Advanced Search

 LEGE nr. 394 din 31 martie 1864 pentru comunele urbane si rurale


Published: 0000
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069761/-lege-nr.-394-din-31-martie-1864-pentru-comunele-urbane-si-rurale.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 394 din 31 martie 1864pentru comunele urbane şi rurale
EMITENT MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicat în  MONITORUL OFICIAL din 31 martie 1864



ALECSANDRU IOAN Icu mila lui Dumnedeu şi voinţa naţionalaDomnu Principatelor-Unite-Române.La toţi de faţa şi viitoriu sănătate.Luându în consideraţie raportulu cu No. 8,433, alu Domnului Ministru Secretaru de Statu la Departamentului de Interne, pe lange care Mi s'a presentatu spre interire Proiectului de lege, Comunală votatu şi adoptatu de Adunarea legislativăAmu interitu şi interimu, promulgatu şi promulgamu ce urmedia: +  Capitolul 1 FORMAREA COMUNEI +  Articolul 1Tote satele, orasiele şi orasielele (tergurile) României, voru forma pe viitoriu comune indipendinte, supuse legei de fatie.Comunele se inpartu în comune rurale, compusse din unul sau mai multe sate cătune etc. şi În comune urbane, adică orasie şi orasiele. +  Articolul 2Comuna ingrijesce singura interessele sale şi se administra de sine în marginea legiloru. Ea formedia o persona juridică. +  Articolul 3Totu locuitorulu face parte dintr'o comuna şi contribuie la sarcinile comunale. Acei carii locuescu afară de unu centru de populatiune, sînt indatoriti se se înscrie şi se facă parte din comuna cea mai apropiată de locuintia loru. +  Articolul 4Nici o comuna nu va pute numera mai putinu de una suta familii seu cinci sute locuitori.Satele care nu voru ajunge la acestu numeru, precum şi catunele şi locuintiele izolate, se voru uni cu comuna cea mai apropiată.Satele carii, avendu mai putinu de una suta familii, aru declara ca potu se susţine singure sarciniele comunale, se voru pute recunosce ca comune. +  Articolul 5Neputendu o comuna purta singura tote sarcinele ce 'i sînt inpuse, va ave dreptulu se se întrunească cu una, seu mai multe comune vecine, spre a forma numai o singura comuna în privintia acelor sarcini.Asemene şi candu administraţiunea unei comune aru intempina dificultăţi din causa prea marei intinderi seu prea marelui numeru de familii domiciliate în intrulu ei, comuna se va pute subdesparti în mai multe secţiuni, dara care totuşi, în interessele cele mari şi în raporturile sale esteriore, va infatisia una şi singura comuna, şi va ave o unitate de administraţiune.Nici o întrunire seu dezlipire a unei comune nu se va pute face de catu din trei în trei ani, socotindu-se de la anteia classificare. +  Articolul 6Tote întrunirile şi deslipirile despre care se vorbesce în articolulu de mai susu, nu se voru pute efectua de catu după urmatorele moduri:Consiliulu comunalu, despre care se va vorbi mai la vale, alu comunei care aru dori întrunirea sea cu o alta comuna, seu dezlipirea uneia din părţile sale, va fi datoru a esamina prealabilu chuestiunea, consultendu şi pe cei mai inpusi dintra contribuabilii comunei. Asemene consultare se va face şi de catra Consiliele celor-l-alte comune interessate în chuestiune.La casu de învoirea tutuloru partiloru interessate, Consiliele comunale respective vor constata decisiunea luată prin unu procesu verbalu, care se va aduce la cunoscintia Prefectului; Prefectulu, în urma chibsuirei facuta cu Comitetulu permanentu, va raporta Ministeriului de Interne, spre a se interi lucrarea prin ordonantie Domnesca, iar la casu de contestatiune din partea unia din părţile interessate, chuestiunea se va supune aprobarei Comitetului permanentu de districtu, remaindu decisiunea definitivă la acestu din urma.Comitetulu permanentu aflendu nedomirire în hotărîrea chuestiunei, va pute numi o Comisiune consultativa compussa dintra membrii cei mai luminati ai comuneloru interessate; acea Comissiune intrunindu-se cu Consiliele comunale respective sub preşedinţia Sub-prefectului arondisimentului în care se afla comuna care cere întrunirea seu dezlipirea, va espune resultatulu deliberatiunei printr'unu prescriptu-verbalu, care se va comunică Comitetului permanentu. +  Articolul 7Ori ce întrunire seu dezlipire de comuna ar modifica circonscriptiunea unui districtu, nu se va pute pronuncia de catu prin o lege. +  Articolul 8Averea proprie a comunei întregi, seu a unei părţi din comuna care se intrunesce cu o alta comuna vecina, remane a sa proprie. +  Articolul 9Classificarea comuneloru în rurale şi urbane, după cuprinderea Art. 1. se va face de catra Guvernu şi se va supune Camerei în cea anteiu sessiune după promulgarea acestei legi.Nici o schimbare în classificarea acesta nu se va pute apoi face de catu, în intervalulu de cinci în cinci ani, totu prin lege. +  Capitolul 2 DATORIILE COMUNELORU +  Articolul 10Fia-care comuna este datore a ave o casa a comunei numita Primărie. +  Articolul 11Fia-care comuna este datore a îngriji de cultulu, de biserica seu de bisericele religiunei la care aparţine. Ea este datore a plati pe preotii şi servitorii bisericiloru sale. Nimeni inse nu este indatoratu se contribuie pentru serviciului unui cultu care nu este alu seu. +  Articolul 12Contribuţiunea pentru serviciului cultului va fi deosebită de cele-l-alte dări. +  Articolul 13Fia-care comuna este datore a îngriji de neputinciosii sei şi de copii gesiti. +  Articolul 14Fia-care comuna va fi datore a ave una seu mai multe scole de baeti şi de fete, conformu dispositiiloru legei de instrucţiune publică. +  Articolul 15Fia-care comuna urbana va ave un corpu de pompieri bine disciplinaţi, instruiti la mestesiugulu loru şi inarmati. +  Articolul 16Fia-care comuna urbana de la 6,000 locuitori în susu va îngriji a ave unu spitalu pentru bolnavi seu scapetati, în marginile trebuintieloru şi mijloacelor sale, dacă nu esista spitalu centralu, şi fără a se prejudeca subsidiile ce asemene spitalu comunalu aru primi din casa judetiului seu a Statului. +  Articolul 17Fia-care comuna rurală de la 500 locuitori în susu, va fi datore a ave tauri, armassari şi berbeci de soiu, pentru inbunatetirea viteloru.Asemene fia-care comuna rurală este datore a ave o gradina de plantatiune pentru respendirea dudiloru (agudiloru.) +  Capitolul 3 COMPUNEREA AUTORITĂŢII COMUNALE +  Articolul 18Fia-care comuna este represintata prin unu Consiliu comunalu, a căruia compunere, alegere şi atributiuni se determine mai josu.Administraţiunea trebiloru fia-caria comune este incredintiata unei persoane care porta numele de "Primarulu comunei".Atribuţiunile acestui magistratu se voru determina mai josu. +  Articolul 19Consiliulu comunalu se compune de cinci Membrii seu consiliari în comunele pînă la 1,500 locuitori.    De 7 Membrii seu Consiliari în acele de la 1,500 pînă la 3,000 locuitori.    De 9 Membrii - de la 3,000 pînă la 5,000.    De 11 Membrii - 5,000 pînă 15,000.    De 13 Membrii - 15,000 pînă 30,000.    De 15 Membrii - 30,000 pînă 50,000.    De 17 Membrii - 50,000 pînă în susu. +  Articolul 20Nu potu fi Consiliari în comunele urbane cei ce nu sciu scrie şi ceti. +  Capitolul 4 DESPRE ALEGATORII COMUNALI +  Articolul 21Membrii consiliiloru Comunale se alegu directu de catra adunarea alegetoriloru comunei. +  Articolul 22Sînt alegetori în comuna: a) Românii ce se afla în condiţiunile stipulate prin legea de fatia. b) Străinii carii voru fi dobinditu inpamentenirea mica. c) Toţi aceştia voru trebui se aibă vîrsta legiuita, se fia domiciliaţi în comuna cu sese luni înainte şi se platesca catra Statu contributiunea directa în următoarea proportiune:    în comunele rurale o dare catra Statu de ......................... lei 48.    în comunele urbane, de la 3,000 la 15,000 locuitori, ............. " 80.    în acele de la 15,000 în susu, ................................... " 110.Aceste inposite în comunele urbane se compunu de 48 lei contributiunea personală şi de sossele, iar restulu de inpositu fonciaru. d) Sînt asemene alegetori, patentarii pînă la a cincea classa inclusivu, carii se voru bucura de calităţile însemnate la litera a, şi b, şi carii voru ave vîrsta şi timpulu domiciliului prescrise la litera c). +  Articolul 23Contribuţiunile plătite de catra femeie se potu tinea în sama bărbatului asemene şi contribuţiunile plătite de catra minorii tatălui loru.Vaduva va pute, de va voi, socoti fiului seu celui mai mare, seu ginerului seu, contribuţiunile ce platesce spre a'i procura dreptulu de alegetoru. +  Articolul 24Dreptulu de alegetoru se constata după câtimea contributiuniloru plătite în cursulu anului espirata înaintea alegerei. +  Articolul 25Sînt alegatori fără nici unu censu (contributiune), toţi preotii, professorii şi institutorii de ori ce gradu, doctorii şi licentiatii, advocatii, medicii, inginerii, arhitecţii, toţi aceştia avendu diplome liberate, seu recunoscute de Guvernu, precum şi funcţionarii civili seu militari retrasi din serviciu, carii voru justifica sa primescu o pensiune anuală de 2,000 lei celu putinu. +  Articolul 26Israelitii pamenteni, pînă ce voru areta ca au simtimentile şi moravurile romanesci şi pînă la o modificare a legei de fatie, nu voru pute esercita drepturile comunale de catu în condiţiunile urmatore: a) Dacă servindu în armata Rămînă au dobanditu rangulu de sub-oficeru. b) Dacă a seversitu cursulu de colegiu seu de facultate în România. c) Dacă după studii regulate a dobanditu de la o facultate străină diploma de doctoru seu de licentiatu în ori ce specialitate, trebuindu inse ca acesta diploma sa fia recunoscută de Guvernului Terei. d) Dacă a intemeiatu în România o fabrica seu o manufactura folositore Terei şi care ocupa celu putinu 50 meseriasi. +  Articolul 27Nu potu fi alegetori comunali, ori care aru fi contributiunea ce platescu catra Statu:1) Servitorii carii primescu simbrie.2) Interdicţii.3) Faliţii nereabilitati.4) Cei osîndiţi judecatoresce la o pedepsa criminală seu la o pedepsa corectiunala, pentru urmatorele delicte: a) Furtisagu. b) Abusu de încredere. c) Insielaciune. d) Spargere de peceţi şi sustragere de acte depuse în locuri publice.5) Acei ce în publicu sînt conoscuti ca tenu case de prostitutiune seu de jocu de cărţi. +  Articolul 28Listele alegetoriloru se pregatescu pe fia-care anu de catra Primării comuneloru pe basa ultimeloru roluri de contribuţiuni.Aceste liste provisorii se afisiedie în cea d'anteiu Dumineca a lunei lui Ianuarie, în fia care comuna. +  Articolul 29Reclamatiunele se voru adressa Prefecturei în cele d'anteiu trei septamani de la data afisierei, iar la comunele rurale la Sub prefect, care le indreptedia Prefectului. După ce Prefectulu, cu asistentia ConsiliuluI permanentu, va fi hotaratu asupra tutuloru reclamatiuneloru ivite, elu încheia listele definitive şi le publică negresitu pînă la cea d'anteiu Dumineca a lunei lui Fevruarie. +  Articolul 30În cele trei septamani ce urmedia, nemultiumitii voru pute apela în contra hotărîriloru Prefectului la Tribunalulu districtului, iaru contra hotărîriloru Tribunalului la Curtea de cassatiune pînă în 30 dile după primirea hotărîrei Tribunalului.Tribunalulu şi Curtea de cassatiune statuedia de urgentie.Ori-ce persona admise în listele electorale poate reclama înscrierea seu ştergerea ori cărui individu omisu seu nedreptu inscrisu în lista alegetoriloru comunei din care elu însuşi face parte. +  Articolul 31Listele odată redigiate după îndeplinirea formalitatiloru de mai susu devinu definitive de la 1 Martie şi pentru totu cursulu anului, pînă la urmatorulu 1 Martie. +  Capitolul 5 DESPRE ADUNAREA ALEGATORILORU COMUNALI +  Articolul 32Adunarea alegatoriloru în comunele urbane are locu din patru în patru ani spre alegerea Membriloru Consiliului Comunalu, reinoindu-se aceştia pe jumătate prin tragerea la sorţi din duoi în duoi ani.La comunele rurale alegerea se face din duoi în duoi ani, reinoindu-se numai o a treia parte din membrii la unu anu.Acesta adunare se face la cea anteiu Duminica a lunei lui Noemvrie. Ea nu se convoca estraordinarmente, de catu la casu de vacantia celu putinu de o a treia parte a numerului intregu alu Consilieriloru. +  Articolul 33Primarele comunei convoca pe alegetori celu putinu cu 15 dile înaintea dilei ficsate pentru alegere. Convocare se face prin publicarea şi afisiarea dilei ficsate la Primărie şi în totu cuprinsulu comunei. +  Articolul 34Alegetorii se intrunescu într'o singura adunare, dacă numerulu loru nu trece peste 300. Candu numerulu va fi mai mare, colegiulu se inparte în mai multe secţiuni analoge cu secţiunile în care este despartita comuna. În afisurile seu publicaţiunile de convocare, se arata anume în ce secţiune fia care alegetoru are se votedie. +  Articolul 35Adunarea alegetoriloru nu se poate ocupa de catu numai de alegerile pentru care ea este convocată. +  Articolul 36Primarele comunei ori în lipsei celu mai în vîrsta din membrii consiliului, presida Adunarea; Secretarii sînt cei duoi mai tineri din alegetori. +  Articolul 37Fiindu mai multe secţiuni, fia-care are de Preşedinte pe unu membru alu consiliului, şi Secretaru precum mai sus. +  Articolul 38Lipsindu membrii Consiliului, biuroulu se formedia de catra, persoanele din senulu corpului alegetoriloru, aleşi de catra însuşi alegetori. +  Articolul 39Preşedintele are singuru poliţia seunarei; nici o putere armata şi nici unu agentu alu poliţiei nu va putea sta în sala seu imprejurulu salei Adunarei, afară de casulu candu acesta se va cere de catra Preşedintele. +  Articolul 40Preşedintele face cunoscutu Adunarei numerulu personeloru de alesu. +  Articolul 41Fia-care alegatoru chiematu la rendulu seu, depune biletulu seu scrisu pe hârtie alba şi inchisu într'o cutia cu doua incuetori, ale cărora chei se pastredia una de catra Preşedinte şi alta de catra celu mai batranu dintra Secretari.Celu ce nu scie sa scrie chiama pe unulu dintra alegetori în care are încredere şi 'i scrie biletulu. +  Articolul 42După ce au fostu chiemati toţi alegetorii succesivu după ordinulu alfabetului, se mai face o ultima chiemare aceloru carii poate au lipsitu din sala, iar scrutinulu remane deschisu pînă la 4 ore sera. Pentru assigurarea lui se voru pune peceţile mai multora dintra alegetori şi voru pute chiaru remanea în sala pentru pada lui. +  Articolul 43La deschiderea urnei, fia-care biletu se desface înaintea publicului, numele esitu se scrie de catra fia-care Secretaru pe o lista, şi resultatulu generalu se proclama de catra Preşedinte. +  Articolul 44Biletele care cuprindu nume neintielese, seu semne de ori ce natura, care aru presupune o prealabilă intielegere, sînt nulă. +  Articolul 45Alegerea se face prin majoritate relativă, iar în casu candu nu se va pute întruni o treime de voturi, se va procede la o noua alegere în termenu de 15 dile. +  Articolul 46Processele verbale ale alegetoriloru, constatatore tutuloru operaţiuneloru sevarsite, se tramitu de îndată Consiliului permanentu; iar în orasiele Bucuresci, Iaşi, Craiova, Galaţi, Brăila, Ismailu şi Ploesci, Ministeriului de Interne. Unu alu doilea esemplaru alu acestoru processe verbale se conserva în cancelaria comunală. +  Articolul 47Ori-ce contestatiune asupra alegeriloru se face la Consiliile permanente în termenu de 10 dile; iar în orasiele Bucuresci, Iaşi, Craiova, Galaţi, Brăila, Ismailu şi Ploesci, se adressedia Ministeriului de Interne, care consultendu consiliulu de Statu, va putea casa alegerile dacă se constata iregularitati grave, în acestu casu se procede la alegeri nuoi în termenu de 30 dile.Cassarea seu mantinerea alegeriloru nu poate prejudeca întru nimicu acţiunea publică, care se poate intenta în contra acelora ce aru fi comisu în cursulu operaţiuniloru electorale, ori ce feliu de delictu, prevediutu şi pedepsitu de lege. +  Capitolul 6 DESPRE ELIGIBILI +  Articolul 48Pentru a fi alesu Membru unui Consiliu comunalu se ceru acelesi condiţii ca ei pentru a fi alegetoru. +  Articolul 49Funcţiunile de membrii ai Consiliului comunalu, sînt necompatibile cu ori ce funcţiune salariata a Statului. +  Articolul 50Membrii unuia şi aceluiaşi Consiliu nu potu fi uniti intra dinsii prin legături de inrudire, seu aliantie de familie, pînă la alu treilea gradu inclusivu. +  Articolul 51Membrii consiliului, la intrarea în funcţie, pronuntie urmatorulu juramentu în fatia unui delegatu alu Guvernului, iar acei ai orasiului Bucuresci în fatia Ministeriului de Interne, "juru credintia Domnitorului, supunere legiloru terei şi sprijinu interesseloru comunei. Asa sa 'mi ajute Dumnedieu". +  Articolul 52Membrii consiliului Comunale rurale îşi dau demisiunea loru catra Sub-prefectu, iar acei ai Consiliiloru urbane catra Prefecţi, Membrii consiliului comunale din cele septe oraşe menţionate în Art. 47, îşi dau demisiunea d'a dreptulu catra Ministeriulu de Interne. +  Capitolul 7 DESPRE ÎNTRUNIREA ŞI DELIBERĂRILE CONSILIILORU COMUNALE +  Articolul 53Consiliulu se aduna de câte ori ilu ceru trebile speciale ale comunei, regulatu inse elu se convoca celu putinu odată pe luna, afară de acesta se aduna în sedintie estraordinare, ori de câte ori interesulu comunei aru cere.Convocarea se face prin Primarele comunei, seu după cererea unei treimi a membriloru Consiliului comunalu.Convocarea se face celu putinu cu o di înainte prin circulara, în care fia-care consiliaru subscrie ca a vediuti chiemarea. +  Articolul 54Consiliulu nu poate delibera de catu fiindu fatia majoritate absolută a Membriloru sei. Dacă inse s'a facutu de doua ori convocare regulată fără nici unu resultatu, atunci la a treia convocare consiliulu lucredia cu membrii presenti. +  Articolul 55Primarele comunei, seu în lipsei inteiulu seu agiutoru ori în lipsa şi a acestuia celu mai în vîrsta dintra Membrii, deschide, presida şi închide sedintia. Hotărîrile se dau cu majoritate absolută de voturi, la casu de paritate, propunerea asupra caria se desbate, cade. +  Articolul 56Toţi membrii 'şi dau votulu pe fatia, afară numai de casurile unde sînt persoane în jocu, precumu numiri în funcţiuni, revocari şi suspendări de funcţiuni etc. În asemenea casuri votulu este secretu.Primarulu votedia celu după urma. +  Articolul 57Ori-ce membru alu comunei este opritu:1) De a sta fatia la deliberarea chuestiuniloru în care are unu interessu personalu, adică candu hotărîrea ce se va lua va putea aduce lui seu rudeloru şi aliatiloru lui vre unu avantagiu seu paguba.2) De a lua parte la vre unu serviciu, la vre o stringere de dări, la vre o dare în antreprisa, seu a figura ca garantu în vre o antreprisa a comunei.3) De a interveni ca advocati seu plenipotenti în processele pornite în contra comunei, precumu nici a apara cu plata vre unu processu alu comunei. +  Articolul 58Tote hotărîrile Consiliului se înscriu într'o condica tenuta de secretiri; ele se sub-semnedia de membrii, şi sînt pururea la dispositiunea ori-cărui cetatenu din comuna, seu a ori-caria autorităţi, care ar voi se le cunosca.Cu tote acestea, consiliulu poate decide pentru unu tempu marginitu secretulu decisiuniloru luate cu uşile închise. Acestu secretu este inse numai în privintia particulariloru, iar nu şi a autorităţii. +  Articolul 59În totu anul Consiliulu comunalu, înainte de a se ocupa de budgetu, face unu raportu detailatu asupra administraţiunei şi asupra trebiloru comunei, care se va şi publică. +  Articolul 60Sedintiele consiliului sînt totu d'auna publice, candu va fi de tratatu o chuestiune de budgetu, de dări nuoi, de înstrăinare de vre în avere comunală, de contractare, de inprumuturi, de infiinteri de stabilimente de utilitate publică, şi într'unu cuventu de ori-ce chuestiune care atinge directu interessele comunale, fără a pune în jocu nici o persona. +  Articolul 61Primarulu are poliţia adunariloru; elu are facultate de a pune se arestese şi a tramite înaintea Tribunalului politienescu pe ori ce individu care aru veni se turbure liniscea şi buna ordina a Adunarei, prin o purtare necuviinciosa. +  Articolul 62Consiliulu comunalu face însuşi regulamentulu seu de ordine şi de serviciu interioru. +  Articolul 63În acestu regulamentu, Consiliulu va hotara amenda, pentru acei din Membrii, carii aru lipsi la siedintie fără vre unu motivu primitu de majoritate. Productulu acestoru amenda va intră în cassa comunală. +  Articolul 64Consiliulu comunalu nu poate delibera asupra obiecteloru străine atribuţiiloru sale.Candu Consiliulu aru fi luatu o resolutie, abatuta de atribuţiile sale, seu care vatema interessulu generalu, capulu comunei este datoru a închide siedintia şi a insciintia pe Sub-prefectu, care va raporta ne'ntardiatu casulu Prefectului; pentru orasiele mencionate la Art. 47, insciintiarea se face catra Ministeriulu de Interne.La assemene intemplare autoritatea poate suspenda punere în lucrare a unei resolutii a Consiliului şi chiaru adunările acestuia.Comitetulu permanentu decide dacă suspendarea poate fi menţinută.Atatu Prefectulu catu şi Consiliulu comunalu potu apela la Ministeriulu de Interne, de resolutia comitetului permanentu, şi Ministeriulu hotarasce luendu avisulu Consiliului de Statu.Motivele suspendarei se comunică nemijlocitu Consiliului comunalu.Dacă anularea resolutiei Consiliului comunalu nu intervine pînă în 60 dile de la comunicarea motiveloru, suspendarea este ridicată. +  Articolul 65Domnulu poate, printr'o ordonantie motivată, sa anulese actele autorităţiloru comunale care aru fi abatute de atribuţiile loru contrarie legiloru, seu aru vetema interessulu generalu.Cu tote acestea, actele aprobate de Comitetulu permanentu voru trebui a fi anulate în termenu de 60 dile de la data aprobarei.După trecerea acestoru 60 dile, actele Consiliiloru comunale nu potu fi anulate de catu prin puterea legislativă +  Articolul 66Dacă Consiliulu comunalu aru urma a se departa de atribuţiile sale, seu dacă actele sale aru fi de natura a turbura ordinea publică, Domnulu poate pronuntia disolvarea Consiliului şi anularea deliberatiuniloru sale; doue luni celu multu după disolvare se făcut nuoi alegeri, în acestu intervalu afacerile comunei se administra de o comissiune numita de Guvernu şi compussa de persoanele ce au intrunitu mai multe voturi la cea din urma alegere. +  Capitolul 8 ATRIBUŢIILE CONSILIULUI COMUNALU +  Articolul 67Deliberaţiunile consiliului Comunalu cuprindu în de obsce priveghierea şi aperarea tutuloru interesseloru speciale ale comunei, precumu şi obiectele ce'i sînt supuse spre deliberare de autorităţile administrative superioare.Consiliulu controlesa, destepta şi ajuta pe Capulu comunei şi pe agiutorii sei, în administraţia trebiloru locale ale comunei. Deliberatiile consiliului sînt precedate de o cercetare prealabilă candu Guvernului o judeca de trebuintia seu candu ea se prescrie de regulamentele administrative. +  Articolul 68Deliberatiile Consiliului privescu: a) Obiectele pe care le reguledie d'a dreptulu prin chibsuirile sale. Aceste chibsuiri devinu lucratore, dacă în termenu de 30 dile nu s'au anulatu de Comitetulu permanentu, seu de Ministeriulu de Interne. b) Obiectele asupra cărora deliberările Consiliului comunalu, pentru a se pute pune în lucrare, au trebuintia de aprobarea Comitetului permanentu seu a Ministeriului de Interne, de o ordonantie Domnesca seu de o lege. c) Obiectele asupra cărora Consiliulu este chiematu a 'şi da numai socotintia. d) Obiectele lăsate regulerei Consiliului. e) Obiectele asupra cărora Consiliulu poate a'şi esprima dorintiele sale. +  Articolul 69Consiliulu reguledie prin deliberarea sa:1) Păstrare, inbunetatire şi chipulu administraţiei averei comunale, pentru ca se nu se risipesca, se aducă pururea celu mai mare folosu putinciosu, şi locuitorii comunei se se bucure de o potriva de rodurile ei.2) Condiţiile arenduiriloru (imposesieriloru) şi a inchirieriloru proprietăţiloru, producteloru şi a venituriloru comunei, candu termenulu loru nu trece peste trei ani, precumu şi condiţiile adjudecatiiloru.3) Chipulu intrebuintierei şi inpartirea pasunei şi a roduriloru comunale, şi condiţiile la care au a se supune fetiele inpartitore, afară dacă aru urma reclamatiune în contra regulerei consiliului comunalu, candu atunci lucrarea este supusă aprobatiei Comitetului permanentu seu Ministeriului de Interne pentru cele septe orasie menţionate la articolulu 47.4) De aru ave comuna padure proprie, chipulu inpartirei aceştia intra locuitori, conformându-se legiloru forestiere. +  Articolul 70Ori-ce regulare a Consiliului comunalu asupra obiecteloru arătate în articolulu precedentu, se comunică nemijlocitu Sub-Prefectului de catra Capulu comunei, sub luare de adeverintie de primire spre a se transmite Comitetului permanentu. Dacă acesta nu anulesa, pînă în 30 dile de la data adeverintei, regularea Consiliului comunalu ca abatuta de legile şi regulamentele administrative, seu după reclamaţia vre unei fetie interessante, ea se poate pune în lucrare. Reclamantului 'i remane recursulu deschisu şi peste acestu termenu.Prefectulu statuendu în Comitetulu permanentu poate inse amana punere în lucrare a regulerei Consiliului comunalu încă alte 30 dile, făcându'i cunoscutu înaintea espirarei termenului anteiu. +  Articolul 71Obiectele pentru care chibsuirea Consiliului comunalu este supusă aprobatiei formale a Comitetului permanentu, şi în unele casuri chiaru dobândirea unei ordonantie Domnesci seu unei legi sînt urmetorele:1) Budgetulu chieltueliloru comunale şi mijlocele pentru a le acoperi.2) Summele anuale ale venituriloru şi ale chieltuieliloru comunale.3) Cumperarile, instreinarile, schimbările de averi nemiscatore seu de drepturi ale comunei, constituirea de ipotece (amanetarile), delimitatia şi împărţirea de nemiscatore în de a valmagie, afară dacă acesta inpartire s'aru ordonă de catra autoritatea juditiara.Dacă valoarea celoru de mai susu, întrece trei mii lei, seu doue-decimi din venitulu obicinuitu alu comunei, se cere incuviintiarea Domnesca.4) Darea cu dobînda şi intrebuintiarea baniloru comunei.5) Condiţiile inposessierei seu incherierei de nemiscatore ale comunei catra alte fetie, precumu şi de acele pe care comuna însăşi aru doi ale lua în posessie seu în chirie, dacă termenulu aru întrece unu anu.6) Asiediare, schimbare seu oborire de contribuţii comunale, şi de regulamente atingetore de ele.7) Proiectele de clădiri, de reparaţii însemnate, seu de deramari ce aru voi se intreprindia comuna.8) Deschiderea şi închiderea de ulitie şi pietie publice, precumu şi proiectele de aliniare.9) Direcţia şi deschiderea drumuriloru vecinale şi laterale, potrivitu legiloru şi regulamenteloru, şi fără jicnirea legiloru privitore la espropriatiunea pentru folosintia publică.10) Brudinile (taxe de poduri) şi alte dări de asemene natura ce s'aru proiecta a se statornici pe teritoriulu comunei.11) Regulamentele seu tarifele atingetore de stringerea venitului, de închirierea locuriloru de balciuri (iarmaroce), târguri, pietie şi zalhanale, de dejugetore pe drumurile publice, precum şi taxa cantarului, a mesuriloru şi a cotitului.12) Primirea daruriloru şi a legaturiloru făcute comunei, seu asiediaminteloru comunale, candu valoarea loru nu întrece dece mii lei.De au urmatu reclamaţii în contra darului seu legatului, aprobarea Comitetului permanentu se notifica totu odată partei reclamante pe calea administrativă.Ori-ce reclamaţie în contra aprobatiei Comitetului permanentu, trebe a se face celu multu în 34 dile după notificare.Candu valoarea darului seu a legatului trece peste dece mii lei, primirea ei este supusă incuviintierei Domnului.13) Ficsarea numerului şi inpartirea parohieloru comunei, cercetarea şi aprobarea budgeteloru parohieloru prelucrate de respectivele epitropi ale parohieloru.La acesta lucrare voru fi ascultaţi preotii parohiei precumu şi protoiereulu de care parohiele atarna.14) Processele şi invoielile comunei, precumu şi tote obiectele, în privirea cărora legile şi regulamentele supunu deliberaţiunile Consiliului comunalu aprobatiei Comitetului permanentu, a Ministeriului de Interne seu incuviintierei Domnului, ori dobandirei unei legi. +  Articolul 72Deliberările Consiliiloru comunale rurale, asupra obiecteloru aretate în articolulu precedentu, se adressedia de asemene Sub-prefectului, iar ale Consiliiloru urbane, la Prefectu; Prefectulu este datoru a le transmite nemijlocitu Comitetului permanentu spre aprobare. Se face esceptiune pentru acele septe orasie ale cărora Consiliuri comunale se adressedia la Ministeriulu de Interne.Comitetulu permanentu seu Ministeriulu refusendu aprobarea, Consiliulu comunalu poate apela la Consiliulu de Statu. +  Articolul 73Obiectele asupra cărora Consiliulu comunalu este chiematu a'şi da numai socotintia, sînt urmatorele.1) Proiectele de aliniare ale drumuriloru mari în intrulu orasieloru, targuriloru şi sateloru.2) Primirea daruriloru şi legaturiloru făcute asiedieminteloru de bine-facere, atarnate de comuna.3) Autorisarea ce aru cere aceste asiedieminte de a se imprumuta, de a cumpera, de a schimba, de a instraina, de a porni processe, de a se invoi.4) Întrunirea de sate, cătune, slobodii, într'o singura comuna, dezlipirea unei secţii de satu, pentru a forma o singura comuna seu pentru a se lipi la o alta comuna.5) Cererile de inpamentenire ale strainiloru domiciliaţi în comuna.Nici o inpamentenire nu va pute fi cerută dacă nu va fi însoţită de certificatu liberatu de Consiliulu comunalu unde postulantulu va fi petrecetoru.6) În fine, tote obiectele asupra cărora consiliile comunale sînt chiemate a'şi da socotintia, prin legile seu regulamentele administrative, seu asupra cărora s'aru consulta de catra administraţia superioară. +  Articolul 74Consiliile comunale potu a'şi esprima dorintiele asupra tutuloru, obiecteloru de interessu localu.Consiliile comunale nu potu a se pune în comuticatiune cu alte consilii comunale, de catu în chuestii de interesse locale reciproce; le este opritu a face seu a publică vre-o protestatiune, proclamatiune seu adresse. +  Articolul 75Consiliile comunale delibera asupra summeloru presentate în fia-care anu de catra primării seu Capulu comunei.Ele cercetedia şi ficsedia socotelile celoru alţi funcţionari ai comunei fără prejuditiulu acţiunii Comitetului permanentu, a Ministerului de Interne şi a Curtei compturiloru. +  Articolul 76În siedintiele unde se cercetedia summele Capului comunei, consiliulu insemnedia prin votu secretu pe acelu din membrii sei, carii are se înlocuiască pe Capulu comunei în preşedinţia Consiliului.Capulu comunei poate asista la deliberatiuni pentru a da lămuririle trebuitore, elu se retrage inse la votu.Locu-tiitorulu seu în presiedintie tramite d'a dreptulu deliberatiunea sub-prefectului seu Ministrului de Interne pentru acele septe orasie arătate la Art. 47. +  Articolul 77Consiliulu face regulamentele pentru administraţia interioară a comunei şi ordonantiele de poliţie comunală.Aceste regulamente şi ordonantie nu potu fi contrarie legiloru şi regulamenteloru de administraţie generală seu districtuala.Copie după aceste se tramitu pînă în 48 ore la comunele rurale Sub-prefectului, la comunele urbane Prefectului, pentru a o transmite comitetului permanentu, şi pentru cele septe orasie Ministerului de Interne.Consiliile comunale potu fixa pedepse pentru calcatorii regulamenteloru şi ordonantieloru loru interioare, dacă asemene pedepse n'aru fi hotărâte încă de legi, ele însă nu voru pute întrece pedepsele de simple poliţie. +  Articolul 78Consiliulu numesce:1) Pe funcţionarii de ori-ce gradu în comuna.2) Arhitecţii şi inpiegatii insercinati cu clădiri seu conservarea edificiiloru comunali.3) Directorii şi conservatorii de asiedieminte de folosintie publică, seu de petrecere, atarnate de comuna, precum şi membrii tutuloru consiliiloru ce s'aru rândui în privirea administraţiei comunei.4) Doctorii, chirurgii şi veterinarii ce se intretinu cu chieltuiala comunei se numescu de Consiliulu comunalu, dintra cei recunoscuţi de Consiliulu medicalu superioru, cu dreptulu de a esercita professiunea loru.5) Professorii şi institutorii scoleloru întreţinute de comuna, se numescu de Consiliulu comunalu, dintra cei recunoscuţi de Consiliulu superioru alu Instructiunei publice. +  Articolul 79Consiliulu revoca seu suspenda inpiegatii plătiţi de comuna şi a cărora numire 'i este atribuită. Aceştia însă potu apela la comitetulu permanentu. +  Articolul 80Consiliile comunale ale orasieloru Bucuresci, Iaşi, Craiova, Galaţi, Brăila, Ploiesci şi Ismailu, în tote casurile prevediute prin articolulu de mai susu şi în cele urmatore unde consiliile sînt datore a se adressa spre notificare seu aprobare catra Comitetulu permanentu, se voru adressa la Ministerului de Interne.Stricandu Ministerului hotărîrea acestoru consiliuri seu refusandule aprobarea sa, ele potu a se adressa Consiliului de Statu şi în de pe urma apela la Consiliulu Ministriloru. +  Articolul 81Comunele 'şi voru păstra vechile loru numiri. Preschimbarile nu se potu face de catu după cererea comunei, incuviintiata de Comitetulu permanentu, şi aprobată prin decretu Domnescu. +  Capitolul 9 DESPRE PRIMARELE ŞI ATRIBUTIUNELE SALE +  Articolul 82Fia-care comuna urbana seu rurală, are în capulu iei unu magistratu numitu Primarulu comunei. +  Articolul 83Primarulu comunei în comunele rurale se alege de alegetorii comunei de odată cu membrii consiliului şi se aproba de Prefectu; în comunele urbane se numescu de Domnu dintra acei trei Consilieri care voru fi intrunitu voturi mai multe la alegeri. +  Articolul 84Puterea esecutiva alege şi intereste dintru consilieri sese agiutore pentru orasiele ce trecu peste 40,000 locuitori, patru pentru orasiele pînă la 15,000, trei pentru orasiele de la 15,000 pînă la 6,000, duoi pentru comunele de la 6,000 pînă la 3,000 suflete, şi unulu pentru comunele mai mici. +  Articolul 85Primării comuneloru şi agiutorele loru se re'noescu de odată cu membrii ce esu jumetate plusu unu, din duoi în duoi ani în comunele urbane, şi la unu anu la comunele rurale, conformu Art. 32. În comunele urbane Primarulu se numesce dintra cei nuoi aleşi conformu Art. 83, iar agiutorele dintra toţi consilierii. +  Articolul 86Tragere la sorţi a membrilor ce esu, se va face în siedintia publică. Acesta siedintia se va anuntia celu putinu cu septe dile înaintea tragerei la sorţi a membriloru ce esu.Alegetorii nu se voru pute convoca pentru alegeri de catu peste 15 dile după ce se va publică numele membriloru esiti. Membrii ce esu voru funcţiona pînă ce se va face nuoi alegeri. +  Articolul 87Primarulu este singuru insercinatu cu administrarea comunei, elu poate inse delega parte din caderile sale unuia seu mai mulţi din agiutorii sei, ori în lipsa acestora la însuşi unii din membrii comunei cu dritu de alegetoru. +  Articolul 88Primarulu fiindu totu odată şi unu delegatu alu administraţiei centrale, se afla sub autoritatea Guvernului. Elu este unu magistratu insercinatu cu privigherea poliţiei, mantinerea ordinei publice, cu luarea tutuloru mesuriloru privitore la buna stare şi liniştea locuitoriloru comunei, şi în sfarsitu cu ori-ce alte îndatoriri ce i s'aru pune de lege. +  Articolul 89Primarulu este insercinatu cu sub-autoritatea administraţiunei superioare cu urmatorele îndatoriri. a) Cu publicarea şi executarea legiloru şi regulamenteloru generale. b) Cu executarea messuriloru de assigurare publică. c) Cu poliţia comunală a pietieloru publice, a stradeloru etc. d) Cu conservarea şi administrarea proprietăţiloru comunei şi a drepturiloru iei. e) Cu articolile de indestulare publică. f) Cu căutarea venituriloru, privegherea stabilimenteloru comunale, şi cu comptabilitatea comunală. g) Cu redactiunea budgetului şi darea socoteliloru de chieltueli. h) Cu propunerea catra Consiliu a crearei de nuoi venituri comunali. i) Cu învoirea targuriloru, facerea contracteloru şi adjudecarea lucrariloru comunale, conformu incheeriloru Consiliului comunalu, în marginea legiloru şi a regulamenteloru în fiintia. k) Cu infatisiarea drepturiloru comunale înaintea justiţiei, ca reclamantu seu ca aperatoru, seu cu delegarea acestui dreptu catra omeni de specialitate. j) Cu dressarea listeloru electorale. +  Articolul 90Messurile luate de Primaru în cerculu atributiuniloru sale, se dau sub forma de dispositiuni. +  Articolul 91În orasiele care trecu peste o populatiune de 3,000 locuitori, Domnulu are dreptulu de a incredintia privegherea şi menţinerea ordinei publice unui anume functionaru de Poliţie, care în Bucureşti porta titlulu de Prefectu de poliţie, iar în cele-l-alte orasie de Capu, ori de Comissaru de poliţie. +  Articolul 92Primarulu este insercinatu cu actele civile şi le poate delega la unulu din agiutorii sei, seu la unulu din consilieri. +  Articolul 93Primarulu este insercinatu cu judecati de contraventiuni de simpla poliţie, conformu legei de instrucţiune penale. +  Articolul 94Nu potu fi Primaru nici agiutoru, funcţionarii Statului sub ori-ce denumire, seu intreprindatorii de venituri şi lucrări publice ale comunei. +  Articolul 95Primării şi agiutorii loru, potu fi suspendaţi de catra Prefecţi în comunele mai josu de 3,000 locuitori; iar la cele de o mai mare populatiune numai de catra Ministerului de Interne.Revocarea loru la comunele de mai putinu 3,000 locuitori, se face numai de catra Ministerului de Interne, iar la comunele ce trecu peste 3,000 locuitori, numai de catra Domnu. +  Articolul 96Primarele are supra-vegherea ospiciiloru, biurouriloru de bine facere, sculeloru, casseloru de inchisore ale comunei, bisericiloru, întru catu se atinge de conservarea şi întreţinerea loru.În privintia acesta, elu visitedia disele stabilimente de câte ori socoteşte de cuviintia şi arata Consiliului abusurile ce a descoperitu şi inbunetatirile ce sînt trebuitore. +  Articolul 97În casu de rescola, atrupamente ostile, de loviri grave făcute pacei publice, seu de alte evineminte nepravediute, candu cea mai mica intardiere aru putea causa pericole seu pagube pentru locuitori, primarulu poate face regulamente şi ordonantie poliţieneşti (afară de orasiele unde sînt Prefecţi, Capi şi Comissari de poliţie) cu condiţiune de a le comunică de îndată Consiliului comunalu, şi de a tramite de îndată copie către Prefecţi, aleturandu'i şi motivele pentru care elu a credutu a se dispensa de a recurge la Consiliu. Esecutiunea va putea fi suspendată de catra Prefectu seu Sub-prefectu. Aceste regulamente şi ordonantie voru conteni de îndată de a ave efectu, dacă nu voru fi interite de Consiliulu comunalu în cea anteiu a sa siedintia. +  Articolul 98Primarulu este insercinatu cu îngrijirea de a feri şi a opri intemplarile ce aru putea fi ocasionate de furiosii şi nebunii lasati în libertate.Dacă va fi necesitate , Primarulu poate ordonă depunerea furiosului seu a nebunului cu a căruia padia şi îngrijire nu s'aru insercina familia, într'o casa de sănătate seu ospiciu, cu acesta inse de a instiintia în termenu de trei dile pe Procurorulu de lange Tribunalulu judetiului. +  Articolul 99Primarele are datorie de a priveghea persoanele şi locuintiele dedate prostitutiunei. Elu ia tote messurile cuvenite pentru a assigura sănătatea, moralitatea şi liniştea publică:Consiliulu face în privintia acesta regulamentele ce le socoteşte trebuitore şi folositore. +  Articolul 100Poliţia spectacoleloru aparţine Primarului; elu poate opri în inprejurari grave ori-ce representatiune pentru a assigura padia linistei şi a moralitatei publice.Primarele esecuta regulamentulu facutu de Consiliulu comunalu în privintia spectacoliloru.Consiliulu priveghedia de a nu se da nici o representatiune contrarie ordinului publicu. +  Articolul 101Primarulu, seu în lipse'i agiutorulu delegatu de elu, verifica celu putinu odată pe luna starea casei comunale.Elu redigie unu procesu verbalu de verificări care şi 'lu supune Consiliului comunalu. +  Articolul 102Primarele poate suspenda pentru unu termenu ce nu va trece inse peste sese septamani, pe inpiegatii comunei, afară inse de Secretaru (scriitoru) şi perceptoru (strangatoru de dări).La casu de necesitate de a se suspenda unulu din aceşti funcţionari, Primarele propune acesta messura Consiliului. +  Articolul 103Primarele priveghedia la păstrarea archivelor, titluriloru, documenteloru comunei şi registreloru stării civile şi priveghedia ca aceste acte se nu se perdia, seu se se instrainedie din depositu. Unu indoitu inventariu se face despre tote aceste acte. +  Articolul 104Regulamentele, ordonantiele, corespondentiele, fie ale Consiliului, fie ale Primarului, se subscriu de catra primariu seu agiutorulu ce'lu inlocuesce, şi se contrasemnedia de Secretaru.Dacă casulu s'a hotaratu în Consiliu acesta se mentionedia în publicaţiune şi în cele-l-alte acte. +  Articolul 105Regulamenetele şi ordonantiele Consiliului seu ale Primarului se publică prin îngrijirea Primarului prin proclamatiuni şi afisie.În sate publicaţiunea se face prin citirea în publicu la esirea din biserica şi la casa comunală. Aceste regulamente devinu indatoritore a cincea di după publicaţiunea loru, afară de casurile candu termenulu va fi determinatu prin însuşi regulamentulu seu ordonantia data.Aceste regulamente şi ordonantie se dau în forma urmatore:Primarulu (seu Primarul şi Consiliulu comunalu din comuna ................. judetiulu ....... plassa ..... hotarasce seu ordonă .......................... +  Articolul 106Primării sînt plătiţi din cutia comunală. Lefile loru se hotarascu de catra Consiliulu comunalu, Comitetulu permanentu inse are dreptul de a modifica câtimea loru în proportiune cu greutatea functiunei şi cu midlocele comunei. Agiutorii sei voru avea numai o diurna pentru dilele în care voru fi lucratu. +  Articolul 107Semnulu distinctivu al Primariloru comunali va fi "o esiarpa cu culorile naţionale" purtata la cingetore. +  Articolul 108În casu de rescola, de atrupamente ostile, seu de loviri grele, făcute pacei publice, Primarulu seu acela ce'lu inlocuesce, va pute cere d'a dreptulu interventiunea puterei armate comunale seu a autorităţii militare carii voru fi datore a se conformă acestei cereri.Cerirea va trebui a fi pururea facuta inscrisu. +  Capitolul 10 DESPRE SECRETARULU (SCRIITORULU) CONSILIULUI COMUNALU +  Articolul 109În fia-care comuna urbana este un Secretaru, în fia-cara comuna rurală este unu Scriitoru. Acestu functionaru este numitu, suspendatu şi revocatu de catra Consiliulu comunalu.Numirile suspendarile şi revocările, trebe a fi incuviintiate de Comitetulu permanentu.Suspensiunea poate inse fi aplicată provisoriu de catra Consiliulu comunalu. +  Articolul 110Afară de casurile de bola seu de serviciu publicu nesalariatu, candu absentia Secretarului seu a scriitorului va dura mai multu de o luna, acela care îl va fi inlocuitu se va bucura de salariulu seu. +  Articolul 111Consiliulu comunalu, cu apreciatiunea Comitetului permanentu, hotarasce salariulu secretariloru şi alu scriitoriloru. +  Articolul 112Secretarulu şi scriitorulu este în specialu insercinatu cu redactiunea processeloru verbale, şi cu transcriptiunea tutulor deliberatiuniloru. Elu pentru acesta tene unu registru sub-scrisu şi parafatu de Primarulu comunei.Processele verbale transcrise sînt adeverite de Primaru şi de secretaru seu scriitoru. +  Articolul 113Secretarulu (scriitorulu), este datoru a se conformă cu instrucţiunile ce'i sînt date, fie de Consiliu, fie de Primaru, seu de agiutorulu ce'lu inlocuesce. +  Capitolul 11 DESPRE PERCEPTORULU SAU STRINGATORULU DARILORU COMUNEI +  Articolul 114Consiliulu comunalu numesce, suspenda seu rovoca pe perceptoru, inse cu apreciatiunea Comitetului permanentu. +  Articolul 115Consiliulu comunalu hotarasce onorariulu seu alte trebuintie ale perceptorului. Totu Consiliulu comunalu hotarasce garanţia ce este a se cere de la dinsulu. +  Articolul 116Primaru priveghedia ca acesta garanţie, o dată hotărâtă, se fia, depusa şi re'noita la casu de trebuintia. +  Articolul 117Perceptorulu este insercinatu singuru şi pe răspunderea sa, a efectua recetele comunale şi a achită după mandate regulate, chieltuielile ordonantiate pînă la summele speciale ale fia-căruia articolu alu budgetului seu alu creditului specialu. +  Capitolul 12 DESPRE CHIELTUELILE COMUNALE +  Articolul 118Cheltuelile comuneloru se inpartu în obligatorii şi facultative. +  Articolul 119Consiliulu comunalu este tenutu de a cuprinde anualu în budgetu tote acele chieltueli, câte sînt rostite de legi ca obligetore.Cele mai de capitenie sînt urmatorele: a) Întreţinerea localului Primăriei şi chieltuiala cancelariei comunei. b) Chieltuelile de tiparu în trebuintia comunei. c) Abonamentulu la gazeta oficială. d) Chieltuelile pentru recensiunea populatiunei. e) Chieltuelile pentru registrele Statului civilu, şi partea tabeleloru statistice privitore la comuna. f) Plata Primarului, a perceptorului comunalu, şi a insercinatiloru cu stringerea acsidieloru. g) Plata guardistiloru, a sergentiloru, a pompieriloru, a vataseiloru şi a celoru-l-alţi funcţionari de comune urbane, seu rurale. h) Plata şi chieltuelile oficiului, comissariloru şi inpiegatiloru poliţiei, precumu sînt determinate de legi. i) Pensiunile functionariloru municipali şi comunali. k) Cheltuelile de chirii şi reparaţiile localului judecatoriloru de plasi (ocole), precumu şi cumperarea şi întreţinerea mobilierului. l) Chieltuelile instructiunei publice, conformu legiloru. m) Lefa preotiloru şi a altoru servitori ai bisericiloru, acolo unde bisericile nu au venituri proprii indestuletore. n) Cheltuiala şi întreţinerea ospiciiloru, a saraciloru neputinciosi, a copiiloru gesiti, a caseloru de poprela. o) Reparaţiunile cele mari şi mici ale edificiiloru comunali, afară de clădirile militari şi edificiile consacrate cultului, ale cărora constructiuni se cuvine a forma obiectulu de contribuţiuni estraordinarie. p) Ingredirea cimitireloru, întreţinerea şi mutarea loru în casurile hotărâte de legi şi de regulamentele de administraţiune publică. q) Cheltuielile pentru iluminarea şi pavarea stradeloru, pentru ape, grădini şi plantatiuni publice şi alte asemene. r) Cheltuelile pentru planuri şi alinieri. s) Cheltuelile consiliului de esperta în comunele unde se voru institui prin legi. t) Contribuţiunile şi plăţile stabilite de legi, asupra averiloru şi venituriloru comunale. u) Plata datoriiloru a caroru se poate cere plata; şi în generalu tote cele-l-alte cheltuieli puse prin dispositiuni de lege în sarcina comuneloru. +  Articolul 120Candu una din chieltuelile obligetore interessedia mai multe comune, ele contribuescu la densele în proportiune cu interessulu ce'lu au în ele, în casu de refusu seu de neînţelegere asupra proportiunei acestui interesu, şi asupra sarciniloru ce sînt de purtatu, Comitetulu permanentu intervine şi hotarasce, lasendu inse partiloru interessante recursu catra Ministeriulu de Interne. Dacă inse obiectulu se atinge de comune din judeţe deosebite, chuestiunea se hotarasce de Domnu după raportulu Ministeriului de Interne. +  Articolul 121În tote comunele, candu Consiliile comunale aru cauta a se feri de plată datoriiloru obligetore ce legea pune în sarcina loru, refusendu alocatiunea loru în totulu seu în parte Comitetulu permanentu, după ce va fi ascultatu pe Consiliulu comunalu, va înscrie ex-oficio chieltuela la budgetu, în proportiune cu trebuintia.Consiliulu comunalu va putea apela la Ministeriulu de Interne. +  Articolul 122În orasiele Bucuresci, Iaşi, Craiova, Galaţi, Brăila, Ploesci şi Ismailu, înscrierea acestoru chieltueli se va face ex-oficio de catra Ministeriulu de Interne. Consiliulu comunalu va putea apela la Consiliulu Ministriloru, care va hotara după ce va avea avisulu Consiliului de Statu. +  Capitolul 13 DESPRE VENITURILE COMUNALE +  Articolul 123Consiliulu comunalu este datoru a înscrie anualu în budgetu şi specificendu-se tote veniturile comunei, precumu şi acelea care legea 'i atribue, acelea ce ea 'şi creasa din nou, şi escedintele aniloru trecuţi. +  Articolul 124Fia-care comuna are dreptulu a se inpune estraordinaru; acesta se hotarasce de catra Consiliulu comunalu, prin majoritatea absolută a tutuloru membriloru.Noua contributiune, înainte de a se pune în lucrare, se afisiesa în cursu de 15 dile la usia casei comunale, spre a se pute cunosce de contribuabilii ce s'aru socoti loviti, seu prin noua dare seu prin cotisatiune, voru putea reclama la Consiliulu comunalu.Ori-care se fie hotărîrea Consiliului asupra acestoru reclamatiuni, Consiliulu odată cu processulu verbalu ce va trebui sa'şi inchee despre noua dare, va fi datoru a tramite Comitetului permanentu şi tote cererile şi reclamatiunile ce va fi primitu în contra noueloru dări. +  Articolul 125Nouele contribuţiuni nu se voru pute stringe de catu după ce cu avisulu Comitetului permanentu se va fi incuviintiatu stringerea loru prin Ministerului de Interne, la comunele rurale şi ordonantia Domnesca, la comunele urbane. +  Capitolul 14 DESPRE COMPTABILITATEA COMUNALĂ +  Articolul 126Consiliulu comunalu alu fia-caria comuna urbane seu rurale se aduna în fia-care anu la 2 Maiu, spre a proceda la regularea provisorie a socoteliloru anului trecutu.Elu se aduna la 1 Septemvrie, spre a delibera asupra budgetului chieltueliloru şi alu venituriloru comunei pe anul viitoru. +  Articolul 127Budgetele şi socotelile comuneloru se depunu la casa comunală, unde fia-care contribuabilu poate lua comunicaţie de ele.Aceste budgete şi socoteli se voru şi publică şi anume prin afişe tipărite, de câte ori disele budgete voru fi de o sumă, ce va trece peste 50,000 lei, iar neajungendu acesta cifra, publicarea se face numai prin afisie scrise şi lipite la usia casei comunale. +  Articolul 128Budgetele şi socotelile se supune de catra Primaru aprobatiunei comitetului permanentu, iar pentru cele septe orasie Ministerului de Interne, carele incuviintiadia cu reserve inse a cercetarei definitive a socoteliloru de catra Curtea de compturi.Ori ce alocatiune pentru o chieltuiala facultativă, care va fi fostu redusă de catra Comitetulu permanentu, nu va pute fi chieltuita de catra Primaru, fără o noua deliberatiune a Consiliului comunalu.Consiliile comunale sînt datore, candu supunu budgetulu şi socotelile loru la aprobatiunea Comitetului permanentu, ca ele au fostu publicate şi afisiate. +  Articolul 129Socotelile trebe a fi transmise în fia-care anu Comitetului permanentu, înainte de 1 Iulie. Budgetele trebe a fi tramise înainte de 15 Octomvrie.Comitetulu permanentu va tramite comissari pe compta personală a autorităţiloru comunale care aru fi intardiatu cu tramiterea socoteliloru şi a budgeteloru. +  Articolul 130Candu prin inprejuraru neprevediute, o administraţiune comunală va fi recunoscutu necesitatea de a face o chieltuiala care nu era alocata în budgetu, acesta va face obiectulu unei cereri speciale catra Comitetulu permanentu. +  Articolul 131Nici o plata din cassa comunală nu se va putea face, de catu în puterea unei alocatiuni cuprinsă în budgetu, incuviintiata de Comitetulu permanentu, seu a unui creditu specialu incuviintiatu de acesta şi Comitetu permanentu.Nici unu articolu din chieltuelile budgetului, nu poate fi covarsitu şi nici unu virementu nu se poate face fără învoirea Comitetului permanentu. +  Articolul 132Cu tote acestea, Consiliile urbane seu rurale potu face chieltueli reclamate de inprejurari neaparate şi neprevediute, luendu într'acesta o resolutiune motivată, care trebuie a fi de îndată adressata Comitetului permanentu seu Ministerului de Interne pentru cele septe orasie mai mari.În casulu candu cea mai mica intardiere aru ocasiona o paguba vederata, Primarulu poate, sub răspunderea sa, face trebuitorele chieltueli, cu îndatorire inse, ca de îndată se incunosciintiedie consiliulu comunalu care delibera dacă primesce seu respinge chieltuiala, şi Comitetulu permanentu pentru a aproba. Mandatele asupra casei comunale, ordonantiate de Primari trebe se fie subscrise de elu, seu de inlocuitorulu seu şi contrasemnate de Secretarulu seu scriitorulu comunalu.DISPOSITIUNI TRANSITORIITote consiliile Urbane şi Rurale după noua legiuire se voru re'noi în totimea loru în cursulu anului alu punerei în lucrare a legei de fatie.Guvernului va determina epocile în care trebe a se efectua operaţiunile electorale relative la confecţionarea listeloru, la anteia convocare a adunariloru alegetoriloru comunali, precumu şi epoca alegeriloru, observendu termenile prescrise de art. 28, 29, 30, 31 inclusivu, pentru formarea listeloru şi de art. 32, 33, pentru convocarea alegetoriloru.La anteiele alegeri, în orasiele de resedintie, Biuroulu principalu se va presida de catra presiedintele Tribunalului de anteia instantia. Dacă voru fi mai multe secţiuni, fia-care va fi presidata de catra unu judecatoru din Tribunalulu de anteia instantia.în comunele unde nu sînt Tribunaluri de anteia instantia, Biuroulu se va presida de catra celu mai în vîrsta şi de catra preoti.Pentru cele-l-alte dispositiuni se voru observa formele prescrise prin aceste legi.Presiedintii şi membrii consiliului Municipalu şi Comunalu aste-di esistente, voru urma a 'şi îndeplini funcţiunile în cuprinderea legiloru anteriore pînă candu ei voru fi înlocuiţi conformu cu legea actuala.Acesta lege s'a votatu de Adunarea generală a României, în Şedinţa de la 9 Martie anul 1864, şi s'a adoptatu cu majoritate de patru-deci şi trei voturi, contra de patru.---------| L. S. | (semnătu) Vice-presiedinte L. Catargiu---------Secretaru A. I. Arionu.Facemu cunoscutu şi ordonamu ca cele de fatia investite cu sigilulu Statului şi trecute în Buletinul legiloru (în Monitorulu Oficialul), se fie adressate Curtiloru, Tribunaleloru şi Autorităţiloru administrative, ca se le înscrie în registrele loru, se le observe şi se face a se observa, şi Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei este insercinatu a priveghia publicarea loru.Datu în Bucuresci, la 31 Martie, 1864.ALECSANDRU ION---------| S. D. |---------Ministru Secretaru de Statu la Departamentului de Interne, M. Kogălniceanu. Ministru Secretaru de Statla Departamentului Justiţiei(ad-interim).P. Orbescu.-------