articolul 16Pastorii Austrieni care n'au inapoiatu în totalu sau în parte vitele ce au fostu coprinse în biletele cu termene ficse, pînă la espirarea termeniloru aretate în ele, voru urma, a fi îndatoraţi la plata dreptului de importatiune, după numerulu şi felulu viteloru ce se voru constata după registrele de intrare.Despre pastorii celor-l-alte State limitrofe (afară de Austria). +  Articolul 17Pastorii din Rusia, Turcia şi Serbia, cari după trebuinta aru veni sa pasuneze în România turmele lor de vite, se voru îngădui totu în condiţiunile legei de faţa, dacă ei ar fi recunoscuţi în asemenea cualitate (de pastori) prin acte speciale ale guverneloru respectiveCandu însă n'aru fi ast-felu recunoscuţi (ca pastori) voru fi ingaduiti numai prin plata dreptului de importatiune, sau asigurându unu asemenea dreptu, ori în deposite, sau garanţii solvabile, dacă aru avea sa stea în tera într'unu termenu marginitu.Dispositiuni generale +  Articolul 18Dreptulu de intrare se platesce odată pe anu, precumu se statorcesce mai susu. Candu însă unu pastoru din cei ce sue spre inapoere în Austria, vitele ce aru avea aru intra de doua sau de trei ori în cursulu unui anu, el este datoru a plati dreptulu de câte ori aru intra, privindu-se în totu d'auna vitele ca din nou aduse. +  Articolul 19Pastorii streini stabiliţi în tera de mai multu timpul, cari aru declara dorinţa sa impamentenesca vitele loru voru plati odată pentru totu d'auna dreptulu de importatiune, pentru vitele ce ar avea afară de prasila unui anu din acele fatatore, care se scutesce, şi în urma prin plata dreptului de patenta, vor fi liberi a întreprinde ori ce comerciu şi a se bucura de tote drepturile comerciantiloru pamenteni, pentru ce priveace vitele loru. +  Articolul 20Pastorii streini ce sue şi cobora vitele loru, pe fie care anu la eapirarea termenului din biletele ce aru avea, sînt datori să facă declaraţia la biuroulu de vama cel mai apropiatu, dacă au intentiune de a mai remanea încă la pasune în tera sau ca să se statornicesca tot sub titlulu de strein. În ambele casuri pastorii sînt datori ca îndată după declarare sa platesca dreptul de intrare după numerulu şi felulu viteloru ce s'aru constata după biletulu de plată dm anul ce a precedatu, pe acelu în care s'ar urma declararea plus prasila de la cele fatatore. Remane înţeles ca la preschimbarea bileteloru, trebuie a se avea în vedere şi catimele productiuniloru, facendu-se împlinirea dreptului de importu pentru acele ce ar fi remasu în tera. +  Articolul 21Declararile ce agenţii fiscali competenţi (vamesii) aru primi după dispositiunile art. 20 de mai sus, sînt datori ca după inregistarea şi încasarea baniloru, asemenat reguliloru, să le comunice administraţiei vamiloru înaintând şi biletele originali refuite spre a nu se mai urmări pastorii. +  Articolul 22Pastoriloru strieni ce sue şi coboru, cari pînă la espirarea termeniloru din biletele de intrare, n'aru scote vitele nici n'aru face nici una din declaraţiunile coprinse la art. 20, li se vor recunosce prin faptu vitele ca inpamentenite şi se vor supune a plati dreptul de importatiune.Asemenea se va urma şi cu vitele pastoriloru străini statorniciti prin câmpuri, cari aru câtă să se sustragă de la plata dreptului de intrare pe fie-care anu. +  Articolul 23Suirea şi coborirea viteloru din muntii Austriei, sau chiaru din ai terei, cari s'aru opera mai sus de linia picheteloru de iarna sau de vera precumu şi intrarea sau esirea prin diferitele linii de hotaru fără scirea agentiloru vamali, este popritu cu totulu; ori ce numeru de vite s'aru dovedi ast-felu (suite şi coborîte fără forme) se voru confisca prin incheiare de procesu verbalu în asistenţa şi de persoane private, după care va urma, ca asemenea vite să se venda prin licitaţie.Din pretulu resultatu, doue părţi se voru incasa în profitului fiscului şi o parte se va da doveditoriloru chiaru dacă doveditorii aru fi agenţi fiscali. +  Articolul 24Turmele de vite mari cari dupu felulu perului aru putea face imposibilu sau chiaru anevoiosu controlului la esire, se pota şi infera după trebuinta cu o marca ce se va stabili inadinsu. +  Articolul 25Pastorii streini ce s'aru statornici în tera de şi platescu dreptulu de intrare pe fie-care anu, după dispositiunile de la art. ..., sînt însă datori esebitu a se supune şi la o constatare priri numeratore a numerului şi felulu viteloru din cinci în cinci ani. Asemenea constatări se voru opera prin agentulu fiscalu competentu cel mai apropiatu şi autoritatea communala.Actulu de constatare ce se va libera pastorului, va servi pentru perceperea dreptului de intrare, pentru cei cinci ani viitori, după constatare, adaogindu-se numai prasila pe unu anu pentru cele fatatore. +  Articolul 26Sumele percepute din dreptulu de intrare al pastoriloru austrieni, se incaseda şi se versa prin îndeplinirea dispositiuniloru prescrise prin legea de comptabilitate. +  Articolul 27Unu regulamentu specialu, va precisa modulu esecutarii legii de faţa. +  Articolul 28Dispositiunile contrarii acestei legi sînt şi remanu abrograte.Acesta lege s'a votatu de adunare Electiva a României în şedinţa din 12 Martie anul 1865 şi s'a adoptatu cu umanitate de optu deci şi optu voturi.Vice-preşedinteSc. Voinescu    ┌─────────┐    │SIGILIULU│    │ADUNAREI │ Secretaru, C. A. Boranescu.    │ELECTIVE │    └─────────┘SENATUL ROMÂNIEI.Senatulu României a adoptatu acesta lege în şedinţa din 12 Maiu anul 1865.Vice-preşedinteN. Docan    ┌─────────┐    │SIGILIULU│ Secretaru, C. Al. Cotescu.    │SENATULUI│    └─────────┘Facemu cunoscutu şi ordonamu ca cele de faţa investite cu sigiliulu Statului, şi trecute în Monitorulu Oficialu, sa fia adresate curtiloru, tribunaleloru şi autorităţiloru administrative, ca să le înscrie în registrele loru, să le observe şi să facă a se observa, şi Ministerulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi Instructiunei Publice şi celu de Finance, suntu însărcinaţi cu aducerea la îndeplinire a legei de faţa.Dat în Bucuresci, la 20 Maiu 1865.ALECSANDRU IOAN.SIGILIULU DOMNESCUMinistru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, Culteloru şi InstructiuneiPubliceG. Vernescu Ministru Secretaru de Statu laDepartamentului FinanceloruI. Srat-------