Advanced Search

 LEGE nr. 396 din 31 martie 1864 pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane


Published: 0000
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069760/-lege-nr.-396-din-31-martie-1864-pentru-infiintiarea-consiliuriloru-judetiane.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 396 din 31 martie 1864pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiane
EMITENT MINISTERUL JUSTIŢIEI
Publicat în  MONITORUL OFICIAL din 31 martie 1864



ALECSANDRU IOAN I.Cu mila lui Dumnedieu şi vointia naţionalaDomnu Principatelor-Unite-Române.La toţi de faţa şi viitoriu sănătate.Vadendu raportulu Ministrului Nostru Secretaru de Statu la Departamentului din întru, Preşedinte alu consiliului, sub No. 8675, pe lange care Ne a supusu spre sancţionare proiectului de lege votatu de Adunarea generală a României, în sedintia de la 10 Martie, anul 1864;Amu interitu şi interimu, amu promulgatu şi promulgamu ce urmedia: +  Titlul U I DESPRE REPRESENTATIUNEA INTERESSELORU LOCALE ALE JUDETIELORU +  Articolul 1În fia-care judetiu se statornicesce unu Consiliu care se aduna periodicu şi represinta interessele locali colective şi economice ale judetiului. +  Articolul 2Fia-care plassa (ocolu) tramite câte duoi membrii la Consiliulu judetianu.Orasiele de resedintie carii nu făcut parte din nici o plassa, se voru alătură pe lange plassa cea mai apropiată printr'o ordonantia Domnesca.Candu numerulu plasseloru într'unu judetiu va fi mai micu de cinci, în catu se nu se pota completa minimumu de dece membrii, atunci acestu numeru se va completa inpartindu-se pe plasi în proportiune cu populatiunea loru. +  Articolul 3Preşedintele consiliului Judetianu se alege de Consiliu din sinulu seu.Comissaru alu guvernului pe lange Consiliu este Prefectulu judetiului. +  Articolul 4Consiliulu judetianu alege din sinulu seu unu Comitetu permanentu compusu de trei membrii. Acestu Comitetu functionedia în lipsa Consiliului şi se presida de Prefectulu judetiului. +  Articolul 5Pe lange numerulu hotaratu alu membriloru Consiliului, fia-care plassa alege încă câte unu membru supleantu; pentru a îndeplini vacantiele intemplatore în cursulu mandatului Consiliariloru.Totu pentru acestu sfirsitu, Consiliulu alege de asemene, pe lange membrii activi ai Comitetului permanentu, şi trei membrii supleanţi. +  Articolul 6Pe lange Consiliulu judetianu şi Comitetulu permanentu, functionedia unu secretaru numitu de Domnu, din trei candidaţi presintati de Consiliuiu judetianu.Domnulu ilu poate revoca numai după cerirea Consiliului seu a Comitetului permanentu. +  Titlul U II DESPRE ALEGATORII CONSILIULUI JUDETIANU ŞI LISTELE ELECTORALE +  Articolul 7Sînt alegetori direcţi ai Consiliului judetianu toţi acei carii intrunescu condiţiunele prescrise de legi pentru a lua parte la alegerile deputatiloru la adunarea Legislativă.Listele electorale formate după acea lege voru servi şi pentru alegerea Consiliuriloru judetiane. +  Articolul 8Alegetorii fia-caria plasse formedia unu singuru colegiu electoralu.Aceleaşi dispositiuni carii reguledia alegerile Deputatiloru la adunarea Electiva, se aplică şi la alegerea membriloru Consiliuriloru judetiane. +  Titlul U III DESPRE ADUNAREA ALEGATORILORU JUDETIULUI. +  Articolul 9Convocarea colegiiloru electorale, pentru a procede la alegerile generali de membrii ai Consiliuriloru, se face prin ordonantia Domnesca, celu putinu cu trei septamani înaintea dilei ficsate pentru alegeri; ea se publică prin diarele oficiale şi se afisedia în tote comunele; ea arata dioa, ora şi loculu într'unirii colegiiloru, precumu şi numerulu Consiliariloru ce au a se alege de fia care colegiu. +  Articolul 10Convocarea ordinară a colegiiloru de ocole urmedia în cea anteiu Duminica a lunei lui Maiu.Colegiile se potu convoca şi estra-ordinaru în casu de disolvare a vre unui Consiliu judetianu, seu pentru a îndeplini locurile vacante. +  Articolul 11Alegetorii membriloru Consiliului judetianu se intrunescu în resedintia ocolului, unde 'şi au domiciliulu loru politicu.Votulu se da în persona.Nici unu alegetoru nu poate vota de catu într'unu singuru colegiu. +  Articolul 12Preşedinţia provisorie a colegiului electoralu este data celui mai în vîrsta dintra alegetorii de fatia; patru din cei mai tineri (cu sciintia de carte) indeplinescu provisoriu functiunele de scrutatori şi de secretari.Biuroulu provisoriu fiindu asia formatu se procede la alegere prin unu singuru scrutinu şi cu simpla majoritate a biuroului definitivu, compusu de asemene de unu Presiedinte, de duoi scrutatori şi de duoi secretari. +  Articolul 13Colegiile electorale nu se potu ocupa de alta de catu numai de alegerile pentru carii s'au convocatu. Ori-care cuventu, ori-ce discutiune seu deliberatiune politica, sînt cu totu dinadinsulu oprite. +  Articolul 14Presiedintele colegiului are singuru poliţia Adunarei.Nimeni nu poate intra inarmatu.Nici o putere armata nu poate fi pusă în localulu alegeriloru seu în giurulu lui. În casu de neorenduela, Presiedintele poate inse cere ajutorulu puterei armate.Autorităţile civile şi militare sînt datore a urma cereriloru sale în ceea ce privesce alegerile. +  Articolul 15Presiedintele insciintedia pe Adunare de numerulu Consiliariloru şi a supleantiloru ce urmedia a se alege, precumu şi de numele aceloru ce urmedia a se înlocui. +  Articolul 16Intemplandu-se ca numerulu votantiloru unui colegiu să se gasesca mai micu de catu jumetatea şi unulu a summei alegetoriloru înscrişi în lista oficială, operaţiunea se întrerupe şi alegerea se amana pînă după trei septamani.Causa intreruperei se insemnedia în processulu verbalu, care subscrisu chiaru în sedintia de toţi membrii biuroului, se tramite nemijlocitu Prefectului.În cele dece dile ce urmedia, Prefectulu este datoru a face o noua convocare colegiului, observendu formele statornicite mai susu.La espirarea terminului de trei septamani se procede la alegere, ori care ar fi numerulu alegetoriloru de fatia. +  Articolul 17Pentru candidaţii carii n'ar fi dobanditu majoritatea absolută a voturiloru, se procede la unu alu duoilea scrutinu.Acei carii la acestu alu duoilea scrutinu voru dobanditu în colegiu cele mai multe voturi, fie chiar mai putinu de catu jumetate şi unulu a summei voturiloru rostite (majoritate relative) sînt aleşi.În casu de paritate a voturiloru se va decide prin sorţi. +  Articolul 18Processulu verbalu alu alegeriloru, din preuna cu biletele şi chartiile atingatore de ele, (care trebuescu a se parafa de Membrii biuroului şi de reclamanţi) lista votantiloru şi foile pe care secretarii au insemnatu voturile date, tote aceste acte, subscrise în sedintia de biuroulu intregu, se tramitu Comitetului permanentu, din preuna cu lista oficială a alegetoriloru care au servitu la apelulu nominalu.Comitetulu supune tote actele, din preuna cu lista loru, Consiliului judetianu în dioa deschiderei. Copia după processulu verbalu, adeverita de biurou, se depune la cancelaria sub-prefecturei plassei (ocolului), în resedintia judetiului la cancelaria Prefecturei, unde ori cine va pute cere a o vedea. +  Articolul 19Comitetulu permanentu vestesce fără intardiere tutuloru alesiloru alegerea loru de membrii activi seu supleanţi ai Consiliului judetianu. +  Articolul 20Ori ce reclamatiune în contra unei alegeri, se adresedia Consiliului judetianu înaintea verificarei titluriloru. +  Articolul 21Numai Consiliulu judetianu decide definitivu despre validitatea operaţiuneloru colegiiloru electorali, întru catu privesce alegerea membriloru sei. Iar în catu se atinge de hotărîrea definitivă în contestatiunele pentru dreptulu de alegetoru, ea este esclusivu de competintia partei judiciare. +  Articolul 22Consilierulu alesu în mai multe colegii, vesteste opţiunea sa Comitetului permanentu, şi neingrijindu-se a o vesti acestuia, o declara Consiliului judetianu, pînă în doua dile după verificarea titluriloru; în casulu contrariu, Consiliulu decide prin sorţi pe care plassa represinta Consilierulu care n'ar fi declaratu opţiunea sa. +  Articolul 23În casu de vacantia prin opţiune, morte, demissiune seu almintrelea, atatu a membriloru activi catu şi a celoru supleanţi, aleşi de veri-o plassa, Prefectulu va întruni colegiulu respectivu în terminu de o luna. +  Articolul 24În tempulu intrunirei Consiliului judetianu, elu singuru are dreptulu a primi demisiunea membriloru sei, iar în intervalulu sessiuneloru, demissiunele se notifica Comitetului permanentu. +  Articolul 25Nimeni nu poate refusa functiunele de membru Consiliului judetianu la care s'ar alege, nici a se demissiona înaintea terminului mandatului seu, de catu pentru cuvintele urmatore: a) Vîrsta de 60 ani inpliniti. b) Oranduire în serviciului Statului şi mandatulu de deputatu. c) Îndeplinirea anterioară de funcţiuni de Consiliaru, în cursu de unu terminu d'a randulu. d) Bola şi slabiciune trupesca, seu o alta fortia majoră dovedită.Consiliulu judetianu hotarasce asupra admissibilitatei cuvinteloru refusului.Ori cine, fără legiuite cuvinte admisse de Consiliulu judetianu, ar refusa disele funcţiuni, seu s'ar demissiona înaintea terminului mandatului seu, se va indatora a plati o amenda de la 15 pînă la 50 galbeni în folosulu judetiului.Câtimea globirei se pronuntia de Consiliulu judetianu, şi incassuirea ei se urmaresce de catra Comitetulu permanentu.Apelulu se face catra Consiliulu de Statu. +  Titlul U IV DESPRE ELIGIBILITATE. +  Articolul 26Sînt eligibili la Consiliurile judetiane toţi Românii în vîrsta de 30 ani, carii se bucura de tote drepturile civile şi politice, acordate de lege.Spre a pute fi alesu membru seu supleantu la Consiliurile judetiane, trebe se fi declaratu cu 6 luni înaintea alegerei ca în acesta privintia îşi are domiciliul seu politicu în acelu judetiu. +  Articolul 27Nu putu lua parte la Consiliulu judetianu, Prefectulu, judecătorii Tribunalului judetiului, Sub-prefectii, Cassierii şi toţi Comptabilii judetiului, inpiegatii Prefecturei seu ai Sub-prefecturiloru, secretarulu Consiliului judetianu, Inginerii şi Arhitecţii în serviciului judetiului, Prefectulu şi Comissarii de poliţia, Militarii în serviciului activu în judetiu şi Calugarii.Nimeni nu poate face parte la doua Consilii judetiane. +  Articolul 28Rudele de aprobe, tatalu şi fiulu, bunulu (mosulu) şi nepotulu, fraţii, cumnatii, unchiulu, nu potu fi totu într'unu tempu membrii aceluiasu Consiliu judetianu.La asemene alegeri este preferitu acelu care a dobanditu voturi mai multe, şi la casu de paritate, celu mai în vîrsta, iar la alegerile prinu scrutinu succesivu, celu anteiu alesu.Inrudirea ce s'ar intempla intra duoi Consiliari în urma alegeriloru, nu trage după sine revocarea mandatului loru.Inrudirea se socotesce desfiintiata prin mortea femeei de la care provine. +  Titlul U V Despre Consiliulu judetianu. +  Capitolul 1 DISPOSITIUNI ATINGĂTOARE DE ÎNTRUNIREA CONSILIULUI DE MODULU DELIBERATIUNELORU SALE. +  Articolul 29Ordonantia Domnesca de convocare precede fia care întrunire a Consiliului judetianu, celu putinu cu trei septamani; ea se publică prin Monitorulu oficialu, Prefectulu invita anume pe Consiliari prin bilete pe la locuintiele loru. +  Articolul 30Consiliulu judetianu se intrunesce în sessiune ordinară la 15 Octombrie a fia cărui anu, în resedintia judetiului.Afară de sessiunea ordinară, Consiliulu se poate convoca şi în sessiune estraordinara. +  Articolul 31Tote sessiunele sînt deschise şi închise, în numele Domnului, de Prefectulu judetiului.Prefectulu presida provisoriu Consiliulu, duoi din membrii cei mai tineri asista de o camdata ca secretari.După verificarea titluriloru, Consiliulu procede la alegerea de unu Preşedinte, de unu Vice-preşedinte şi de duoi secretari, formendu asia biuroulu seu definitivu pentru tote sessiunele anului. +  Articolul 32Dainuirea sessiunei ordinare este de trei septamani; ea nu se poate prescurta de catu prinu împreună intielegere a Consiliului cu Prefectulu; se poate inse prelungi de optu dile în urmarea unei hotărîri a Consiliului.Pentru o mai mare prelungire, învoirea Domnului este neaperata, ea se cere prin mijlocirea Prefectului.În acestu casu, Consiliulu este datoru a se ocupa, înainte de tote, de budgetulu judetiului dacă încă nu s'ar fi votatu; sub nici unu cuvantu sessiunea ordinară nu se poate prelungi peste cinci septamani. +  Articolul 33Candu Domnulu convoca vre unu Consiliu judetianu în sessiune estraordinara, seu candu autorisa prelungirea unei sessiuni ordinare, actulu convocarei seu a prelungirii mentionedia obiectele şi ordinea deliberatiuniloru din carii Consiliulu nu poate esi. +  Articolul 34Suspendarea sessiunei ordinare şi închiderea sessiunei estraordinare înaintea savarsirei lucrariloru pentru care a fostu Consiliulu convocatu, se potu totu d'auna pronuntia de Prefectu.Suspendarea se referă prin Ministrulu de interne la Consiliulu de Statu, care statuedia asupra hotărîrei Prefectului. +  Articolul 35Adunarea verifica titlurile alegerei membriloru sei, şi hotarasce contestatiunele care s'ar ivi în privirea loru.Ea nu poate delibera dacă nu sînt fatia celu putinu jumetate şi unulu din numerulu membriloru Consiliului anume ficsatu pentru fia-care judetiu. +  Articolul 36După verificarea titluriloru, membrii Consiliului judetianu depuni urmatorulu juramentu în mainele Prefectului:"Juru credintia Domnitorului şi supunere Constitutiunei şi legiloru terei mele."Nici unu membru nu poate lua parte la deliberatiune pînă a nu depune acestu juramentu.Membrulu care l'ar refusa, se considera ca dimissionatu, şi se inlocuesce îndată prin unu membru supleantu. +  Articolul 37Consiliulu determina prin unu regulamentu interioru modulu după care essercita, conformu legei de fatia, atribuţiunile incredintiate lui. +  Articolul 38Sedintiele Consiliului nu sînt publice, afară candu deliberaţiunile au de obiectul votarea budgetului şi a inpositeloru ce urmedia a se asedia asupra judetiului, precumu şi darea summeloru.Tote încheierile Cunsiliului se publică în Monitorul nu inse şi desbaterile. +  Articolul 39Consiliulu votedia cu glasu tare prin apelu nominalu seu prin siedere şi sculare, iar asupra întregii propuneri seu încheieri, elu votedia numai prin apelu nominalu.Tote cestiunele de persoane, presentatiuni de candidaţi, numiri, revocari, seu destituatiuni, se resolva purure prin scrutinu secretu. +  Articolul 40Ori ce propunere, pentru a pute fi primită în discutiune, trebe a fi sprijinita de trei membrii; Consiliulu insemnedia dioa desbaterei.Consiliulu are dreptulu de a despărţi ori ce propunere şi de a'i face amendamentu. +  Articolul 41Tote încheierile se făcut cu majoritate absolută a voturiloru membriloru presenti.În casu de inpartirea voturiloru, propunerea este respinsă. +  Articolul 42Sedintiele se inchidu şi se deschidu de Presiedinte; ele incepu neaperatu prin citirea processului verbalu alu şedinţei trecute, care, după ce s'a aprobatu de Consiliu, se subsemnedia de Presiedinte de secretari.Fia-care membru are dreptulu de a reclama în contra processului verbalu. Majoritatea absolută hotarasce.De asemene, fia-care membru are dreptulu de a cere mencionare anume în processulu verbalu ca avotatu pentru seu contra unei resolutiuni adoptate. +  Articolul 43Afară de casulu de urgentia, recunoscutu de două treimi a membriloru de fatia, Presiedintele hotarasce ordinea dilei, celu tardiu cu o di înaintea siedintei respective, după ce mai anteiu a consultatu Adunarea; ordinea dilei de afisedia în sala. +  Articolul 44Presiedintele are singuru poliţia Adunarei. În sedintiele publice elu poate, după chiemarea la ordine adressata publicului, a ordonă depărtarea turburatorului şi chiaru arestarea lui pe tempu de 24 ore fără prejuditiulu pedepsei ce ar pute urma acţiunii Ministeriului publicu.Poliţia este datore a primi pe persona tramisa de Presiedinte la arestu, şi a o tenea închisă tempulu aretatu în ordinea Presiedintelui. +  Articolul 45Membrii consiliului nu potu lua cuvantulu de catu după ce 'lu au cerutu şi li s'au datu de Presiedinte.Presiedintele rechiama la cestiune pe oratorulu care se departedia de ea.Ori ce personalitate, ori ce injurie, ori ce inputare, cu rea intentiune, se socotesce violare a ordinei.În acestu casu, Presiedintele rechiama pe oratorulu anume la ordinu, după ce mai înainte Adunarea va fi ascultatu esplicarile sale.Recheamarea la ordine inse se mencionedia în procesulu-verbalu numai în urmarea cererii majoritatei. +  Articolul 46Functiunele de membru alu Consiliului judetianu nu sînt retribuite. +  Articolul 47Fia-care membru represinta în Consiliu judetiulu intregu, iar nu numai circonscriptiunea electorală care'lu a alesu. +  Articolul 48Nici unu membru alu Consiliului nu poate lua parte la o deliberatiune în care elu, seu o rudenie a sa de aprobe, (Art. 28) ar avea unu interessu personalu directu. +  Capitolul 2 ATRIBUTIUNELE CONSILIULUI JUDETIANU. +  Articolul 49Consiliulu judetianu se pronuntia asupra tutuloru interesseloru esclusivu locale ale judeţului, fără prejuditiulu aprobatiunei cerute pentru validitatea incheieriloru sale, în casurile şi modulu prevediutu în capitolulu urmatoru.Elu este chiematu a se rosti şi asupra tutuloru obiecteloru ce i se defera de catra corpulu legiuitoru seu de catra Guvernu. +  Articolul 50În fia-care anu Consiliulu votedia budgetulu chieltuieliloru anului viitoriu şi mijlocele pentru a le acoperi; asemene cercetedia şi încheie summile venituriloru şi chieltuieliloru anului trecutu. +  Articolul 51Veniturile judetiului se conpunu acumu de odată;1. De contributiunele aditionali pentru trebuintiele judetiului, votate de Consiliulu judetianu, în marginele autorisarei puterei legiuitore, pe lange contributiunea directa catra Statu.Aceste contribuţiuni sînt: a) Obligetorie, pentru acoperirea chieltuieliloru ce legea pune în sarcina judetiului. b) Facultative, pentru acele cheltuieli , ce Consiliulu judetianu ar găsi cu cale a vota, spre intempinarea vre unui altu interessu alu judetiului.2. Din o subventiune din cassa Statului în proportiune cu chieltuielile ce trecu de la Administraţiunea centrala în sarcina judetiului. Cifra acestei subventiuni se ficsedia pe fia-care anu de legea financiala (Budgetu).3. De alte venituri intemplatore ce se potu infiintia, de trecatorea pe poduri stabilite cu chieltuiala judetiului etc. +  Articolul 52Chieltuielile judetiului sînt 1) obligatorii, 2) facultative.Obligatorii sînt tote chieltuielile ca legea pune în sarcina judetiului şi pe care Consiliilu este datoru a le trece neaparatu pe fia-care anu în budgetulu judetiului.Ele sînt mai cu osebire urmatorele:1. Chiria şi reparaţiunile localuriloru pentru Tribunalu, Prefectura şi Casarma de jandarmi, destinate judetiului; cumperarea şi intretenerea mobilierului trebuitoru pentru acestea.2. Lefile membriloru Comitetului permanentu, acea a secretarului Consiliului judetianu şi a celor-l-alţi inpiegati ce depindu de acesta Consiliu, precumu şi tote chieltuielile cancelariei.3. Infiintiarea, candu voru ajunge mijlocele, iar pînă atunci chiria localului, precumu şi intretenerea şi mobilarea inchisoriloru civile ale judetiului, în care nu se cuprindu inse inchisorile centrale atarnate directu la Statu.4. Intretenerea drumuriloru şi poduriloru judetiane, precumu şi a altoru lucrări publice ce legea le ar pune în sarcina judetiului.5. Lefile şi chieltuielile de drumu, pînă la cifra ce se va ficsa prin o dispositiune specială, a ingineriloru şi a altoru inpiegati de poduri şi sossele în serviciului judetiului.6. Chieltuiala tiparirei listeloru electorale ale judetiului şi a listeloru juratiloru, candu se va infiintia acesta institutiune.7. Chieltuiala drumului membriloru Consiliului ce s'ar tramite de catra elu cu vre o insercinare în judetiu.8. Chieltuiala asediaminteloru de instrucţiune, conformu legei de instrucţiune publică, ajutorulu ce s'ar acorda comuneloru sarace pentru instrucţiunea primara.9. Jumetate din chieltuiala alcatuirei tabeleloru decimali pentru statului civilu.10. Intretenerea spitaleloru şi asediaminteloru de bine-facere atarnate de judetiu, chieltuiala intretenerei copiiloru gasiti (lepadati) şi a smintitiloru, întru catu aceştia n'ar găsi adăpostire în asediamintele Statului, ale judetieloru seu ale particulariloru astadi în fiintia, şi întru catu s'ar recunosce de Consiliu seu de Comitetulu permanentu neputintia comuneloru respective de a acoperi acea chieltuiala.11. Chieltuiala organiserei şi intretenerei unui serviciu de posta de scrissori, intra capitala judetiului şi comunele principali.12. O summa destinată pentru chieltuielile intemplatore şi neprevediute ale judetiului.Chieltuielile facultative se votedia de Consiliu în marginile mijloceloru ce remanu judetiului după acoperirea chieltuieliloru obligetorii. +  Articolul 53Tote veniturile şi chieltuielile judetiului trebe se figuredie în budgetu şi în semmile judetiane.Nici o stremutare de cheltuieli nu se poate face de la unu capitolu la altulu, nici de la un articolu la altulu alu budgetului, fără prealabilă autorisare a Consiliului judetianu şi fără aprobarea Domnului. +  Articolul 54În luna ce urmedia închiderea sessiunei Consiliului, unu estractu alu semmiloru judetiului, regulatu după natura venituriloru şi a chieltueliloru, se publică în Monitorulu oficialu, şi se depune în arhivele Camerei Legiuitore.Asemene se va urma şi cu budgetele pînă într'o luna după aprobarea loru.Semmile se depunu totu odată în cancelaria Comitetului permanentu, unde voru sta deschise tempu de o luna, ori cui va voi a le cerceta. +  Articolul 55Consiliulu judetianu hotarasce lefile tutuloru inpiegatiloru plătiţi de judetiu.Elu numesce d'a dreptulu pe toţi inpiegatii carii primescu retributiune de la dinsulu. +  Articolul 56O cassa de pensiune se va institui în fia-care resedintia de judetiu de catra Consiliulu judetianu, pentru inpiegatii săi particulari. +  Articolul 57Consiliulu decide despre infiintiarea şi inbunetatirile stabilimenteloru publice, aternate de judetiu. +  Articolul 58Elu autorisa inprumutarile ce ar fi de neaperata nevoie a se contracta pe compta judetiului, înstrăinările şi schimbările averei ce ar posseda judetiulu, precumu şi transactiunele atingetore de acesta avere. +  Articolul 59Elu autorisa pornirea şi urmărirea înaintea Tribunaleloru a processeloru privitore la averea judetiului, fia pentru a reclama fia pentru a apera, fără prejuditiulu glasuirei art. 88, aliniatulu 5, a legei de fatia.Urmăririle processeloru se voru face potrivitu art. 106. +  Articolul 60Consiliulu statuedia asupra constructiunei drumuriloru şi poduriloru judetiane, canaleloru şi a altoru lucrări publice, ce ar avea a se face, seu în totalu seu în parte, cu chieltuiala judetiului. +  Articolul 61Urmendu a se esecuta vre o lucrare de infiintiare, de intretenere seu de reparatiune, atingetore de mai multe judetie, fia-care judetiu interessatu este chiematu a se pronuntia asupra unoru asemenea cestiuni; în casu de neunire, Guvernului hotarasce, după ce a ascultatu intempinarile fia-căruia Consiliu în parte consultendu şi opinia Consiliului de statu. +  Articolul 62Consiliulu adopta proiectele, planurile, devisurile (smeturile) acelor lucrări a caroru chieltuela se votedie de elu, afară dacă ar insarcina cu acesta pe Comitetulu parmanentu. +  Articolul 63Classificarea drumuriloru judetiane, ca şi a acelora ale Statului, se face prin o lege, după ce se va supune mai înainte camerei Legiuitore socotintia Consiliuriloru judetiane respective. +  Articolul 64Consiliulu pronuntia asupra esecutarei lucrariloru ce interessedia totu odată pe mai multe comune ale judetiului, precumu şi adupra partei de chieltuiala ce se cuvine a se purta de fia-care comuna, după ce va fi cerutu mai înainte socotintia Consiliuriloru respective. Acesta pastredia inse dreptulu de a reclama la Consiliulu de statu, asupra hotărîrei Consiliului judetianu pînă în 40 dile de la notificarea hotărîrei. +  Articolul 65Consiliulu pronuntia asupra cereriloru privitore la infiintiarea, desfiintiarea seu schimbarea dileloru de targu în judetiu. +  Articolul 66Consiliulu îşi da socotintia asupra modificărilor propuse la circonscriptiunea (hotarele) actuale ale judetieloru, ale plasseloru (ocoleloru) şi ale communeloru, precumu şi asupra designatiunei residentieloru de sub-prefectura. +  Articolul 67Consiliulu poate insercina pe unulu seu pe mai mulţi din membrii sei de a aduna la fatia locului sciintiele de care ar avea trebuintia în marginea atributiuneloru sale.Elu poate corespunde cu autorităţile constituite şi cu funcţionarii publici pentru a dobândi asemenea sciintie.Dacă după doua cereri, constatate prin corespondintia vre o autoritate administrativă subalterna n'ar fi urmatu a da sciintiele cerute, Consiliulu poate delega pe unulu seu pe mai mulţi din membrii sei pentru a le dobândi la fatia locului, pe chieltuiala personală a dissei autorităţi, afară candu ea ar dovedi ca intardierea n'a provenitu din vina sa. +  Articolul 68Consiliulu judetianu poate face regulamente pentru administrarea interesseloru speciale ale judetiului, pe care le publică în forma prevediuta la art. 98 şi 99 a legei de fatia pentru a asigura executarea loru elu poate statornici pedepse banesci pînă la 200 lei.Aceste regulamente nu potu inse atinge obiecte deja prevediute de legi şi de regulamentele administraţiunei generale, ce sînt de sine desfiintiate de îndată ce administraţiunea generală ar statua în urma asupra obiecteloru regulamentate de Consiliulu judetianu.La casu de nemultiumire asupra hotărîrei administraţiunei generale, se referă la Consiliulu de statu. +  Articolul 69Consiliulu judetianu poate adressa d'a dreptulu Ministeriului din întru, prin Presiedintele seu, reclamatiunele ce ar găsi de nevoie a face în interessulu esclusivu specialu şi localu alu judetiului, esprimendu opiniunea şi dorintiele sale asupra, starei şi trebuinteloru diferiteloru servicii publice, întru catu privesce pe acelu interessu.A doua di după închiderea fia-caria sessiuni, biuroulu tramite Ministeriului din întru tote processele verbale ale sedintieloru.Pînă într'o luna după închiderea Consiliuriloru judetiane, Ministeriulu din întru este datoru a presenta Domnului raportulu seu despre rezultatele lucrariloru acestoru Consilie, precumu şi despre trebuintiele şi dorintiele districteloru esprimate de Consilie.Elu va propune totu odată Domnului mesurile cuvenite pentru a remedia la defectuositatile dovedite în serviciului publicu ale judetieloru. +  Capitolul 3 DESPRE APROBAREA ŞI INTERVENIREA DOMNULUI SAU A PUTEREI LEGIUITORE ÎN PRIVINTIA ACTELORU CONSILIULUI JUDETIANU. +  Articolul 70Sînt supuse aprobarei Domnului, înainte de a se pune în lucrare, incheiarile Consiliului asupra obiecteloru urmatore:1. Budgetulu chieltueliloru judetiului, mijlocele pentru a le acoperi, precumu şi inprumutarile pe care judetiulu s'ar vedea nevoitu a le contracta, şi care nu intrecu o decime a venitului anualu a judetiului.Iar acele ce ar întrece acea decime, sînt supuse incuviintierei Camerei Legiuitore.Datoriile ce ar contracta unu judetiu, precumu şi dobandile loru, se trecu neaparatu potrivitu cu scadentia loru (echeance) în randulu chieltuieliloru obligatore ale budgetului şi sînt supuse tutuloru reguliloru pentru acele chieltueli.2. Crearea de stabilimente de folosu publicu pe chieltuiala judetiului.3. Cumperarile, schimburile, înstrăinările şi transactiunele judetiului, privitore la averi miscatore, a cărora valoare ar trece peste o decime a venitului anualu alu judetiului; pentru asemenea acte relative la o valoare inferioară, aprobarea Prefectului este de ajunsu.Iar candu aceste acte privescu averi nemiscatore ce sînt de o valoare mai mare de catu a treia parte din venitulu anualu alu judetiului, ele sînt supuse incuviintiarei Adunarei generale.4. Constructiunea de drumuri, poduri, canale şi alte lucrări publice, făcute în totulu seu în parte, cu chieltuiala judetiului, candu costulu loru totalu trece peste o a cincea parte din venitulu judetiului.Pentru lucrări de o valoare inferioară, se cere numai aprobarea Prefectului.5. Regulamentele privitore la administrarea interesseloru speciale ale judetiului. +  Articolul 71Domnulu aproba deliberările asupra obiecteloru aretate în articolulu precedentu, fără modificare adică, asia precumu s'au votatu de Consiliu, seu le respinge cu totulu.Iar dacă Guvernului ar judeca ca incheiarea Consiliului se poate amenda elu o intorce cu observarile sale şi amana aprobarea seu respingerea pînă după alta deliberare.Domnulu inse poate refusa aprobarea sa la unulu seu mai mulţi articoli ai budgetului judetianu, incuviintiandulu pentru restu.Dacă Consiliulu n'ar înscrie în budgetu totulu seu parte a alocatiuneloru trebuitore pentru acoperirea chieltuieliloru obligetore ce legile punu în sarcina judetiului, seu dacă nu s'aru întruni seu s'aru despărţi fără a vota chieltuelile obligetore, atunci Comitetulu permanentu, şi în lipsa şi acestuia, Prefectulu trece de datorie (ex-oficio) în budgetu acele cheltuieli în proportiune cu trebuintiele judetiului. În ori ce casu inse, budgetulu devine lucratoru numai prin ordonantia Domnesca.Dacă mijlocele judetiului n'ar ajunge pentru acoperirea tutuloru chieltuieliloru obligetore, Guvernului propune Camerei o lege pentru a se acoperi neajunsulu prin creare de nuoi mijloace.Nici o chieltueala facultativă nu se poate înscrie de datorie (ex-oficio) în budgetulu judetianu fără a se vota mai inteiu de Consiliulu judetianu. +  Articolul 72Incheiarile Consiliului asupra obiecteloru aretate în art. 70 se considera de dreptu ca aprobate de Domnu, dacă în terminu de 40 dile de la data inpartasirei incheiarei n'a intervenitu din partea Guvernului o decissiune contrarie, seu celu putinu o incheiare motivată prin care ficsedia noulu terminu ce'i este trebuitoru spre a se pronuntia. +  Articolul 73În terminulu ficsatu în art. precedinte, Domnu poate anula tote actele Consiliuriloru de judetie, carii ar fi contrarie interessului generalu seu esite din atribuţiunile loru.Domnulu mai poate suspenda aducerea întru îndeplinire a aceloru acte, fără a ficsa unu terminu, daru atunci Guvernului este datoru a presenta unu proiectu de lege corpuriloru Legiuitore.Incheiarele Consiliului judetianu ce nu voru fi fostu anulate de Domnu, în terminulu aretatu, seu assupra cărora, după ce le a suspendatu, Guvernului n'ar fi presintatu un proiectu de lege corpului Legiuitoru în sessiunea cea mai apropiată, devinu lucratore şi nu se mai potu anula de catu în puterea unui votu alu Camerei.Ordonantiele Domnesci cuprindiendu anularea seu suspendarea incheiariloru Consiliuriloru sînt motivate şi se publică în Monitorulu oficialu; sub nici una cuventu Consiliurile judetieloru nu potu refusa de a se conformă acestoru ordonantie. +  Articolul 74Ori-ce întrunire a Consiliuriloru judetiane, care s'ar constitui şi ar delibera afară de tempulu şi contrariu modului aretatu de Art. 30, 31, 32, 33, 34, 35 şi 36, este nelegală.Ori ce actu seu incheiare s'ar face într'asemenea întrunire, se considera ca neurmatu şi nu potu avea nici unu efectu.În asemene casu, Prefectulu ia mesurile trebuitore pentru ca Adunarea să se despartiesca îndată.Elu redige processulu-verbalu despre cele intemplate şi'lu transmite Ministeriului publicu spre legiuita urmărire prin canalulu judecatorescu.Consiliarii ce voru fi luată parte la întruniri nelegali se voru pedepsi cu inchisore de la o luna pînă la duoi ani; totu acea hotărîre 'i poate declara esclusi din Consiliulu judetianu pe tempu pînă la 4 ani din dioa condamnarei.Pentru Consiliarii inse carii ar dovedi ca de şi au assistatu da asemene întruniri nelegale nu s'au inpartasitu la incheiari esite din atribuţiunile Consiliului seu vatamatore interessului generalu, Tribunalulu va putea admite inprejurari atenuante şi reduce pedepsa. +  Articolul 75Nici unu Consiliu judetian nu se poate pune în corespondintie cu Consiliulu unui altu judetiu, asupra unoru obiecte esite din atribuţiunile sale, asemene nici nu poate face proclamari seu adresse catra locuitori.În aceste casuri, Prefectulu are dreptulu de a suspenda deliberările Consiliului pînă la decissiunea Domnului. +  Articolul 76Domnulu poate proroga (amana) o sessiune începută a Consiliului, pe tempu de trei luni, şi'lu poate şi disolva.În acestu din urma casu se procede pînă în doua luni la o noua alegere. +  Articolul 77Consiliulu judetianu poate se esprime Guvernului dorintie privitore la interessele generale ale judetiului. +  Capitolul 4 DESPRE DAINUIREA FUNCTIUNILORU MEMBRILORU CONSILIULUI JUDETIANU. +  Articolul 78Membrii consiliului judetianu se alegu pe tempu de 4 ani.Consiliulu se pre'noesce pe jumetate din duoi ani în duoi ani cea anteiu pre'noire se face prin urmare duoi ani după începerea sessiunei anteia, afară de casulu de disolvare unde Consiliulu se re'noesce cu totulu.În inteia sessiune Consiliulu inparte pe membrii sei activi şi supleanţi, în doua serii prin tragera la sorţi, membrii carii vor trage cele inteiu numere compunu seria destinată a esi mai înainte.Membrii esiti potu fi realeşi. +  Articolul 79Demissiunele Consiliariloru trebe a se adressa Consiliului; candu acesta n'ar fi adunatu, Comitetului permanentu.La prilegiu de vacantia prin anulare, opţiune, demissiune, morte seu perderea unui seu mai multoru condiţiuni de eligibilitate a vre unui membru activu, Comitetulu chiama îndată pe Consiliarulu supleantu alesu de plassa care a remasu nerepresintatu.Dacă vacantia ar privi totu odată şi pe membrulu activu şi pe supleantulu unei circonscriptiuni electorale, Prefectulu, în urmarea inpartatirei Consiliului judetianu seu a Comitetului permanentu, convoca colegiulu electoralu respectivu pentru a procede pînă în doua luni la o noua alegere. +  Titlul U VI Despre comitetulu permanentu alu Consiliului de judetiu. +  Capitolul 1 NUMERULU MEMBRILORU. NECOMPATIBILITATI. DAINUIREA FUNCTIUNILORU. +  Articolul 8OComitetulu permanent al Consiliului judetianu se compune de trei membrii în fia-care judetiu, afară de Presiedinte. +  Articolul 81Casurile de necompatibilitate pentru funcţiunile de membru Comitetului permanentu, sînt totu acelea ca şi pentru membrii Consiliului judetianu, cu adaogire ca cei antei nu potu fi totu într'unu tempu şi în serviciului vre unei comune.Nu potu figura în Comitetulu permanentu, duoi membrii tot ai aceliasi plasse. La alegerea de duoa asemene persoane, aceea care a dobanditu mai multe voturi se prefera. În casu de paritate, sorta decide.Membrii comitetului ce s'ar numi de Guvernu seu de vre o comuna, la vre o funcţiune retribuită, incetedia îndată de a face parte din Comiteti, şi se inlocuescu prin unulu din supleanţii aleşi de Consiliu. +  Articolul 82Supleantulu care inlucuesce pe unu membru esitu, functionedia pînă la espirarea mandatului predecesorului seu, afară dacă în cursulu acestui terminu ar pierde calitatea sa de Consiliaru. +  Articolul 83Membrii comitetului permanentu se alegu pentru terminu de 4 ani, ei se pre'noescu din doui în doui ani; unulu la terminulu anteiu şi la celu din urma. Membrulu ce urmedia a esi la celu anteiu terminu se determina prin sorţi la anteia sessiune a Consiliului după modulu prevediutu la art. 78. Ei functionedia pînă la instalarea successoriloru loru.Membrii esiti potu fi realeşi. +  Articolul 84Congediile membriloru se acordă de Comitetu.Dacă absentia unui membru s'ar prelungi peste trei sedintie, elu se inlocuesce pe tempulu absentei, prin unu membru supleantu, după ordina glasuriloru dobândite la alegeri.Supleantulu primesce jumetate lefa Membrului absentu în congediu pe totu tempulu inlocuirei sale, şi lefa tota candu intocuesce pe unu membru absentu fără congediu. +  Capitolul 2 DISPOSITIUNI GENERALI ATINGATORE DE COMITETULU PERMANENTU. +  Articolul 85Comitetulu este presidatu de Prefectu. Presiedintele are votu deliberativu, şi la paritatea glasuriloru, votu preponderentu. +  Articolul 86Comitetulu supune regulamentulu seu interioru Consiliului judetianu şi apoi Domnului spre aprobare.Pentru a pute delibera, trebe se fia fatia, celu putinu duoi membrii aleşi de Consiliu.Ori ce incheiari se face prin majoritatea glasuriloru.Processele verbali ale sedintieloru sînt summare, şi după aprobarea loru se trecu, sub-semnate de toţi membrii carii au fostu fatia într'unu inadinsu protocolu parafatu de Presiedintele consiliului judetianu.Nu se poate procede la ordinea dilei pînă a nu se aproba processulu verbalu alu siedintei din urma. +  Articolul 87Fia-care membru primesce pe anu o lefa de 8,000 lei; iar în orasiele Bucuresci, Iaşi Craiova, Galaţi, Brăila, Ploiesci şi Ismailu câte 10,000 lei.ATRIBUŢIUNILE COMITETULUI +  Articolul 88Comitetulu permanentu este representantulu Consiliului judetianu, în intervalulu sessiuneloru.Elu pregăteşte elementele şi culege lămuririle trebuitore pentru cestiunele ce urmedia, a se supune Consiliului la sessiunea urmatorie.Elu 'şi da socotintia asupra tutuloru obiecteloru ce 'i sînt supuse de legi seu i se defera de Guvernu.În tempulu sessiunei, membrii Comitetului aleşi de consiliu nu incetedia de a lua parte la tote deliberările acestuia, iar în intervalulu, precumu şi în tempulu sessiunei, în dilele libere, Comitetulu delibera asupra ori ce priveşte administrarea dilnica a interesseloru eselucivu locali ale judetiului, precumu şi asupra modului esecutarei aceloru legi, carii chiama, intervenirea Comitetului.Elu apera înaintea Tribunaleloru, processele pornite în contra judetiului, fără a mai aştepta deliberarea Consiliului judetianu, candu acesta n'ar fi adunatu În privintia averei miscatore a judetiului, elu poate chiaru porni processu, intenta acţiuni possesorii (de proprietate) şi face actele de conservare; tote acestea inse prin staruintia şi îngrijirea Prefectului. +  Articolul 89În intervalulu sessiuneloru Consiliului în casu de urgintia absolută, Comitetulu permanentu poate pronuntia şi asupra cestiuneloru mai specialu reservate Consiliului cu îndatorire de ale aduce la cunoscintia acestuia la cea anteiu întrunire.Acesta facultate nu se întinde inse la budgetu şi la socotelile judetiului, nici la numirile şi presintarile de candidaţi pentru posturile atarnate de Consiliu, precumu nici la destituirile, carii aceste tote remanu reservate hotărîriloru Consiliului, afară de numirile şi presintarile ce le ar fi delegat Comitetului anume.În casuri grave inse, Comitetulu poate suspenda pe unu inpiegatu numitu de Consiliu şi a'lu înlocui dar numai pînă la cea mai apropiată întrunire a Consiliului.Consiliulu poate revoca seu modifica decissiunele Comitetului autorisatu prin articolulu de fatia, în catu ele n'ar fi încă puse în lucrare. +  Articolul 90Membrii Comitetului nu potu lua parte nici directu, nici indirectu, la vre o antreprisa seu adjudicare de lucrări publice, seu alte carii ar aterna de Statu, de judetiu, seu de vre-o comuna a judetiului. +  Articolul 91Comitetulu poate insercina pe membrii sei activi seu supleanţi cu missiuni atingetore de interessele judetiului, de câte ori va cere trebuintia. +  Articolul 92Dacă după doui invitari succesive, dovedite prin corespondintia, autorităţile administrative sub-alterne n'ar fi urmatu insercinariloru Comitetului elu poate tramite pe unu membru alu seu la fatia locului, pe chieltuiala personală a aceloru autorităţi, pentru a aduna lemuririle seu observarile cerute, şi pentru a pune în lucrare mesurile prescrise de Consiliu seu de Comitetu. +  Articolul 93Comitetulu verifica prin unu membru de ai sei starea venituriloru şi a chieltuieliloru judetiului de câte ori va găsi cu cale, şi celu putinu odată pe anu. +  Articolul 94La inceputulu fia caria trilunii, Ministeriulu de finance pune la dispositiunea Comiteteloru permanente a tutuloru Consiliuriloru de judetie, productulu dariloru prelevate în trilunia trecută, de catra inpiegatii sei pe sema, judetieloru, precumu şi summele ce legile le acorda din cassa Statului. +  Articolul 95Nu se poate dispune de banii judetiului de catu numai pe randueli (mandate) regulatu liberate de Comitetulu permanentu.Aceste randueli trebe a fi sub-scrise tot odată de Presiedintele, de unu membru alu Comitetului şi de secretaru, ele sînt adressate Cassierului judetiului acesta nu le va putea plati de catu în marginea articolului corespundietoriu alu budgetului judetianu seu alu creditului relativu, votatu de Consiliu şi aprobatu de Domnu seu de puterea legiuitore, după competintia.La începerea fia-caria luni, Comitetulu va adressa Ministeriului din întru socoteala summeloru cerute şi plătite în luna trecută din fondurile judetiale. +  Articolul 96Cassierulu judetiului este datoru a tene o comptabilitate deosebită de fondurile judetiului, neamestecendu-le sub răspunderea sa personală, cu fondurile Statului.Comitetulu are dreptulu de a face revisiunea cassei judetiane, ori candu va găsi de cuviintia şi a reclama la Ministeriu în contra abusuriloru ce ar descoperi din partea Cassieriului. +  Articolul 97Cu doue septamani înaintea deschiderei fia-caria sessiuni a Consiliului judetianu, Comitetulu permanentu tramite tutuloru membriloru programa lucrariloru de care urmedia a se ocupa Consiliulu.În fia-care anu, la deschiderea sessiunei ordinare, Comitetulu espune Consiliului situaţiunea judetiului, sub tote privirile ce intră în atribuţiunile sale. Acesta espunere se publică în Monitoriu.Comitetulu mai supune Consiliului tote summele venituriloru şi chieltuieliloru esersiciului precedinte, şi propune budgetulu chieltuieliloru anului viitoriu şi mijlocele pentru a le acoperi, însoţite şi summele şi budgetulu de tote piessele justificative. +  Articolul 98Art. 48 şi 70 în casurile prevediute la art. 89, 73 şi 75 a legei de fatia, se aplică şi Comitetului permanentu.În casulu prevediutu la art. 89, resolutiunile şi actele Comitetului se publică îndată în Monitoriu. +  Articolul 99Regulamentele şi ordonantiele Consiliului juditianu, seu ale Comitetului permanentu înzestrate, în casurile prevediute mai susu, cu aprobarea Domnului seu a camerei Legiuitore, se subscriu de Presiedintele respectivu şi se contrasemnedia de secretaru.Prin îngrijirea Prefectului ele se publică în Monitoriu în forma urmatore:"În urmarea aprobarei (Domnului seu a camerei Legluitore) seu conformu Art. 72 alu legei pentru infiintiarea Consiliuriloru judetiene.Consiliulu judetianu (seu Comitetulu permanentu alu Consiliului judetianu) judetiului ............ încheie seu ordonă .............. (urmedia regutamentulu seu ordonantia)." +  Articolul 100Aceste regulamente şi ordonantie se tramitu autorităţiloru competinte, şi devinu obligatore optu dile după publicarea loru în Monitoriu, afară de casurile unde acestu terminu s'ar fi scurtatu prin însuşi regulamentulu seu ordonantia.Pe lange publicarea în Monitoriu, Prefectulu poate intrebuintia, la nevoie, şi altu modu de publicare. +  Titlul U VII DESPRE SECRETARULU CONSILIULUI JUDETIANU ŞI ALU COMITETULUI PERMANENTU +  Articolul 101Secretarulu assista la tote sedintiele Consiliului judetianu şi a Comitetului permanentu. Elu este specialu insercinatu cu redigerea processeloru verbale şi cu transcrierea testuriloru deliberariloru în protocole, care voru fi deosebite pentru Consiliu şi Comitetu, inse şi unulu şi altulu numerotate şi parafate de Presiedintele consiliului. Actele asia transcrise, precumu şi originalile processeloru verbale, se subscriu intaiu de secretaru şi apoi de Presiedinte şi de toţi membrii carii au fostu fatia la deliberări.În casu de inpiedecare a Secretarului, Comitetulu randuesce pe unu membru alu seu spre a'lu înlocui. Actele Consiliului, originale şi copii, se subsemnedia de Preşedinte, de consiliari, Secretari şi de secretarulu Consiliului, iar acelea ale Comitetului, de Prefectu şi de secretaru. Sigiliulu judetiului sta în păstrarea Secretarului, şi se pune pe tote espeditiunile.Arhiva iarăşi sta în păstrarea Secretarului; este datoru a comunică membriloru Consiliului şi Comitetului tote chartiile ce i s'ar cere. Aceştia inse nu potu a le scote din cancelarie.Elu remite fia-căruia membru unu essemplaru de ori-ce s'ar tipari în numele Consiliului seu al Comitetului.Elu priveghedia cancelaria, sub direcţiunea Prefectului şi conformu ordiniloru sale.Lefa sa este de 8000 lei pe anu; el este datoru a resida în capitala judetiului. +  Articolul 102Suspendarea seu disolvarea Consiliului judetianu şi a Comitetului permanentu, nu trage după sine încetarea functiuniloru Secretarului, care urmedia a contra semna actele atingetore de atributiunele Comitetului permanentu, conformu Art. 108.În asemene casu, în sessiunea urmatore Consiliulu judetianu poate menţine pe Secretaru în funcţiune seu presinta Domnului candidaţi pentru numirea unui altu secretaru. +  Articolul 103Secretarulu nu poate ocupa nici o alta funcţiune, salariata de Guvernu, de judetiu seu de vre o comuna.El nu poate figura ca advocatu seu ca plenipotentu în pricinile unde judetiulu ar avea un interessu directu seu indirectu.Dispositiunile art. 28, privitore la inrudirea cu membrii Comitetului, şi art. 81, privitoriu la inpartasirea loru la vre un serviciu, antreprisa seu adjudicare, se aplică de asemenea şi Secretarului. +  Titlul U VIII DESPRE RELAŢIUNILE PREFECTULUI CU CONSILIULU JUDETIANU ŞI CU COMITETULU PERMANENTU. +  Articolul 104Prefectulu din preuna cu membrii Comitetului ingrijescu de pregetirea prealabilă a lucrariloru ce urmedia a se supune Consiliului. +  Articolul 105Elu are dreptulu de a assista la tote deliberările Consiliului judetianu, afară la acele ce privescu la cercetarea semmiloru sale atingetore de interessele speciale ale judetiului.Consiliulu este datoru a'lu asculta ori candu cere cuventulu.Prefectulu poate face Consiliului propunerile ce le ar găsi cu cale, fără ca Consiliulu se pota refusa a le lua în deliberare.Prefectulu nu ia nici odată parte la votarea Consiliului; Consiliulu poate cere presintia Prefectului la ori ce deliberare. +  Articolul 106Prefectulu e singuru insercinatu cu executarea incheiariloru Consiliului şi a Comitetului permanentu. Tote acţiunile în justiţie, privitore la interessele speciale ale judetiului, se esercita în numele Comitetului permanentu prin staruintia şi îngrijirea Prefectului. +  Articolul 107Dacă Consiliulu seu Comitetulu au facutu incheiari esite din atribuţiunile loru, seu care ar vetama intereseulu juditianu, Prefectulu este datoru a face recursulu seu, la Guvernu pînă în 10 dile, şi a notifica Consiliului seu Comitetului a doua-di după ce 'l au facutu.Recursulu prefectului suspenda incheiarea Consiliului seu a Comitetului tempu de 30 dile de la data notificarei. Dara în acestu terminu Guvernului nu a'a pronuntiatu, incheiarea este lucratore. +  Articolul 108În casu de disolvare a Consiliului judetianu, ordonantia Domnesca se rosteste totu odată dacă acea disolvare privesce numai pe Consiliu seu şi pe Comitetulu permanentu.Desolvendu-se şi acesta, Prefectulu singuru remane insercinatu cu administrarea interesseloru locale ale judetiului pînă la instalarea noului Comitetu alesu de noulu Consiliu, avendu a 'i da sema de administrarea interesseloru locale ale judetiului în acestu intervalu. +  Titlul U IX DESPRE SUBPREFECTU ÎN RELAŢIUNILE SALE CU CONSILIULU JUDETIANU ŞI CU COMITETULU PERMANENTU. +  Articolul 109Sub-prefectulu este datoru a priveghia executarea incheiariloru urmate de Consiliulu judetianu şi de Comitetulu permanentu.Cînd Comitetulu tramite incheiarile sale directu vre unei comune, elu le comunică totu odată şi Sub-prefectului. +  Articolul 110Sub-prefectulu visitedia tote comunele plassei sale, inspecta registrele statului civilu şi verifica starea casseloru comunale, celu putinu de doua ori pe anu, şi ori candu va găsi de cuviintia, reportendu Comitetului ori ce neregularitate, neingrijire seu abusu ar descoperi. +  Articolul 111Cu o luna înaintea intrunirei Consiliului judetianu, elu adressa Comitetului permanentu unu raportu despre trebuintiele plassei, despre inbunetatirile ce s'ar pute introduce şi despre ori care altu obiectul în atribuţiunile Consiliului. +  Articolul 112Asemene va face Comitetului, în luna Ianuarie a fia-cărui anu, unu raportu despre starea plassei în cursulu anului trecutu, raportu insocitu de notitiele statistice ce ar fi pututu aduna seu ce i s'ar cere de Comitetu. +  Articolul 113Pînă la infiintiarea Consiliuriloru judetiene şi a Comiteteloru permanente, Prefectii judetieloru sînt insercinati cu tote lucrările atingetore de alegerile Consiliului ce sînt atribuite Comitetului în legea de fatia.Acesta lege s'a votatu de Adunarea generală a României, în Sedintia de la 10, Martie anul 1864, şi s'a adoptatu cu majoritate de cinci-deci şi trei voturi contra de unu.(Semnătu) Vice-preşedinte, L. Catargiu.--------| L. S.| Secretaru, Ant. I. Arion.--------Directorulu Cancelariei, I. CodrescuFacemu cunoscutu şi ordonamu ca cele de fatia, investite cu sigiliulu Statului şi tracute în Monitorulu oficialu, se fia adressate Curtiloru, Tribunaleloru şi autorităţiloru administrative, ca se le înscrie în registrele loru, se le observe şi să facă a le observa şi Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, este insercinatu a priveghea publicarea loru.Datu în Bucuresci, la 31 Martie, anul 1864.ALECSANDRU IOAN      --------      | S. D.|      --------      Ministru Secretaru de Statu Ministru Secretaru de      la Departamentului din întru, Statu la Departamentului      Priesedinte alu Consiliului. Justiţiei, ad-interimu.            M. Kogălniceanu. P. Orbescu. --------