Advanced Search

 LEGE din 2 iulie 1864 cu privire la alegeri


Published: 0000
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069762/-lege-din-2-iulie-1864-cu-privire-la-alegeri.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE din 2 iulie 1864cu privire la alegeri
EMITENT MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 146 din 15 iulie 1864



 +  Articolul 1Alegerea deputaţilor la Adunarea Electiva a României se face cu doua grade. Alegatorii suntu sau primari sau direcţi. +  Articolul 2Suntu alegatori primari toţi Românii carii prin legea Comunală suntu alegatorii Consiliilor Comunale, cu esceptiunea de la Art. 22, lit b. din acea lege.Acei ce platescu o dare către Statu de lei 48 suntu alegatori în comunele rurale.Acei ce platescu o dare de lei 80 sau de lei 110, precum şi patentarii pînă la a cincea clasa inclusivu, întru cat au residenta lor în oraşe, suntu alegatori în comunele urbane. +  Articolul 3Potu fi alegatori direcţi, fie în oraşe fie în sate, toţi Românii născuţi sau avend naturalisatiunea cea mare, carii vor avea un venit de una suta galbeni şi de ori ce natură. Acest venit se va putea dovedi prin biletele de plată impositului, (patru galbeni) şi prin ori ce alt chipu îndestulător. Numai salariul privat sau plătit de către Statu pentru funcţiuni publice, nu va fi cuprinsu în estimatiunea venitului.Pe lîngă plata contributiunelor aretate mai sus, alegatorii de ambe grade vor trebui a avea vîrsta de 25 ani împliniţi.Au dreptul de a fi aleşi ca alegatori direcţi şi fără a justifica venitul de una suta galbeni, seu contributiunea de patru galbeni, (dacă vor întruni cele lalte condiţiuni cerute) preotii parohiilor, profesorii academiilor şi ai colegiilor, doctorii şi licentiatii diferitelor facultăţi, avocaţii, inginerii şi arhitecţii, toţi aceştia avend diplome liberate sau recunoscute de Guvernu, institutorii primari ai scolelor publice, precum şi capii institutiunelor private de instrucţiune recunoscute de Guvernu.Potu aseminea fi aleşi alegatori direcţi şi funcţionarii civili şi militari, retrasi din serviciu, carii vor justifica ca priimescu o pensiune anuală de 3000 lei cel putinu.Nimeni nu poate fi alesu alegatoru direct de cat în oraşul şi plasa unde îşi are domiciliul reale. +  Articolul 4Nu vor putea fi alegarori primari nici direcţi:I. Persoanele supuse vre unei protectiuni străine.II. Servitorii carii priimescu simbrie.III. Interdicţii.IV. Faliţii nereabilitati.V. Acei ce vor fi fost osinditi la pedepse aflictive şi infamante, sau numai infamante. +  Articolul 5Listele alegătorilor primari se pregatescu pe fie care anu prin îngrijirea autorităţilor comunale, pe baza ultimelor roluri de contribuţiuni. Aceste liste provisorii se afiseza în cea d'anteiu Dumineca a lunei Ianuarie în fie care comuna. +  Articolul 6Reclamatiunele se vor adresa Prefectului în cele d'anteiu trei septamini de la data afisarei.Dupe ce Prefectul va fi otarit asupra tutulor reclamatiunelor ivite, el încheie listele definitive şi le publică negresit pînă la cea d'anteiu Dumineca a lunei Fevruarie. +  Articolul 7În cele trei săptămâni ce urmeda, nemultumitii vor putea apela în contra otaririlor Prefectului la Tribunalul districtului, iar în contra otaririlor Tribunalului la Curtea de Casatiune, pînă în 30 dile dupe priimirea otarirei Tribunalului.Tribunalul şi Curtea de Casatiune statuează de urgenta.Ori ce persona admisă în listele electorale poate reclama înscrierea sau ştergerea ori căruia individu omisu sau nedreptu inscrisu în lista colegiului din care el însuşi face parte. +  Articolul 8Pentru a putea fi ales deputat la Adunarea generală, fără deosebire în tota România, trebuie:I. A fi Romanu născut sau a fi dobîndit naturalisatiunea cea mare.II. A avea vîrsta de 30 ani împliniţi.III. A fi alegatorii şi a avea un cens de eligibilitate. Un venit de doua sute galbeni formeda provisoriu acest cens. Acest venit poate fi de ori ce natura; el se poate constata prin biletele de plată contributiunelor, sau şi prin ori ce alt chipu.Potu fi aleşi deputaţi, şi fără a justifica vre un Censu, toţi Românii carii au esercitat funcţiuni mari în serviciul Statului, oficerii superiori ai armatei ce nu sînt în serviciul activu, profesoratul şi profesiunele liberale corespundatore. +  Articolul 9Fie care comuna, numarand pînă la 50 alegatori primari, numesce câte un alegator directu; comunele de la 50 pînă la 100 de alegatori, numescu câte duoi asemenea alegatori şi asa mai departe, câte unul mai mult pentru fie care cinci-deci de alegatori primari.Comunele care au mai pucinu de 50 alegatori primari, se intrunescu pentru alegere cu comuna cea mai apropiată, spre a forma cu ea un singur colegiu.Dupe proporţiunea de mai susu administraţiunea va împărţi comunele mai importante în circonscriptiuni electorale, care vor alege câte unu alegator direct de fie-care 50 alegatori primari. +  Articolul 10Domiciliul politic al fie-cărui Romanu, este în circonscriptiunea electorală unde îşi are domiciliul real; cu tote acestea, el îl va putea transfera în ori care alta circonscriptiune unde ar plati o contributiune directa, sub condiţiune numai a-şi face declaraţiunea sa, cu sese luni înaintea formării listelor electorale, atît la Prefectura districtului în care se afla al seu domiciliu politicu actual, cat şi la aceea unde voiesce a'l muta.Persoanele chiemate la funcţiuni inamovibile vor putea esercita dreptul lor de alegatori în circonscriptiunele electorale unde 'şi indeplinescu functiunele. +  Articolul 11Listele alegătorilor primari suntu permanente în tot cursul anului.Alegatorii direcţi se alegu din nuou de câte ori se vor convoca colegiele pentru alegerile generale sau parţiale ale deputaţilor. +  Articolul 12Deosebirea colegielor este desfiintata, cu singura deosebire a impartirei lor în colegii de oraşe şi colegii de judeţe. Cele d'anteiu se formează de acei ce au drepturi de alegatori în comunele urbane; cele de al duoilea se formează de acei ce au drepturi de alegatori, în comunele rurale (art. 2 din acesta legiuire).În oraşele unde nu vor fi o suta alegatori direcţi, se vor adaogi alegatori direcţi din comunele rurale cele mai apropiate şi care asa se vor deslipi din colegiul de judeţu.Toţi alegatorii direcţi de judeţe ce intrunescu într'un singur colegiu la residentia Prefecturei. Colegiele acestor alegatori, ce ar trece peste trei sute alegatori, se vor subimparti de către Prefect în Secţiuni, din care fie-care nu poate cuprinde mai pucinu de 100 alegatori, şi se formează de către trimisii comunelor celor mari vecine una de alta. Se va insemna fie caria Secţiuni un local deosebit şi fie-căreia un numeru de ordine. Cea d'anteiu este pururea asedata în casa Prefecturei.Fie-care Secţiune conlucreza de a dreptul la numirea deputaţilor pe carii colegiul întregii urmeza a'i alege.În judeţele (de exemplu, Ismailul, Cahul, Coloniile), unde nu se va găsi numărul de una suta alegatori direcţi, colegiul se va putea îndeplini prin alegatori direcţi aleşi dintre Membrii autorităţilor comunale. +  Articolul 13Numărul Deputaţilor ce urmeza a se alege, se calcula dupe populatiunea oraşelor şi a judeţelor. Provisoriu alăturată tabela arata numărul deputaţilor ce urmeza a se alege în fie care orasu şi judeţu. +  Articolul 14Colegiele alegătorilor se vor convoca de către Puterea esecutiva cu trei septamani cel pucinu înaintea dilei otarite pentru alegerea deputaţilor. +  Articolul 15Alegerea alegătorilor direcţi se face prin vot pe faţa; alegerea deputaţilor se face prin scrutinu secretu. +  Articolul 16Preşedinţii, Secretarii alegatori şi din sinul lor. Colegiul nu se poate ocupa de alta de cat numai de alegerile pentru care este convocată. Ori ce cuvent, ori ce discutiune sau deliberatiune politica, sînt cu totul oprite.Preşedintele are singur poliţia Adunării alegătorilor. Nimeni nu poate intra inarmatu. Nici o putere armata nu poate fi pusă în localul alegerilor sau în giurul seu.În casu de neorindueala, Preşedintele poate cere adjutorul puterii armate. Antoritatile civile şi militare, cele mai apropiate, sînt datore a urma cererilor sale în ceia ce privesce alegerile.Dacă în localul alegerilor, unul sau mai mulţi asistenţi ar da semne publice de descuviintare sau ar starni tulburări în ori ce modu, Preşedintele îi va chiama la ordine; dacă ei vor persista, se va face menţiune în procesul-verbal, şi pe infatitarea acestei dovedi, vinovaţii se vor putea pedepsi cu o globire de la 2 pînă la 20 galbeni, sau cu inchisore de la 3 dile pînă la o luna.În casu de neorinduiola grava, Preşedintele radica şedinţa pe o ora; dacă la redeschidere neondueala, tot ar predomni, el o amana pe a doua di. +  Articolul 17Preşedintele face cunoscut Adunării numărul persoanelor de alesu. +  Articolul 18Fie care alegatoriu, chiamat la rândul seu, depune biletul seu scrisu pe hârtie alba şi inchisu într'o cutie cu doua incuetori ale cărora chei se păstrează una de către Preşedintele şi alta de către cel mai batrinu dintre Secretari.Alegatorii ce nu vor putea scrie singuri biletul lor, potu chiema în ajutoru pre ori care din alegatorii presenti. +  Articolul 19Dupe ce au fost chiamati toţi alegatorii succesivu, dupe ordinul alfabeticu, se mai face o ultima chiamare acelor cari poate au lipsit din sala, iar scrutinul remane deschisu pînă la 4 ore sera. Pentru asigurarea voturilor se vor pune peceţile mai multor dintre alegatori şi vor putea chiar remanea în sala pentru pasa urnei. +  Articolul 20La redeschiderea urnei, fie-care bilet se desface înaintea publicului; numele esit se scrie de către fie-care Secretar pe o lista, şi resultatul general se proclama de către Preşedinte. +  Articolul 21Biletele care cuprindu nume neintelese, sau semne de ori ce natura, care ar presupune o prealabilă înţelegere, suntu nule. +  Articolul 22Nimeni nu este ales la anteiul scrutinu, dacă nu intrunesce cel puţin jumetate şi unul din voturile esprimate şi valabile (majoritate absolută).Pentru candidaţii carii n'ar fi dobîndit majoritate absolută a voturilor, ce va proceda la un al duoilea scrutin multe voturi, fie chiar mai puţin de cat jumetate şi unul a sumei voturilor (majoritate relativă), suntu aleşi.În casu de paritate a voturilor, sorta decide. +  Articolul 23Operaţiunile alegerilor se verifica de către Adunarea electiva, care singura otaraste asupra validităţii lor.Cat pentru contestaţiunile privitore la capacitatea electorală, ele suntu de competinţa exclusivă a Tribunalului respectivu, şi în casu de casare a otarirei, de competinţa Tribunalului însemnat de Curtea de Casatiune. +  Articolul 24Deputatul alesu în mai multe colegii, este dator a declara opţiunea sa Adunării generale pînă în 8 dile dupe verificarea titlurilor. De nu va fi declarat opţiunea în acelaşi termenu, Adunarea decide prin sorţi, pe care colegiu represinta deputatul în cestiune. +  Articolul 25În casu de vacante prin opţiune, morte, demisiune sau altminterea, colegiul electoral care urmeda a îndeplini vacanta, se va întruni în termenu de o luna. +  Articolul 26Mandatul de Deputat este necompatibil cu funcţiunile de Miniştri, de membri ai Curţii de Casatiune, de Procuror pe lîngă Curţi şi Tribunale, de Directori şi Şefi de secţiune la diferite Ministerie şi Prefecture; de Prefect şi de Sub-prefect, de sefu şi de comisariu de Poliţie precum şi de militari în serviciul activu.Preşedintele şi membrii tribunalelor nu pot fi aleşi deputaţi în districtul jurisdictiunei lor.Deputatul care ar priimi o funcţiune publică salariata, sau o inaintare, se socotesce demisionat şi supus realegerii mai înainte de a mai putea esersa mandatul seu.Deputatul care, în cursul mandatului seu, ar perde una sau mai multe din insusirele prescrise pentru eligibilitate, inceteda îndată de a mai face parte din Adunarea generală. +  Articolul 27În timpul intrunirei Adunării elective, ea singura are dreptul de a priimi demisiunea membrilor sei. Iar în intervalul sesiunelor şi în timpul vacantelor, demisiunile se notifica Ministeriului din întru. +  Articolul 28Ori-cine a mijlocit înscrierea sa în listele alegătorilor sub un nume, sau pe temeiul unor însuşiri false, sau a tăinuit, cerând înscrierea sa, vre o necapacitate, preveduta de lege, sau a reclamat şi a dobîndit înscrierea sa pe doua sau mai multe liste, se va pedepsi cu inchisore de la 15 dile pînă la 3 luni, sau cu o globire de la 15 pînă la 100 galbeni; dacă va fi şi luat parte la vot, inchisorea va fi de la o luna pînă la şase luni, sau globirea de la 30 pînă la 200 galbeni. +  Articolul 29Ori cine, fiind însărcinat la un scrutinu cu priimirea, numerarea sau desfacerea biletelor cuprindend sufragiele alegătorilor, se va dovedi ca a falsificat, sustrasu, adaogit sau prefacut biletele, se va pedepsi cu inchisore de la şase luni pînă la 2 ani, sau cu o globire de la 100 la 300 galbeni. +  Articolul 30Dacă prin vuiete sau demonstratiuni amenintatore în localul alegerilor sau în giurul seu, s'ar fi atins sau s'ar fi încercat a se atinge esersiciul dreptului electoral şi libertatea votului, vinovaţii se vor pedepsi cu inchisore de la o luna pînă la an anu, sau cu globire de la 30 pînă la 200 galbeni.Dacă vinovaţii vor fi purtat arme, sau dacă scrutinul s'ar fi violat, pedepsa va fi inchisorea de la un an pînă la cinci. Inchisorea va fi de la cinci ani pînă la dece, dacă crima s'a comisu în urmarea unui planu complotat pentru a se esecuta ori în tota tera, ori într'una sau mai multe circonscriptiuni electorale. +  Articolul 31Osindirile otarite în puterea Articolelor precedente 28, 29 şi 30, tragu după sine interdictiunea dreptului de alegatoru şi de eligibil. Acesta interdictiune se va pronuncia tot prin acea sentinta, pe timp de cinci ani cel putinu şi pînă la 10 ani cel mult. +  Articolul 32Ori cine se va dovedi ca a cumperat sau a vîndut un sufra orice pretu ar fi, se va pedepsi cu interdictiunea dreptului de a vota şi de a fi eligibil, precum şi cu acea a dreptului de a putea ocupa o funcţiune sau serviciu publicu, pe timp de 5 ani cel putinu pînă la 14 ani cel mult.Vindatorul şi cumperetorul sufragiului, se vor osindi tot-de-o-data, fie care la o globire indoita a valorei lucrurilor priimite sau făgăduite. +  Articolul 33În lipsa iniţiativei Ministeriului Publicu, dece alegatori intruniti au dreptul de a intenta un pres ori carii persoane acusate de delictele menţionate în art. 28, 29, 30 Şi 32. +  Articolul 34În cat privesce aceste delicte, atît pribonirea civilă cat şi acea a Ministeriului public, sînt prescrise (paragrafisite) în doue luni dupe proclamarea resultatului alegerii. +  Articolul 35Osindirea ce s'ar pronuncia nu poate în nici un casu să aibă de efect anularea unei alegeri a caria validitate s'ar fi recunoscut de Adunarea generală. +  Articolul 36Nici un membru al Adunării elective, pe cat va tinea sesiunea, nu va putea fi arestat nici trasu în judecata penală, afară numai în casu de vina veghiata, de cat dupe ce Adunarea va fi autorizat prigonirea.DISPOSITIUNI TRANSITORIEPentru prima aplicare a legei de faţa, se va putea deroga datelor ficsate în ea, observîndu-se însă nestramutat termenile succesive, statornicite pentru publicaţiune, apelu, notificări şi convocări.Facemu cunoscut şi ordonamu ca cele de faţa, investite ca sigilul Statului şi trecute în Monitorul Oficial, să fie adresate Curţilor, Tribunalelor şi autorităţilor administrative ca să le înscrie în registrele lor, să le observe şi să facă a le observa, şi Ministrul Nostru Secretaru de Statu la Departamentul Iustitiei este însărcinat a priveghea publicarea lor.Datu în Bucuresci, la 2/19 Iulie anului 1864.ALECSANDRU IOAN.Cogalnicenu, Balanescu, D. Bolintinenu, Generalu Manu, P. Orbescu. +  TABELA DEPUTATILORU DUPE NOUA LEGE ELECTORALĂ.Judeţe DeputaţiArgesu, din care 2 pentru Pitesci şi 1 pentru Curtea deArgesu........................................... 5Bacau, din care 2 pentru orasulu Bacau şi 1 pentruTirgulu-Ocnei..................................... 5Bolgradu, din care 2 pentru orasulu Bolgradu............. 4Botosanii, din care 2 pentru orasulu Botosanii, şi 1pentru Tirgulu Harlau......................... 5Brăila, din care 2 pentru orasulu Brăila................. 4Buzeu, din care 2 pentru orasulu Buzeu şi 1 pentruMizilu............................................ 5Cahulu, din care 2 pentru orasulu Cahulu ................ 4Covurluiu, din care 2 pentru Galaţi...................... 4Dnmbovita, din care 2 pentru Tirgovisce şi 1 pentruGaesci........................................ 5Doljiu, din care 2 pentru Craiova şi 1 pentru Calafatu... 5Dorohoiu, din care 2 pentru orasulu Dorohiu, 1 pentruMihdileni şi 1 pentru Herta.................... 6Falciu, din care 2 pentru Husii şi 1 pentru Falciu....... 5○Grjiu, din care 2 pentru Targului-Jiului................ 4Ialomita, din care 2 pentru Calarasu..................... 4Iasii, din care 4 pentru Iasii şi 1 pentru Tirgul-Frumosu 7Ilfovu, din care 6 pentru Bucuresci şi 1 pentru Oltenita. 9Ismailu, din care 2 pentru orasulu Ismail................ 4Mehedinti, din care 2 pentru Severinu, 1 pentru Cernetiişi 1 pentru Baia-de-arama..................... 6Muscel, din care 1 pentru Campu-lungu.................... 4Neamtu, din care 2 pentru Piatra şi 1 pentru targul Neamtu 5Oltu, din care 2 pentru Slatina.......................... 4Prahova, din care 2 pentru Ploiesti, unulu pentru Campinaşi 1 pentru Valeni-de munte..................... 6Putna, din care 2 pentru Focsani şi 1 pentru Odobesciişi Panciu......................................... 5Ramnicu-Saratu, din care 2 pentru oraşul Ramnicu-Saratu.. 4Romanatii, din care 2 pentru Caracal..................... 4Romanu, din care 2 pentru orasulu Romanu................. 4Suceava, din care 2 pentru Folticeni...................... 4Tecuciu, din care 2 pentru orasulu Tecuciu şi 1 pentruNicorescii...................................... 5Teleorman, din care 2 pentru Magurele, 1 pentru Rusii-de-vede şi 1 pentru Alecsandria............... 6Tutova, din care 2 pentru Barladu........................ 4Vilcea, din care 2 pentru Ramnicu-Valcii, 1 pentruOcna şi 1 pentru Dragasani....................... 6Vasluiu, din care 2 pentru oraşul Vasluiu................ 4Vlasca, din care 2 pentru Giurgiu........................ 4Totalu 160Ministru Secretaru de Statu,Preşedinte Consiliului Ministriloru,M. COGALNICEANU.-----------