de inadmisibilitate a sesizării nr. 18a/2015 privind controlul constituționalității
unor prevederi din pct.3 din Hotărârea Guvernului nr. 863 din 1 august 2006,
pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 și pct. 10 din
Regulamentul cu privire la asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi
securitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012
(sporul la salariu pentru secretul de stat și ajutorul material)



Publicat : 11.12.2015
în Monitorul Oficial

Nr. 332-339
    art Nr : 35
    Data intrarii in vigoare : 02.06.2015

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEȘU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Victor POPA, judecători,
cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 15 aprilie 2015,
înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând preliminar sesizarea menţionată,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 2 iunie 2015 în şedinţă închisă,


Pronunţă următoarea decizie:


ÎN FAPT
1. La 15 aprilie 2015, deputaţii în Parlament dnii Artur Reșetnicov și Igor Vremea au adresat Curţii Constituţionale sesizarea, prin care solicită controlul constituţionalităţii unor prevederi din pct.3 al Hotărârii Guvernului nr. 863 din 1 august 2006  cu privire la stabilirea sporurilor la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat, pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice și pct. 10 alineatul doi din Regulamentul cu privire la asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012 privind asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate.
A. Motivele sesizării
2. Motivele sesizării, astfel cum au fost expuse de autorii acesteia, pot fi rezumate după cum urmează.
3. Hotărârea Guvernului nr. 863 din 1 august 2006 stabilește acordarea sporurilor la salariul funcționarilor care au acces la secretul de stat. Pct.3 din hotărâre prevede că sporul nu se acordă militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice.
4. Prevederile pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice stabilesc că în calculul ajutorului material nu se includ indemnizaţiile, inclusiv indemnizaţia lunară conform totalurilor activităţii pe unitate, precum şi alte drepturi băneşti cu caracter de compensare sau unic.
5. Potrivit  pct. 10 alineatul doi din Regulamentul cu privire la asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012 privind asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, în calculul ajutorului material nu se includ indemnizaţiile, inclusiv indemnizaţia lunară conform totalurilor activităţii pe unitate, precum şi alte drepturi băneşti cu caracter de compensare sau unic.
6. Autorii sesizării consideră că prevederile contestate referitoare la stabilirea sporului la salariu pentru secretul de stat şi modalitatea achitării ajutorului material militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă, angajaţi în serviciul apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, contravin articolelor 1 alin. (3), 4, 7, 16, 43 alin. (1), 46 alin. (1), 47 și 54 din Constituţia Republicii Moldova.
B. Legislaţia pertinentă
7. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:


Articolul 1Statul Republica Moldova


„[…]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate.”


Articolul 16 Egalitatea


„(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială.”


Articolul 43 Dreptul la muncă şi la protecţia muncii


„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.
[…]”


Articolul 46 Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia


„(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.
[…]”


Articolul 47 Dreptul la asistenţă şi protecţie socială


„(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.
(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor.”


Articolul 54Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi


„(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.”


Articolul 102 Actele Guvernului


„(1) Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii.
(2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.
(3) Ordonanţele se emit în condiţiile articolului 106/2.
(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau ordonanţei.
(5) Dispoziţiile se emit de Prim-ministru pentru organizarea activităţii interne a Guvernului.”
8. Prevederile relevante ale Legii nr.245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat (M.O., 2009, nr. 45-46, art. 123) sunt următoarele:


Articolul 1 Noţiuni


„În sensul prezentei legi se definesc următoarele noţiuni:
[…]
dreptul de acces la secretul de stat – dreptul persoanei fizice de acces la secretul de stat, iar al persoanei juridice – de a efectua lucrări cu utilizarea informaţiilor atribuite la secret de stat, perfectat în modul stabilit;
[…]
secret de stat – informaţii protejate de stat în domeniul apărării naţionale, economiei, ştiinţei şi tehnicii, relaţiilor externe, securităţii statului, asigurării ordinii de drept şi activităţii autorităţilor publice, a căror divulgare neautorizată sau pierdere este de natură să aducă atingere intereselor şi/sau securităţii Republicii Moldova.”


Articolul 31Compensaţiile acordate cetăţenilor în legătură
cu efectuarea lucrărilor legate de accesul la secretul de stat


„(1) În cazul în care, în virtutea activităţii sale profesionale, cetăţeanul lucrează permanent cu informaţii atribuite la secret de stat, acestuia i se stabileşte un spor la salariu în funcţie de gradul de secretizare a informaţiilor la care are acces.
(2) Colaboratorilor subdiviziunilor de protecţie a informaţiilor atribuite la secret de stat, suplimentar la sporul prevăzut la alin.(1), li se stabilesc sporuri la salariu pentru vechimea în muncă (în serviciu) în cadrul acestor subdiviziuni.
(3) Mărimile şi modul de acordare a sporurilor prevăzute la alin.(1) şi (2), precum şi alte tipuri de compensaţii acordate cetăţenilor care lucrează în condiţii de regim secret se stabilesc de Guvern.”
9. Prevederile relevante ale Legii nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (M.O., 2006, nr. 35-38, art.148) sunt următoarele:
     „Art.6 - (1) Persoanele care deţin funcţii de demnitate publică (cu excepţia celor cu statut de magistrat) au dreptul, pentru activitatea desfăşurată în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, la un salariu lunar stabilit conform anexelor nr.2 şi 3, care reprezintă unica formă de salarizare a lor.
[…]
(3) Pentru păstrarea secretului de stat în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exerciţiul funcţiunii, persoanele care deţin funcţii de demnitate publică (cu excepţia celor cu statut de magistrat) beneficiază lunar de un spor în cuantum de până la 20% din salariul lunar. Mărimea concretă a sporului se stabileşte de Guvern.”
„Art.21 - (1) Militarii, ofiţerii de informaţii şi securitate, colaboratorii Centrului Naţional Anticorupţie, efectivul de trupă şi corpul de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice beneficiază de sporuri la salariul de bază:
a) pentru gradul militar (special);
b) pentru vechime în muncă;
c) pentru categoria de calificare;
d) pentru condiţii speciale de activitate, intensitatea muncii, precum şi pentru îndeplinirea, în regim de urgenţă, a unor sarcini speciale de importanţă majoră;
f) alte sporuri ce ţin de specificul de activitate a unor categorii aparte de personal din organele indicate.
[…]
     (5) Alte sporuri şi suplimente la salariile de bază ce ţin de specificul activităţii unor categorii aparte de personal din organele indicate se acordă în modul, condiţiile şi mărimile stabilite prin hotărâre de Guvern.”
„Art.22 - (1) Conform totalurilor activităţii unităţii în care sunt angajaţi, militarii, efectivul de trupă şi corpul de comandă angajaţi prin contract beneficiază de indemnizaţie lunară în mărime de până la 0,5 salarii lunare, calculate ţinându-se cont de sporurile şi suplimentele stabilite conform actelor normative în vigoare, cu excepţia sporului pentru grad militar (special), sporului pentru grad ştiinţific şi titlu onorific, a indemnizaţiilor şi altor drepturi băneşti cu caracter de compensare sau unic. Indemnizaţia se achită în luna următoare perioadei de gestiune.
[…]
(4) Colaboratorilor organelor indicate la art.19 alin.(1), specificaţi în anexa nr.7, militarilor unităţilor militare, trupelor de carabinieri, precum şi efectivului de trupă şi corpului de comandă ale subdiviziunilor poliţiei, subdiviziunilor sistemului penitenciar, corpului de subofiţeri şi corpului de ofiţeri ai Poliţiei de Frontieră, efectivului de subofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, serviciilor de pază militarizată, de salvatori şi de pompieri şi colaboratorilor de rând ai Centrului Naţional Anticorupţie li se acordă ajutor material în mărimea unui salariu lunar de bază, calculat ţinându-se cont de sporuri şi suplimente.”
„Art.29 - (1) Personalul unităţilor bugetare salarizat în baza Reţelei tarifare unice beneficiază de sporuri la salariul de bază:
[…]
(11) Pentru păstrarea secretului de stat în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exerciţiul funcţiunii, personalul unităţilor bugetare (angajaţii civili) beneficiază lunar de un spor în cuantum de până la 10% din salariul de bază. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor şi mărimea concretă în procente a acestuia se stabilesc de Guvern.”
„Art.31 - Alte sporuri şi suplimente cu caracter stimulator şi de compensare ce ţin de condiţiile specifice de muncă din diferite ramuri sau domenii de activitate din sectorul bugetar se stabilesc în modul şi în mărimile prevăzute de legislaţia în vigoare şi în conformitate cu condiţiile de salarizare stabilite de Guvern pentru ramurile respective.”
10. Prevederile relevante ale Legii nr.317-XV din 18 iulie 2003 privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale (M.O., 2003, nr. 208-210, art. 783) sunt următoarele:


Articolul 11Actele normative ale Guvernului


„(1) Pentru exercitarea atribuţiilor constituţionale şi a celor ce decurg din Legea cu privire la Guvern, pentru organizarea executării legilor, Guvernul adoptă hotărâri şi ordonanţe.
[…]”
11. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 863  din  1 august 2006 cu privire la stabilirea sporurilor la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat (M.O., 2006, nr. 126-130, art. 917) sunt următoarele:
„În scopul executării art.6 alin.(3) şi art.29 alin.(11) din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2006, nr.35-38, art.148), cu modificările şi completările ulterioare, şi în conformitate cu Legea nr.245-XVI din 27 noiembrie 2008 cu privire la secretul de stat (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2009, nr.45-46, art.123), cu modificările şi completările ulterioare, Guvernul […]”
[…]
„1. Pentru păstrarea secretului de stat în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exerciţiul funcţiunii, personalul unităţilor cu autonomie financiară, indiferent de tipul de proprietate şi forma de organizare juridică, beneficiază de un spor în mărime de până la 10% din salariul de bază, iar personalul unităţilor bugetare (angajaţii civili), inclusiv personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, beneficiază lunar de un spor în cuantum de până la 10% din salariul de funcţie.”
[…]
„3. Sporul prevăzut în prezenta hotărâre nu se acordă militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice.”
12. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice (M.O., 2006, nr.91-94, art.692) sunt următoarele:
„16. Militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, precum şi colaboratorilor Centrului Naţional Anticorupţie şi direcţiilor lui teritoriale li se acordă un ajutor material în mărimea unui salariu lunar de funcţie, calculat cu luarea în considerare a sporurilor şi suplimentelor, stabilite conform actelor normative în vigoare. În calculul ajutorului material nu se includ indemnizaţiile, inclusiv indemnizaţia lunară conform totalurilor activităţii pe unitate, precum şi alte drepturi băneşti cu caracter de compensare sau unic, enumerate în prezenta hotărâre.
[...]”
„17. Sporurile, suplimentele şi indemnizaţiile enumerate în prezenta hotărâre se determină conform Regulamentului cu privire la modalitatea de stabilire şi calculare a sporurilor, plăţilor suplimentare şi indemnizaţiilor militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă, elaborat de către Ministerul Apărării, Ministerul Afacerilor Interne, Departamentul Poliţiei de Frontieră, Serviciul de Protecţie şi Pază de Stat, Departamentul Instituţiilor Penitenciare, Centrul Naţional Anticorupţie, Serviciul de Stat de Curieri Speciali.”
13. Prevederile relevante ale Regulamentului cu privire la asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012 privind asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate (M.O., 2012, nr. 85-87, art. 295), sunt următoarele:
„10. Ofiţerilor de informaţii şi securitate li se acordă ajutor material în mărimea unui salariu de funcţie, calculat cu luarea în considerare a sporurilor şi plăţilor suplimentare, stabilite conform actelor normative în vigoare.
În calculul ajutorului material nu se includ indemnizaţiile, inclusiv indemnizaţia lunară conform totalurilor activităţii pe unitate, precum şi alte drepturi băneşti cu caracter de compensare sau unic, enumerate în prezenta hotărâre şi în anexa nr.14 la Hotărârea Guvernului nr.650 din 12 iunie 2006 “Privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice.”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorilor sesizării
14. Potrivit autorilor sesizării, pct. 3 al Hotărârii Guvernului nr. 863 din 1 august 2006, prin care se interzice acordarea sporului pentru acces permanent la secret de stat militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă, angajaţi în serviciul apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, este instituită în contradicţie cu prevederile legii, fără a ţine cont de principiul constituţional al egalităţii, având calitatea de normă primară.
15. Totodată, potrivit autorilor sesizării, prevederile pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice şi pct. 10 alineatul doi din Regulamentul cu privire la asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012 privind asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, diminuează considerabil cuantumul ajutorului material de care beneficiază persoanele vizate în hotărârile de Guvern menţionate. După cum stipulează normele respective, din calculul ajutorului material se exclude indemnizaţia lunară conform totalurilor activităţii pe unitate, care constituie o sumă esenţială în salariul lunar.
B. Aprecierea Curţii
16. Examinând sesizarea sub aspectul admisibilităţii, Curtea reţine următoarele.
17. Curtea Constituţională exercită jurisdicţia constituţională la sesizarea subiecţilor specificaţi în articolul 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 38 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
18. Potrivit prevederilor legale, deputaţii în Parlament sunt subiecţi cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale.
19. La fel, articolul 135 alin.(1) lit. a) din Constituţie, articolul 4 alin.(1) lit. a) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 4 alin.(1)  lit. a) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează instanţa de jurisdicţie constituţională cu atribuţia de control al constituționalității hotărârilor Guvernului.
20. Curtea reţine că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituţie presupune stabilirea corelaţiei dintre normele contestate şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia.
21. Curtea menționează că, în speţă, sesizarea vizează controlul constituţionalităţii pct. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 863 din 1 august 2006, pct. 16, propoziţia a doua din Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 și pct. 10, alineatul doi din Regulamentul cu privire la asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012.
22. Curtea constată că obiectul sesizării se referă la două aspecte, care îi vizează pe militari, efectivul de trupă şi corpul de comandă, angajaţi în serviciul apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice, și anume: 1) lipsa sporului la salariu pentru acces la secretul de stat și 2) neincluderea indemnizației lunare în calculul ajutorului material.
23. Curtea reține că autorii sesizării au pretins încălcarea, prin normele contestate, a articolelor 1 alin. (3), 4, 7, 16, 43 alin. (1), 46 alin. (1), 47 și 54 din Constituţia Republicii Moldova.
24. Astfel, cu referire la invocarea articolelor 1 şi 7 din Constituţie, Curtea reţine că aceste norme constituţionale comportă un caracter generic, constituie imperative de ordin general-obligatoriu, stau la baza oricăror reglementări şi nu pot constitui repere individuale şi separate.
25. În acelaşi timp, normele constituţionale cuprinse la articolele 4, 16 şi 54 nu au o semnificaţie autonomă şi urmează a fi aplicate în combinaţie cu normele constituţionale care garantează un drept fundamental.
26. La fel, Curtea menţionează că autorii sesizării nu au motivat incidenţa normelor constituţionale de la articolele 46 şi 47 asupra prevederilor contestate.
27. În ceea ce priveşte invocarea articolului 43 din Constituţie, în lipsa unor argumente concludente, care ar indica modul în care se încalcă norma constituţională prin prevederile contestate, Curtea constată următoarele.
28. Potrivit art. 72 alin. (3) din Constituţie, Parlamentul adoptă legi organice ce reglementează regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele și protecția socială.
29. În vederea asigurării condiţiilor materiale necesare pentru exercitarea eficientă a atribuţiilor de către salariații unităților bugetare, consolidării potenţialului şi ridicării profesionalismului prin recompensarea adecvată a performanţelor profesionale individuale, la 23 decembrie 2005 Parlamentul a adoptat Legea nr.355-XVI cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar.
30. Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar reglementează modul, condiţiile de salarizare şi mărimile salariilor personalului din autorităţile administraţiei publice, instituţiile şi organizaţiile finanţate de la bugetul public naţional.
31. Astfel, legiuitorul, prin Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005, a stabilit atât salariile, cât și sporurile, suplimentele, indemnizațiile și mărimea (cuantumul) ajutorului material de care beneficiază militarii, ofiţerii de informaţii şi securitate, colaboratorii Centrului Naţional Anticorupţie, efectivul de trupă şi corpul de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice.
32. Articolul 21 din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar enumeră expres sporurile şi suplimentele de care beneficiază militarii, ofiţerii de informaţii şi securitate, colaboratorii Centrului Naţional Anticorupţie, efectivul de trupă şi corpul de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice. Iar alin.(5) al articolului enunțat stabilește că alte sporuri şi suplimente la salariile de bază, ce ţin de specificul activităţii unor categorii aparte de personal din organele indicate, se acordă în modul, condiţiile şi mărimile stabilite prin hotărâre de Guvern.
33. În acest sens, Curtea observă că legiuitorul nu a stabilit expres dreptul salariaţilor menţionaţi supra de a primi sporul la salariu pentru acces la secretul de stat.
34. Totodată, potrivit art. 6 alin (3) din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, pentru păstrarea secretului de stat în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţă în exerciţiul funcţiunii, persoanele care deţin funcţii de demnitate publică (cu excepţia celor cu statut de magistrat) beneficiază lunar de un spor în cuantum de până la 20% din salariul lunar. Mărimea concretă a sporului se stabileşte de Guvern.
35. La fel şi prevederile art.29 alin.(11) din legea invocată stabilesc că, pentru păstrarea secretului de stat în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care ia cunoştinţă în exerciţiul funcţiunii, personalul unităţilor bugetare (angajaţii civili) beneficiază lunar de un spor în cuantum de până la 10% din salariul de bază. Categoriile de personal care beneficiază de acest spor şi mărimea concretă în procente a acestuia se stabilesc de Guvern.
36. Curtea reține că, în scopul executării art.6 alin.(3) şi art.29 alin.(11) din Legea nr.355-XVI din 23 decembrie 2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, Guvernul, la 1 august 2006, a adoptat Hotărârea nr.863 cu privire la stabilirea sporurilor la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat.
37. De asemenea, potrivit articolului 22 alin.(4) din Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, militarilor unităţilor militare, trupelor de carabinieri, precum şi efectivului de trupă şi corpului de comandă ale subdiviziunilor poliţiei, subdiviziunilor sistemului penitenciar, corpului de subofiţeri şi corpului de ofiţeri ai Poliţiei de Frontieră, efectivului de subofiţeri ai Serviciului de Informaţii şi Securitate, serviciilor de pază militarizată, de salvatori şi de pompieri şi colaboratorilor de rând ai Centrului Naţional Anticorupţie li se acordă ajutor material în mărimea unui salariu lunar de bază, calculat ținându-se cont de sporuri şi suplimente.
38. În vederea executării prevederilor legale, Guvernul a adoptat Hotărârile nr. 650 din 12 iunie 2006 și nr. 253 din 20 aprilie 2012, care stabilesc că în calculul ajutorului material nu se includ indemnizaţiile, inclusiv indemnizaţia lunară conform totalurilor activităţii pe unitate, precum şi alte drepturi băneşti cu caracter de compensare sau unic.
39. Curtea reține că, potrivit art.22 alin.(1) al Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, militarii, efectivul de trupă şi corpul de comandă angajaţi prin contract beneficiază de indemnizaţie lunară, care este calculată ținându-se cont de sporurile şi suplimentele stabilite conform actelor normative în vigoare.
40. În același timp, Curtea subliniază că, în conformitate cu prevederile art.22 alin. (4) din legea enunțată, Guvernul a stabilit că sporurile și alte plăți suplimentare urmează a se lua în calcul la stabilirea ajutorului material pentru categoria respectivă de salariați.
41. Curtea menționează că, prin natura sa, ajutorul material este un stimulent financiar la salariul de bază, pe care legiuitorul are deplina legitimitate constituţională de a-l acorda din fonduri publice, în funcţie de veniturile bugetare pe care le realizează statul, acesta neavând, însă, caracterul unor drepturi fundamentale, ci al unor drepturi salariale suplimentare.
42. În Hotărârea nr.30 din 11 decembrie 2014 Curtea a subliniat că,  în baza articolului 43 din Constituţie, statul este obligat să asigure tuturor salariaţilor un salariu minim pe economie, astfel, salariul constituie un drept fundamental protejat. Suplimentele la salariu nu sunt drepturi fundamentale, ci drepturi salariale suplimentare.
43. La fel, în hotărârea enunțată Curtea a menționat că legislativul dispune de competenţa de a acorda funcţionarilor sporuri, stimulente, premii la salariul de bază. Legiuitorul este în drept, totodată, să diferenţieze sporurile în funcţie de categoriile de personal, le poate modifica în diferite perioade de timp, le poate suspenda sau chiar anula.
44. De asemenea, Curtea Europeană a reținut că statul este în măsură să stabilească ce beneficii trebuie plătite angajaţilor săi de la bugetul de stat. Statul poate dispune introducerea, suspendarea sau încetarea plăţii unor astfel de beneficii prin modificări legislative corespunzătoare (Cauza Kechko vs. Ucraina din 8 februarie 2006, §23).
45. Curtea menționează că instituirea şi diminuarea sporurilor, acordarea acestora într-o anumită perioadă de timp, modificarea lor ori încetarea acordării, stabilirea categoriilor de personal salarizat care beneficiază de aceste sporuri, ca şi a altor condiţii şi criterii de acordare, ţin de competenţa exclusivă a legiuitorului.
46. Astfel, cu privire la natura sporului pentru secret de stat și ajutorului material, se constată că sporurile, premiile şi alte stimulente acordate salariaţilor prin acte normative reprezintă drepturi salariale suplimentare, dar nu drepturi fundamentale, consacrate şi garantate de Constituţie. Aşadar, nu se poate vorbi despre drepturi fundamentale atunci când se reclamă neacordarea sporului pentru secret de stat sau neincluderea indemnizațiilor în calculul ajutorului material, aşa încât nu este incident articolul 43 din Constituţie, care garantează dreptul la salariu.
47. Astfel, în temeiul celor expuse, Curtea constată că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru exercitarea controlului constituționalității și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolelor 26 alin. (1), 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională


D E C I D E:


1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din:
- pct.3 din  Hotărârea Guvernului nr. 863 din 1 august 2006  cu privire la stabilirea sporurilor la salariul de funcţie pentru acces permanent la secretul de stat;
- pct. 16 din Hotărârea Guvernului nr. 650 din 12 iunie 2006 privind salarizarea militarilor, efectivului de trupă şi corpului de comandă angajaţi în serviciul organelor apărării naţionale, securităţii statului şi ordinii publice;
- pct. 10 alineatul doi din Regulamentul cu privire la asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 253 din 20 aprilie 2012 privind asigurarea financiară a ofiţerilor de informaţii şi securitate.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.