Advanced Search

 LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864 pentru infiintiarea unui consiliu de statu


Published: 0000
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069759/-lege-nr.-167-din-11-februarie-1864-pentru-infiintiarea-unui-consiliu-de-statu.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE nr. 167 din 11 februarie 1864pentru infiintiarea unui consiliu de statu
EMITENT MINISTERUL JUSTIŢIEIALECSANDRU IOAN I.cu mila lui Dumnedieu şi vointia naţionalaDomnu Principatelor-Unite-Române.La toţi de fatia şi viitoriu sănătate.Amu interitu şi interimu, promulgatu şi promulgamu ce urmedia:




 +  Capitolul 1 DISPOSITIUNI GENERALE +  Articolul 1Consiliulu de statu se afla pusu lange puterea esecutiva spre a prepara proiectele de legi, ce Guvernului va ave se presinte Adunarei elective, şi regulamentele administrative, relative la punere în lucrare a legiloru.Elu essercita şi atributiuni contenciose, care i se dau de legi în materii administrative, şi nu are atributiuni legislative. +  Articolul 2Consiliulu de statu, după iniţiativa Guvernului, câtă se fie consultatu asupra tutuloru Legiloru şi Regulamenteloru de administraţiune publică. +  Articolul 3Consiliulu de statu poate se nu fie consultau asupra proiecteloru de legi relative:1. La fixarea budgetului anualu.2. La credite suplementare seu estraordinare.3. Regularea definitive a socoteleloru fie-căruia essercitiu.4. La fixarea contingentului anualu alu armatei şi la chiemarea classeloru sub drapelu. +  Articolul 4Domnulu va pute totu dea-una retrage din deliberatia Consiliului de statu. Proiectele seu Propunerile de proiecte ce i le-au tramisu. +  Articolul 5Consiliulu de statu, în ordina erarchiei este egalu cu Curtea de compturi, şi vine îndată după Curtea de cassatiune. +  Capitolul 2 COMPUNEREA CONSILIULUI DE STATU +  Articolul 6Consiliulu de statu se afla pusu sub direcţiunea şi presiedintia Domnului. +  Articolul 7Elu se compune: a) De unu Vice-presiedinte. b) De noua Membrii consiliari. c) De unu Secretaru generalu şi doi Secretari secundari. d) De noua Auditori fără lefa. +  Articolul 8Miniştrii potu assista la tote lucrările Consiliului de statu afară numai candu delibera în materii contenciose sau asupra unei pornite acusatii de unu Ministru în contra unui fonctionaru administrativu.Ei voru avea numai votu consultativu. +  Articolul 9Vice presiedintele, Membrii, Auditori şi Secretarii consiliului de statu, se numescu de Domnu şi se potu revoca.Revocarea Consiliuriloru va fi personală, şi motivată, şi se va face prin decretu Domnescu, în urma unui raportu din partea consiliului de Miniştrii. +  Articolul 10Ceia-l-alţi Impiegati ai Consiliului de statu se numescu de Domnu după recomandatia Consiliului prin Presidentulu cabinetului de Miniştrii. +  Articolul 11Consiliulu de statu câtă se fie compusu de persoane, care prin capacitatea, şi varietatea Cunoscinteloru loru teoretice şi practice, voru presinta trebuintiele diverseloru ramure de administraţiune publică.Membrii sei se voru alege dintra persoanele care au ocupatu fonctiunile, de Miniştrii de Agenţi ai terrei pe lange puterile străine, de Membrii ai Comissiunei centrale, fostei înalte Curţi sau a Curtei princiare, fostei Eforii a scoleloru, de Membrii ai Curtei de cassatiune şi ai Curtei de compturi, de Presiedinti, Membrii seu Procurori ai Curtiloru de apelu, de Directori de facultăţi, de Inspectori generali, de Prefecţi şi de Ingineri-capi. Aceştia câtă să aibă unu serviciu de sese ani celu putinu în funcţiuni administrative, seu judecatoresci, fără a se socoti în numărului acestoru ani fonctiunele cele mici ce au fostu remunerate cu mai putinu de una mie lei pe luna.Pentru persoanele care voru ave totu de o-data diplome de Doctori seu Licentiati de dreptu seu sciintia, e de ajunsu justificarea unui serviciu de patru ani, numai în aratatele ramure, seu unu essercitiu de cinci ani a profesiunei libere de advocatu, medicu seu ingineru.Potu fi assemene numiţi Membrii la Consiliulu de statu, Presidentii consiliiloru generali de districte, Presidentii municipalitatiloru de: Bucuresci, Iaşi, Craiova şi Galaţi, Directori pamenteni ai companiiloru de Cai ferate şi ai Banceloru publice, după unu essercitiu de 5 ani. +  Articolul 12Auditorii se voru numi de Domnu după o indoita lista presintata de Consiliulu de statu dintra tineri care au etate de 21 ani celu putinu, şi o diploma într'o specialitate.Aceştia unindu pe lange condiţiunele coprinse în Art. 11, fi unu serviciu cu distinctiune de patru ani celu putinu ca Auditori, se voru numi cu preferintia la posturile vacante de Consiliari. +  Articolul 13Membrii Consiliului de statu câtă se fie Români, seu naturalisati Români şi se aibă etate de trei-deci şi cinci ani celu putinu. +  Articolul 14Ei nu potu fi deputaţi la Adunare electiva, şi posturile loru suntu incompatibile cu ori ce alta Fonctiune publice salariata.Greneralii armatei potu fi numiţi Consiliari de statu; inse ei se voru considera ca afară din cadru şi primescu numai lefa de Consiliari, fără a 'şi pierde dreptulu de vechime. +  Articolul 15La intrare loru în fonctiune, Consiliarii depunu jurămîntului în mainele Domnului.Secretarii şi ceia-l-alţi Impiegati jura înaintea Adunarei generale a Consiliului. +  Articolul 16Vice-presidentulu consiliului de Statu va pute chiema în Adunare generală, seu în adunări parţiale ale comiteteloru, pe ori ce persona seu fonctionari destinsi prin cunostintile loru speciale spre a'şi da opiniunea loru asupra chuestiuneloru ce li s'ar pune. +  Capitolul 3 PROCEDURA CONSILIULUI DE STATU +  Articolul 17Hotărîrile Consiliului de statu se iau în Adunarea sa generală. +  Articolul 18Adunarea generală a Consiliului de statu se va presida de Domnu.În lipsa Domnului, Vice-presiedintele 'i va tine loculu.Candu şi Vice-presiedintele va lipsi, 'i va tine loculu celu mai vechiu dintra Consiliari. +  Articolul 19Consiliulu de statu nu va pute delibera, în Adunare generală, dacă nu voru fi presenti, septe celu putinu din Membrii sei, socotindu-se şi Vice-presiedintele.La casu de împărţire a voturiloru, votulu Vice-presiedintelui va fi preponderenta. +  Articolul 20Consiliulu de statu se va împărţi în trii Comitete, fie-care comitetu va fi compusu de trii membrii.Celu mai vechiu dintra membrii fie-căruia comitetu va presida Comitetulu. +  Articolul 21Vice-presiedintele consiliului de Statu va pute presida ori care din comitete, şi în casu de împărţire a voturilor, votulu seu va fi preponderentu. +  Articolul 22Câte unu Secretaru va fi alaturatu pe lîngă fia-care Comitetu. +  Articolul 23Comitetele voru fi însărcinate cu prepararea lucrariloru şi cu instrucţiunea generală, fără inse a'şi pute da opiniunea loru în chuestiunea de natura contenciose. +  Articolul 24Propunerile seu proiectele de legi şi de regulamente se tramitu de Domnu seu de Presiedintele consiliului de Miniştrii catra Vice-presidentulu. consiliului de statu.Acesta împarte diferitele aceste lucrări între comitetele Consiliului avendu în vedere atitu egalitatea impartirei sarcineloru, catu şi specialitatea Membriloru din comitete. +  Articolul 25Tote cele-l-alte chuestiuni care intră în atributiunele Consiliului de statu, se tramitu totu Vice-presiedintelui Consiliului de statu de catra Presiedintele cabinetului Ministriloru, şi se împarte intra diferitele comitete. +  Articolul 26Reclamatiunele ridicate de particulari pentru apărarea interesseloru loru, în casurile anume determinate de legi se potu adressa directu la Consiliulu de statu dacă acei particulari au reclamatu înainte la Ministeriulu respectivu, şi n'au dobinditu indestulare în timpul de 15 dile celu multu de la data primirei reclamarei.Consiliulu de statu va intra directu în esaminarea unoru asemene reclamatiuni. +  Articolul 27Secretarulu fia-căruia comitetu va prepara lucrările ce sînt a se discuta în comitetu şi va aduna elementele trebuinciose discutiunei mai alesu pentru chuestiunele contenciose. +  Articolul 28Vice-presiedintele va insarcina pe auditori cu diferite lucrări privitore la comitete, seu la adunarea generală a Consiliului. +  Articolul 29Fia-care lucrare, care s'a terminatu în Comitetu se va supune la deliberarea adunarei generale.Unu membru alu comitetului va face unu raportu asupra lucrarei, şi va susţine discutiunea în Adunarea generală. +  Articolul 30Proiectele de legi, şi ori ce alte lucrări ale Consiliului de statu, discutate şi primite în Adunare generală se voru adressa Ministriloru prin Vice-presiedintele Consiliului de statu +  Articolul 31Domnulu, seu Presiedintele consiliului Ministriloru voru pute înapoia Consiliului de statu o lucrare a sa cu nuoi observatiuni pentru ca Consiliulu de statu se 'şi dea încă opinia sa. +  Articolul 32Candu o lucrare a Consiliului de statu se va adopta de putere esecutiva, decretulu ce se va da asupra ei va purta formula: "Audendu şi opiniunea Consiliului de statu." Proiectele de legi, ce au a se da în deliberarea corpului Legiuitoru, voru pute asemene purta aceiaşi formula. +  Articolul 33În materii contenciose, candu se atinge interessulu unui particolaru, seu persoane juridice, hotărîrea Consiliului de statu nu închide drumului juridictiunei Tribunaleloru ordinare, de catu în casurile care anume se voru determina de lege, seu în casu candu părţile voru da inscrisu multiumire pe hotărîrea Consiliului. +  Articolul 34Asupra unei hotărîri definitive, seu asupra unei incheeri consultative a Consiliului de statu parte nemultumita în materii contenciose, va pute cere în termenu de trii luni de la comunicarea hotărîrei seu incheerei, reviduirea acelei hotărîri seu incheeri în casurile urmatore: a) Candu hotărîrea e efectulu unei erori de faptu, care resulta din actele şi documentele ce s'au presentatu. b) Candu în urma darei hotărîrei, s'au descoperitu noui documente care potu se schimbe starea chuestiunei. c) Candu prin hotărîre s'a dat mai mult de cat s'a cerutu. d) Candu hotarea s'a datu cu călcarea formeloru cerute de legi şi regulamente. +  Articolul 35În materii contenciose şi de disciplina. unulu din membrii Consiliului de statu, va pute fi insarcinatu a face ancheta la faţa locului. +  Articolul 36Deliberatiunele Consiliului de statu atitu în adunare generală catu şi în comitete, nu sînt publice.În materii însă, contenciose şi de disciplina, deliberatiunele în adunare generală sînt publice şi fie-care din părţi se va pute apara verbalu seu inscrisu, directu seu prin advocatu.În aceste materii Comitetulu va pute chema pe părţi înaintea sa spre a le lua interogatoriu seu a le cere ori ce informaţiuni. +  Articolul 37Nu vor pute pleda înaintea Consiliului de statu, ca advocati, de catu acei care potu pleda înaintea Curtei de cassatiune. +  Articolul 38În materii contenciose şi de disciplina, Consiliulu de statu, în adunare generală, va pute sa hotaresca înainte seu după ce va asculta pe parte reclamanta seu pe aparatorulu seu, şi mai înainte de a incheea lucrare ca sa cera informatiunele trebuinciose, de la Miniştrii seu de la ceia-l-alţi agenţi administrativi.În assemene materii unulu din membrii va fi insarcinatu de Vice-presiedintele a îndeplini în adunare generală fonctiune de Ministru publicu şi va lua conclusiuni.Acestu Membru nu va pute lua parte la votu. +  Articolul 39Vice-presiedintele a Consiliului de statu va regula ordina dilei în adunările generale şi va chiema pe părţi în materii contenciose şi de disciplina. +  Articolul 40Chiemarea partiloru se va face printr'o singura citaţie.Minoritatea 'şi va forma inscrisu opiniunea sa. +  Articolul 41Tote hotărîrile Consiliului de statu în adunare generală seu în comitete, se voru lua după majoritatea voturiloru. +  Articolul 42Unu regulamentu interioru, datu în forma regulamenteloru de administraţiune publică va regula mai pe largu cele relative la disciplina, la ordine şi la specificare a lucrariloru pe Comitete. +  Capitolul 4 ATRIBUTIUNELE CONSILIULUI DE STATU +  Articolul 43Consiliulu de statu, afară de misiune ce are de a prepara proiectele de Legi şi de Regulamente, va mai ave, în specialu atributiuni relative la materii de administraţiune, şi atributiunea relativă la materii contenciose: a) atributiuni relative la materii de Administraţiune. +  Articolul 44Consiliulu de statu va pute fi consultatu asupra tutuloru chuestiuneloru administrative, câte i se voru pune de Domnu seu de Miniştrii. +  Articolul 45Elu va pute fi consultate mai alesu: a) Asupra redactarei contracteloru de arenduiri alu averiloru statului şi a stabilimenteloru publice, şi alu altoru contracte de întreprinderi publice. b) Asupra ne-intielegeriloru şi dificultetiloru ivite în aplicare aceloru contracte. c) Asupra inchirieriloru seu venderiloru obiecteloru Statului. d) Asupra regulamenteloru de poliţia şi igiene publică. e) Asupra conflicteloru ivite intra autorităţile judetiene, comunale sau municipale, precum şi asupra conflicteloru de atributiuni dintra autoritate Administrativă şi cea Judecatoresca. f) Asupra cereriloru de estraditiune. g) Asupra cereriloru de naturalisatiune. h) Asupra concessiuneloru de drumuri ferate, de canaluri fi a altoru întreprinderi de lucrări publice. i) Asupra formarei stabilimenteloru de utillitate publică, şi în fine, j) Asupra tutuloru chuestiuneloru câte i se voru insemna prin legi şi regulamente. +  Articolul 46Consiliulu de statu va esercita unu dreptu de disciplina asupra fonctionariloru de ramure administrative, care i se voru diferi de Domnu seu Miniştrii. +  Articolul 47Pedepsele disciplinare ce Consiliulu va pute propune voru fi, mustrare, suspendare provisoria de la o luna pînă la trii, seu revocare.Mustrare se va pute pronuncia şi fără a se asculta inculpatulu.Suspendare provisorie şi revocare se voru propune, după ce se va asculta inculpatulu, în modulu prevediutu la Art: 37, 38 şi 39, şi se voru esecuta după ce mai anteia se voru supune prin Ministeriulu respectivu la aprobarea Domnului. +  Articolul 48Consiliulu, afară de pedepsele disciplinare ce poate propune, seu fără chiar a propune o asemene pedepsa 'şi va da opiniunea sa dacă actulu inputatu fonctionarului este de natura a da locu la competenţa instantieloru judecatoresci. b) Atributiuni relative la materii contenciose. +  Articolul 49Consiliulu de statu va pute judeca, ca prima seu ultima Instantia; tote causele de natura contenciose administrative câte i se voru atribui printr'o anume lege. +  Articolul 50În tote cele-l-alte cause în care Consiliulu de statu va fi chiematu a judeca chuestiuni prin care se atinge interessele unui particularu, hotărîrea Consiliului va ave caracterulu consultativu, conformu cu cele regulate la Art. 34. +  Articolul 51Particularii seu şi alte persoane juridice a caroru interesse se afla vătămate prin vre-o massura administrativă, potu reclama la Consiliulu de statu: a) În contra hotărîriloru Ministriloru date cu escesu de putere, seu cu călcarea legiloru şi regulamenteloru în fiintia. b) În contra hotărîriloru seu acteloru de esecutare a prefectiloru seu altoru agenţi administrativi, date cu calcare de legi seu regulamente. c) În contra hotărîriloru comissiuneloru de lucrări publice. +  Articolul 52Particularii se potu adressa directu la Consiliulu de statu, spre a cere interpretare unui decretu, ordonantie seu regulamentu, datu în materii administrative, dacă inse cererea se referă la unul seu mai multe puncte din acela decretu, ordonantie; seu regulamentu prin care s'ar atinge unu interessu altoru particulari, şi dacă acea cerere nu este relativă la o hotărîre a Consiliului de statu data în materii contenciose şi sancţionată o dată de Domnu. Guvernului va pute cere asemene interpretări candu elu va fi în contactu de interessu cu particulari. +  Articolul 53În nici unulu din casurile susu citate (Art. 51 şi 52) recursulu înainte Consiliului de statu nu poate suspenda executarea hotărîriloru administrative afară numai dacă comitetulu la care a fostu tramisa chuestiunea, seu însuşi Guvernului va regula espresu acea suspendare. +  Articolul 54Hotărîrile Consiliului de statu în materii contenciose se citescu în publicu, se transcriu într'unu registru specialu, şi se voru inainta Ministeriului respectivu. +  Articolul 55Dacă hotărîrea este definitivă, seu dacă se da cu multiumirea partiloru, conformu cu cele prevediute la Art. 34. se va esecuta prin Ministeriulu respectivu, seu directu seu prin decretu Domnescu. +  Articolul 56Poliţia audientieloru Consiliului de statu în materii contenciose şi de disciplina este incredintiata Vice-presidentului. +  Articolul 57Membrii consiliului de Statu, pentru crimele seu delictele relative la atributiunele fonctiunei loru sînt justificabili înaintea Curtei de cassatiune. +  Capitolul 5 DESPRE CONGEDII ŞI VACANTII +  Articolul 58În fie-care anu Consiliulu de statu, 'şi insemnedia cu incuviintiarea Domnului epoca vacantieloru, care nu potu trece peste doua luni în totu cursulu anului. +  Articolul 59Pentru timpulu vacantieloru se va trage la sorţi unu Comitetu, compusu de trei membrii care va îngriji de espeduirea afaceriloru urgente.Fie-care membru nu poate figura în Comitetulu vacantiiloru, mai multu de catu o dată la trii ani. +  Articolul 60Congediulu ce nu va trece peste optu dile se va acorda membriloru Consiliului de statu de Vice-presiedintele, congediulu ce va trece peste acesta termenu se va acorda de Domnu, dacă cererea va fi sprijinita de declarare Vice-presiedintelui că nu va suferi serviciului. +  Articolul 61Nu se poate acorda congediu ce va trece peste doua luni într'unu anu.Candu acestu termenu va trece, Consiliarulu se va considera ca demissiosatu. +  Articolul 62Secretarii, auditorii şi cei-l-alţi inpiegati 'şi ceru congediu de la Vice-presiedinte. +  Articolul 63Ori-ce absentie fără congediu seu fără a fi justificată printr'unu certificatu de bola, trage după sine pierderea remunerarei pe totu timpulu absentei. +  Articolul 64La finele fia-caria luni, Vice-presiedintele va infatisia Domnului, unu estractu de lucrările Consiliului, şi de lipsele motivate seu ne-motivate ale membriloru sei. +  Articolul 65La finele anului se va forma unu tablou de tote lucrările Consiliului de statu de peste anu, care se va publică prin Monitorulu oficialu.Statului Consiliului de StatuUnu Vice-presiedinte . . . . . . . . . . . . . . . pe luna lei. 3,000.Noua Membrii cîte 2,500 fie-care . . . . . . . . . . " " 22,500.Unu Secretaru generalu . . . . . . . . . . . . . . . " " 1,500.Doi Secretari secundari a 1,000. . . . . . . . . . . " " 2,000.Unu Registratoru . . . . . . . . . . . . . . . . . . " " 500.Noua Scriitori a 300 . . . . . . . . . . . . . . . . " " 2,700.Unu Sefu de useri. . . . . . . . . . . . . . . . . . " " 300.Doi Usieri a 200 . . . . . . . . . . . . . . . . . . " " 400.Unu Odaiasu. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . " " 150.Doi Rindasi a 100 . . . . . . . . . . . . . . . . . " " 200.--------Totalu pe luna lei . . . . . . 33,250.Acesta lege s'a votatu de Adunarea generală a României în Şedinţa din 21 Ianuariu 1864, şi s'a adoptatu cu majoritate de patru-deci şi septe voturi contra a patru.(Semnătu) Vice-preşedinte: L. Catargiu.-------- Secretaru Ant. I. Arion.| L. S.|--------Directoru Cancelariei, I. Codrescu.Facemu cunoscutu şi ordonamu ca cele de fatia, investite cu sigilulu Statului şi trecute în Monitorulu oficialu să fie adressate Curtiloru, Tribunaleloru şi Autorităţiloru administrative, ca se le înscrie în registrele loru se le observe şi se face a le observa, şi Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei, este insarcinatu a priveghia publicarea loru.Datu în Bucuresci la 11 Februariu 1864.ALECSANDRU IOAN I.--------| L. D.|--------Ministru Secretaru de Statu, la Departamentului de Interne, Preşedinte Consiliului Ministriloru, M. Kogalnicenu.Ministru Secretaru deStatu la DepartamentuluiJustisiei,A. Papiu Ilarian.-------------