Advanced Search

 LEGE din 24 ianuarie 1864 pentru curtea de compturi


Published: 0000
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/romania/3069758/-lege-din-24-ianuarie-1864-pentru-curtea-de-compturi.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
LEGE din 24 ianuarie 1864pentru curtea de compturi
EMITENT MINISTERUL JUSTIŢIEIALECSANDRU IOAN I.Cu mila lui Dumnedeu şi vointia naţionalaDomnu Principatelor-Unite-Române.La toţi de fatia şi viitoriu sanetate.Asupra raportului Ministrului Nostru Secretaru de Statu, Preşedinte consiliului Ministriloru sub No. 122, de la 24 Ianuarie curentu.Vedendu votulu Adunarei legislative din sedintia sa de la 8 a acestei luni, asupra proiectului de lege pentru infiintiarea Curtei de compturi;Vedendu ca acelu proiectu amendatu de Adunare statornicesce de a se face numirile la acea Curte, după o lista induoita presentata de Adunare;Vedendu ca art. 7 şi 14 din Convenţie ne dau noua singuru dreptu de a numi la tote posturile ale administraţiunei publice;Voindu a da o garanţia mai multu terei despre dorintia nostra, ca intrebuintiarea baniloru publici se fia supusse unui controlul pe catu seriosu pe atatu şi ne-atarnatu de ori ce bănuieli de inriurire din partea agentiloru insercinati cu manipulatia budgetului.Noi aprobamu pentru acesta, unica şi singura lege, presintarea unei liste induoite din partea Adunarei pentru numirile la Curtea de compturi.Şi daru amu intaritu şi intarimu, promulgatu şi promulgamu, ce urmedia:LEGEPentru infiintiarea Curtei de Compturi




 +  Titlul U I DESPRE INSTITUIREA CURTEI DE COMPTURI +  Capitolul 1 Pentru organisarea Curtei +  Articolul 1O înaltă Curte de compturi se institue în Bucureşti pentru tota România. +  Articolul 2Curtea de compturi se compune de:Unu Presiedinte.Optu Membrii judecători.Unu Procurore.Unu Substitute.Optu Referendari.Unu Grefieru şiPersonalului Cancelariei mai josu aratatu. +  Articolul 3Curtea de compturi lucredia seu în Adunare generală seu inpartita în doua secţiuni de câte trei membrii. +  Articolul 4Presiedintile presida Curtea în Adunare generală; asemine elu presida ori care din două secţiuni va voi. Ceia-l-alta secţiune se presida de celu mai vechiu dintra Membrii după randulu numirei. +  Articolul 5Incheiarile unei secţiuni nu potu fi făcute de catu candu voru fi fatia trei Membrii. La casu de lipsa unui membru, secţiunea se va completa prin-tr'unu membru din ceia-l-alta secţiune numitu de Presiedinte. +  Articolul 6Curtea de compturi va tene regulatu celu putinu doua sedintie pe septamana în Adunarea generală,Presiedintile va pute la casu de trebuintie a o convoca şi estra-ordinariu în Adunare generală. +  Articolul 7Curtea nu poate tene sedintia în Adunare generală cu mai putinu de cinci din membrii. +  Capitolul 2 Despre admisibilitate +  Articolul 8Presiedintele şi membrii Curtei de compturi sînt inamovibili şi se numescu de Domnitoriu după lista de presentatie în numaru induoitu de candidaţi, datu de Adunarea electiva. +  Articolul 9La casu de vacantia dacă Adunarea electiva va fi în lucrare Ministeriulu de financie va referi Adunarei acestu casu spre a proceda la completarea Curtei totu după modulu de mai susu; iar dacă Adunarea nu va fi în lucrare, atunci Domnulu va numi în loculu vacantu după cea din urma lista de presentatie a Adunarei. +  Articolul 10Procurorulu şi substitutulu Curtei, sînt numiţi dea-dreptulu de Domnitoriu dnpa recomandatia Ministrului de finance şi sînt revocabili. +  Articolul 11Membrii voru trebui se aibă etatea celu putinu de 35 ani, iar procurorile etatea de 30 ani.Ei trebe se fia Români seu naturalisati Români. +  Articolul 12Presiedintele membrii Curtei şi procurorile depunu juramentulu în mainele Domnitorului, iara referendarii, Grefierulu şi ceia-l-alţi funcţionari înaintea Curtei.Substitutulu depune juramentulu înaintea Ministeriului de finance. +  Articolul 13Membrii Curtei de compturi nu potu fi rude seu cuscri între dinsii pînă la a patra spitia inclusivu.Funcţiunea loru precumu şi acea de procurore este necompatibila cu cualitatea de Deputatu, precumu şi cu ori ce alta fiunctiune retribuită de Statu.Ei nu potu fi interessati directu seu indirectu nici inpiegati în vre-o întreprindere seu afacere supussa la comptabilitate catra Statu; seu la vre-una din administraţiunile publice ale cărora socoteli sînt supusse revisuirei Curtei.Nici unulu din membrii Curtei de compturi nu poate se ea parte la cercetarea unei pricini supuse controlului ei, în care ar fi interessatu, ori elu seu vre o ruda, a sa, seu cuscru pînă la a patra spitia inclusivu. +  Articolul 14Membrii Curtei de compturi precumu şi procurorele ei, sînt justiţiabili ai Curtei de cassatiune, şi se dau în judecata cu toţi ceia-l-alţi funcţionari superiori. +  Titlul U II DESPRE COMPETINTIA CURTEI DE COMPTURI ŞI PROCEDURA EI +  Capitolul 1 Despre competintia +  Articolul 15Curtea este însărcinată cu cercetarea şi hotărîrea socoteliloru atingatore de veniturile Tesaurului, cassieriiloru generale de judetie, regiiloru şi ale administratiiloru contributiuniloru indirecte, precumu şi inchearea socoteliloru atingatore de chieltuielile făcute de toţi agenţii comptabili.Veniturile şi chieltuielile, fondurile şi incassuirile speciale ce isvorascu din budgetele judetieloru confirmate de sefulu Statului precumu şi cercetarea şi licuidarea socoteliloru casseloru comunale, municipale şi districtale, sînt asemene de conpetintia Curtei. +  Articolul 16Comptabilii din ori ce ramura a administraţiunei voru fi datori a depune socotelile loru atatu pentru venitu catu şi pentru chieltueli, la grefa Curtei în terminu de trei luni după espirarea fia-căruia esercitiu +  Articolul 17Comptabilii carii la termenile aretate în art. precedinte nu voru depune socotelile, se voru chiema spre infetisiare înaintea Curtei şi dacă indreptarile loru nu se voru găsi valabile, se voru osandi la o amenda egala cu retribuţiunea loru de la o luna pînă la trei.Curtea va pute la o întâmplare sa cera de la Guvernu suspendarea loru pe acelasiu terminu seu şi chiar destituirea loru. +  Articolul 18Curtea va regula şi va verifica compturile cari'i voru fi fostu presintate; ea va statornici prin incheiare, prin hotărîre definitivă, dacă comptabilii sînt aciutati catra Tesauru seu dacă au facutu avansuri Tesaurului seu dacă 'i datorescu vre o sumă.În cele d'anteiu doue casuri ea va pronuncia descărcarea loru definitivă seu restituirea summeloru avansate de dinsii, şi va ordonă anularea ipoteceloru seu a secuestreloru puse supra averei loru, seu a chediasiloru loru pentru intrebuintiarea summeloru a caroru socotoli sînt hotărâte de Curte.În alu treilea casu ea 'i va condamna a plati datoria loru catra Tesauru celu multu în terminu de trei luni de la data hotărîrei.În tote casurile o copie după hotărîrile sale va fi înaintată Ministeriului financelor care va ordonă aducerea loru la îndeplinire prin agenţii sei speciali. +  Articolul 19Curtea va pute revisui o socotela asupra caria ea va fi datu o hotărîre definitive, candu comptabilulu o va cere într'adinsu şi va susţine cerirea sa prin piesse justificative dobândite de la data incheiarei, seu candu se va dovedi ca în hotărîrea unei socoteli s'a comisu o erore, o scăpare din vedere, seu ca s'a trecutu de doua ori o summa în doua părţi deosebite. +  Articolul 20Dacă prin verificarea socoteliloru Curtea va dobândi incredintiarea ca în vre-o socotela a are unui comptabilu sînt plastografii, seu urme de mituire, seu deturnari (sfeterisire) de bani, ea va insciintia îndată despre acesta pe Ministeriulu financeloru şi pe acela ale Justiţiei spre a da pe vinovatu în judecata Tribunaleloru competinte conformu legiloru. +  Articolul 21Hotărîrile Curtei în contra comptabililoru se voru pune în lucrare de catra Miniştrii reapectivi, seu de catra administraţiunile interessate. Spre acestu sfirsitu, procurorulu Curtei de compturi, va îngriji a tramite copie legalisata Ministeriiloru şi administratiuniloru respective. +  Articolul 22Candu unu comptabilu seu chiedasiulu seu va voi se atace o hotărîre a Curtei de compturi sub cuventu de violare a legei, seu de calcare de forma 'şi va indrepta cursulu catra Curtea de cassatiune, fără ca acestu recursu se pota inpiedeca executarea hotărîrei Curtei de compturi. Terminulu de recursu la Curtea de cassatiune este de trei luni, socotitu din diua în care s'a datu copia de hotărîre a Curtei de compturi în primirea partei interessate. +  Articolul 23În tote casurile de recursu la Curtea de cassatiune, procurorulu pe lange acesta Curte infatisedie şi sprijină interessele fiscului şi ale administraţiunei publice ca represintante alu loru legalu; prin urmare şi ori ce recursu în Cassatiune din partea fiscului şi a celoru administratiuni se va adressa Curtei prin procurorulu ei. +  Articolul 24Candu Curtea de cassatiune va cassa o hotărîre a Curtei de compturi, pricina se va înapoia în cercitarea aceleaşi Curţi de compturi, care în terminu celu multu de trei luni o va infatisia din nou în totu complectulu membriloru ei şi va pronuntia. +  Articolul 25Dacă Curtea va stărui în hotărîrea sa de mai înainte, partea interessata va pute earasi în terminulu legiuitu de trei luni a face din nuou recursu în Cassatiune. În casulu acesta Curtea de cassatiune va judeca în secţiuni unite şi pronuntiandu definitivu asupra motiveloru recursului, va tramite pricina înapoi la Curtea de compturi, care se va conformă întocmai. +  Articolul 26Curtea nn va pute în nici unu casu întinde jurisdicţiunea sa, asupra ordinatoriloru, nici a refusa comptabililoru summele care le voru fi platitu pe temeiulu unei ordonantie în regula, şi intovarasita atatu de cuitantia personeloru în dreptu catu şi de piessele justificative pe carii ordonatorulu le va fi recunoscutu ca sînt trebuinciose pentru acuitarea acelei ordonantiari. +  Articolul 27Unu regulamentu specialu va determina amanuntile de procedura în verificarea socoteliloru. +  Capitolul 2 Despre formarea verificarei socoteliloru şi despre hotărîri +  Articolul 28Presiedintele inparte lucrările la fia-care secţiune. +  Articolul 29Una din secţiuni va cerceta totu ce priveşte la venituri şi credite precumu şi la licuidarea compturiloru administraţiei generale şi administratieloru districtuale şi comunale şi essercita controlulu seu asupra tutuloru comptabililoru acestoru administratiuni. Incheiarea compturiloru ei se va depune Curtei prin raportulu care va statua asupra loru definitivu în Adunarea generală.Ceia-l-alta secţiune va ave în sarcina sa esaminarea şi controlulu chieltueliloru, precumu şi privegherea registreloru datoriei publice şi a pensiuneloru. La casu de vre o dificultate, secţiunea face raportulu seu catra Curte, care esemene va statua definitivu în Adunarea generală. +  Articolul 30Incheiarile Curtei în adunarea generală, precumu şi hotărîrile ei, se pronuntia cu majoritate absolută a membriloru presenti.Membrii minoritatei încă sînt datori a insera în jurnalulu majoritatei părerea loru motivată. +  Articolul 31Presiedintele Curtei primindu socotelile, le inparte la membrii secţiuneloru respective; şi fia-care din aceştia cercetendu partea ce li s'a incredintiatu, a supune la chibsuirea secţiunei sale însoţită de unu referatu cu observatiunele sale. +  Articolul 32Dacă judecătorului insercinatu cu verifivarea unei socoteli va ave trebuintia de lămuriri seu prin infatisiare de acte, seu prin infetisiarea comptabilului, 'şi va face raportulu seu deslusitu catra Presiedinte şi acesta va cere actele seu va chiema pe comptabilulu.Chiemarea se va face cu o singura citaţie. +  Articolul 33Curtea trebe se aibă totu d'auna şi este în dreptu se cera, spre a le ave în vedere, essemplare după deosebite budgete ale fia-căruia esercitiu, după registrulu datoriei publice, precumu şi după lidta de pensiunile în sarcina Tesaurului, ca după dinsele sa pota compara veniturile, cu chieltuelile şi regularitatea loru. +  Articolul 34Defectile unei socoteli potu privi seu pe guvernu seu pe comptabilu, pe guvernu candu elu a ordonatu inplinirea de dări în contra legiloru, seu ca a efectuatu chieltueli peste marginea budgetiloru fi a crediteloru.Gassindu Curtea asemene defecte în cercetarea unei socoteli ea se va margini ale lămuri numai printr'unu jurnalu de chibsuire, care remane apoi să se supuie Adunarei elective odată cu presentarea socoteliloru.Defectile privescu pe comptabilu, candu socotelile nu se voru găsi asternute după regula, candu nu se va afla cuprinse într'însele parte din veniturile ce ei au incassatu seu a trebuitu sa incasuiasca, candu unile din condicile de cheltuieli nu voru fi sprijinite cu dovedi indestulatore precumu şi pentru ori ce alte neindepliniri. +  Articolul 35Referatulu fia-căruia Ministru raportoru, în catu priveşte pe comptabilu, trebe se cuprindie aprecieri de trei nature:1. Cea privitore la incarcarile seu scadiemintile ce i se voru fi parutu ca presinta diferitile paragrafe şi articole ale socoteliloru.2. Cea privitore la conformitatea primiriloru cu legile şi documentile financiare şi a chheltueliloru cu budgetile şi creditile deschise.3. Cea atingatore de aprecierea validitatei acteloru şi a dovediloru infatisiate. +  Articolul 36Candu judecata Curtei se va atinge de unu comptabilu, jurnalulu chibsuirei sale va lămuri, dacă comptabilulu este refuitu, seu dacă remane datoriu; şi la acestu din urma casu va hotara messurile de esecutiune şi de inplinire precumu şi terminulu în care trebe a se inplini banii.În acestu casu Curtea 'şi va da totu d'auna hotărîrea ei în forma de sentintia şi acesta oranduiala se va padi şi la casulu candu Curtea nu va incuviintia o chieltuiala ordonată şi facuta de unu Ministru seu de o alta administraţia. +  Articolul 37Copii după hotărîrea se voru da partiloru interessate şi chiediasiloru loru.Curtea este datore a elibera copia legalisata, şi chiar după incheiarile ce nu se voru da în forma de hotărîre tutuloru partiloru interessate, carii le voru cere. +  Titlul U III Despre agenţii comptabili asupra cărora curtea de compturi are jurisdicţiune +  Articolul 38Sînt justiţiabili de Curtea de compturi:I. Toţi cassierii generali ai judetieloru şi ai plasiloru.II. Toţi şefii biurouriloru carii inplinescu totu de o dată şi funcţiunile de cassieri pe lîngă acele biurouri.III. Toţi cassierii de regimentu seu de corpuri speciali precumu şi oficerii comptabili atasiati pe lîngă vre o administraţie militară şi carii au o manuire de bani publici.IV. Toţi economii de spitaluri, monastiri şi asedieminte de bine-faceri.V. Toţi cassierii municipali.VI. Toţi primitorii de bani din administraţiunea venituriloru indirecte. +  Titlul U IV Despre ministeriulu publicu +  Articolul 39Procurorulu tene o lista generală de toţi comptabilii ai differiteloru Ministere şi administratiuni publice.Elu ingrijasce a cunosce şi a afla dacă ei au infetisiatu socotelile loru în terminulu prescrisu şi cere aplicarea penalitatiloru în contra celoru ce voru interdia ale presinta. +  Articolul 40Procurorulu privigedie esacta inplinire a serviciului Curtei, şi în casu de neurmare, adressedia cerirea sa inscrisu catra Presiedintele spre a lua mesuri de îndreptare. +  Articolul 41Procurorulu assista la sedintiele Curtei şi iea conclusiuni candu socote de trebuintie elu este în dreptu a cere de a ave cunoscintie de tote lucrările atingetore de competintia Curtei şi a adressa Ministeriului financeloru, copie după tote hotărîrile ei. +  Articolul 42Candu în cercetarea unei socoteli se va redica vre-o banuiala de plastografie seu de sfeterisire în contra vre unui comptabilu Procurorulu va fi chiematu în camera de chibsuire şi Curtea nu va pute statua nimicu în acestu casu mai înainte de a lua Procurorulu conclusiunile sale. +  Articolul 43În lipsa Procurorului, funcţiunile lui se indeplinescu de catra substitutulu seu. +  Articolul 44Scriitorii trebuinciosi în lucrările Ministeriului publicu, se voru da de catra Presiedinte, dintra copistii cancelariei Curtei. +  Titlul U V Despre congedii +  Articolul 45Presiedintile nu va pute acorda congediu pe mai multu de o luna. Cererile de congediu mai mari voru fi adressate Ministeriului financeloru. +  Articolul 46Presiedintile Curtei nu va pute acorda congediu de catu pentru causa ne-aperatu necessarie şi bine constatată şi numai întru catu absentia celui care 'lu cere nu va causa suferintia serviciului. La casu candu congediulu va urma a fi cerutu de la Ministeriu, cerirea va trebui a fi insosita de declaraţiunea Presiedintelui ca serviciului permite acea absentia. +  Articolul 47Ori care membru va lipsi fără congediu, va pierde lefa pe tempulu lipsirei sale, care lefa va intra la economii; iar dacă acesta lipsire va trece peste o luna se va socoti demissionatu. +  Articolul 48Nici unu congediu nu se va pute acorda de catu celu multu pentru doue luni în cursulu unui anu. +  Articolul 49Nu se va pute acorda nici cumu congediu dacă nu se voru afla presenti cinci din numerulu membriloru Curtei. +  Titlul U VI Despre referendari grefa şi agenţii curtei +  Articolul 50Referendari assista pe membru Curtei în cercetarea compturiloru, dau lămuririle trebuinciose Curtei şi membriloru în parte; şi sînt datori a face şi alte lucrări în ajutorulu Curtei după insercinarea ce le va da Presiedintile. +  Articolul 51Referendarii se voru numi de Domnitoriu după recomendatia Curtei de compturi prin mijiocirea Ministeriului de finance.Ei voru trebui se aibă etatea celu putinu de 25 ani şi certificatu ca au urmatu cursulu de dreptu administrativu seu de sciintie financiale, se fi servitu celu putinu unu tempu de cinci ani în vre unu Ministeriu. Se voru alege cu preferintia dintra şefii de secţiuni şi şefii comptabili ai acestoru Ministere. +  Articolul 52Grefierulu trebe a ave etate de 30 ani certificatu ca a urmatu cursulu de dreptu administrativu seu de sciintia financiale şi unu serviciu celu putinu de trei ani în partea judecatoresca, elu se va numi de Domnu, după recomandatia Curtei, prin mijlocirea Ministeriului de finance. +  Articolul 53Elu va assista la Adunările generale pentru a nota opiniunile membriloru şi a redige incheiarile şi hotărîrile Curtei. Elu este insercinatu a tene diferite registre precumu şi pe acela alu deliberatiuniloru Curtei. +  Articolul 54Elu este insercinatu a îngriji pentru padirea şi conservarea originaleloru hotărîri, a face se se espeduesca după dinsele esemplare şi comunicaţiile cuvenite, a conserva tote actele ce 'i sînt incredintiate şi tote chartiile grefei. +  Articolul 55Compturile depusse de comptabili voru fi înregistrate după ordinulu numărului şi dilei în care au fostu presentate. +  Articolul 56Grefa Curtei va fi deschisă în tote dilele afară de duminici şi serbatorile legale la orile ficsate de Presiedintile. +  Articolul 57Presiedintile va nota pe marginea originaleloru hotărîri numele tutuloru membriloru presinti la sedintia. +  Articolul 58Originalu unei hotărîri va fi sub-scrisu de membrii ce au luatu parte la judecata, şi de grefieru, iar copiile se voru espedui sub semnatura Presiedintelui şi a grefierului. +  Articolul 59Formula esecutorie a hotărîriloru Curtei va fi redigeata astu-feliu."Noi (Numele Printiului Domnitoriu) cu mila lui Dumnedeu şi vointia Naţionala Domnu României.La toţi de fatia şi viitoriu sănătate,Curtea de compturi a datu următoarea hotărîre:"Copia hotărîrei"Facemu cunoscutu şi ordonamu la toţi agenţii competenţi de a pune în esecutare acesta hotărîre, şi la toţi comandantii şi ofitierii poliţieneşti de a da concursulu loru candu voru fi legalu ceruti.Spre incredintiare, hotărîrea de fatia s'au sub-scrisu de presiedintile Curtei şi de grefieru." +  Articolul 60Grefierulu va subscrie şi va libera certificate protocolite şi estracte de tote actele esite din grefa, archive şi deposite, precumu asemene şi după corespondentia Curtei la casu de trebuintia.Presiedintile va numi unu ajutoru de grefa pentru asemene lucrări. +  Articolul 61Se va numi de Curte după presentatia grefierului, numerulu necessariu de inpiegati pentru serviciului cancelariei. +  Titlul U VII Dispositiuni generale +  Articolul 62În fia-care anu Curtea de compturi, cu o luna înaintea deschiderei sessiunei ordinare a Adunarei va fi datore a întocmi şi publică prin Monitorulu oficialu o espunere generală despre lucrările ei de peste anu, însoţită şi de unu tablou relativu la starea socoteliloru esaminate de dinsa. +  Titlul U VIII Dispositiuni transitorii +  Articolul 63De la publicarea acestei legi, pînă în cursu de cinci ani se acordă dispensa de condiţiunea diplomei seu certificatulu cerutu prin articolii 51 şi 52. +  Articolul 64Ministeriulu de controlul se desfiintieda; tote registrele şi dossarile voru trece la Curtea, de compturi.Tote socotelile cele vechi ale aniloru trecuţi se voru lua îndată în cercetarea Curtei şi se voru lămuri celu multu în terminu de duoi ani.Spre acestu sfirsitu se adaoga provisoriu încă duoi membrii şi duoi referendari ale cărora funcţiuni voru inceta după espirarea acestui terminu. +  Articolul 65De o camdata la cea d'anteiu formare a listeloru nu se voru admite intra candidaţi pentru membrii la Curtea de compturi, de catu persoanele carii se voru fi destinsu printr'unu serviciu de cinci ani celu putinu, mai cu sema în ramulu financialu şi carii voru fi ajunsi în erarhia serviciului pînă la funcţiunile de membrii la Curtea de apelu, presiedinti de Tribunaluri, procurori de Curţi, membrii la fosta Comissiune centrala, membrii seu directori la fosta Eforie a scoleloru, directori de Ministere, prefectii de Districte şi cassieri Centrali. +  Articolul 66Unu regulamentu specialu va regula aplicaţiunea legei de fatia. +  Titlul U IX Despre statului curtei şi retributiune +  Articolul 67Retribuţiunile membriloru Curtei de compturi sînt ficsate după cumu urmedia:Unu Presiedinte. . . . . . . . . . . pe luna lei, 3,000Optu Membrii a 2,500 . . . . . . . . " " 20,000.Unu Procurore. . . . . . . . . . . . " " 2,500.Unu Substitutu . . . . . . . . . . " " 1,200.Optu Referendari a 1,200 . . . . . . " " 9,600.Unu Grefieru . . . . . . . . . . . . " " 1,000.Duoi Ajutori de grefa a 700. . . . . " " 1,400.Unu Registratoru . . . . . . . . . . " " 600.Anu Archivistu . . . . . . . . . . . " " 600.Optu Copisti a 300 . . . . . . . . . " " 2,400.Unu Siefu de usieri. . . . . . . . . " " 250.Patru Usieri a 200 . . . . . . . . . " " 800.Unu Odaiasiu . . . . . . . . . . . . " " 150.---------43,500Acesta lege s'a votatu de Adunarea generală a României, în Sedintia de la 8 Ianuarie 1864, şi s'a adoptatu cu majoritatea de sese-deci şi sese voturi contra de patru.(Sub-semnătu) Vice-preşedinte, Ioan Ghica.--------| L. S.| Secretaru, Paclenu.--------Directorulu Cancelariei, I. Codrescu.Facemu cunoscutu şi ordonamu ca cele de fatie investite cu sigiliulu Statului şi trecute în Monitorulu oficialu, se fia adressate Curtiloru, Tribunaleloru şi Autorităţiloru administrative ca se le înscrie în registrele loru, se le observe şi se face a le observa, şi Ministrulu Nostru Secretaru de Statu la Departamentului Justiţiei este insercinatu a priveghea publicarea loru.Datu în Bucuresci la 24, Ianuarie 1864.ALECSANDRU IOAN--------| S. D.|--------Ministru Secretaru de Statu, Ministru Secretaru dePresiedinte Consiliului Statu la DepartamentuluiMinistriloru, Justiţiei,M. Kogalnicenu. A. Papiu Harian.------------