cu privire la modificarea hotărîrii Comisiei Electorale Centrale
nr. 1029 din 9 decembrie 2011 ”Cu privire la aprobarea structurii
și efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale”



Publicat : 05.02.2016
în Monitorul Oficial

Nr. 25-30
    art Nr : 167
    Data intrarii in vigoare : 08.12.2015

În temeiul art. 18 şi 23 alin. (1) din Codul electoral nr. 1381-XIII din 21 noiembrie 1997, Comisia Electorală Centrală h o t ă r ă ş t e:
1. Punctul 2 din hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr. 1029 din 9 decembrie 2011 ”Cu privire la aprobarea structurii și efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale” va avea următorul cuprins:
”2. Se stabileşte efectivul-limită al Comisiei Electorale Centrale în număr de 56 unităţi de personal, dintre care 3 funcţii de demnitate publică (preşedinte CEC, vicepreşedinte CEC şi secretar CEC), 44 funcţii publice din cadrul Aparatului CEC, 1 funcție de deservire tehnică și asigurarea funcționării Comisiei Electorale Centrale, 4 posturi de specialitate și 4 posturi auxiliare”.
2. Serviciul resurse umane din cadrul Aparatului CEC, împreună cu celelalte subdiviziuni, va completa noul stat de personal în baza noului efectiv-limită aprobat și îl vor expedia, pe suport de hîrtie şi în formă electronică, pentru avizare Cancelariei de Stat.
3. Prezenta hotărîre se transmite Ministerului Finanţelor pentru înregistrarea noului efectiv-limită al Comisiei Electorale Centrale.
4. Prezenta hotărîre intră în vigoare la data adoptării, se publică pe site-ul oficial al Comisiei Electorale Centrale şi în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE COMISIEI
ELECTORALE CENTRALE                                Iurie CIOCAN

Secretar                                                                  Andrei Volentir

Nr. 4344. Chișinău, 8 decembrie 2015.



OPINIE SEPARATĂ


la proiectul de hotărîre a CEC ”Cu privire la modificarea
hotărîrii CEC nr. 1029 din 9 decembrie 2011 ”Cu privire la aprobarea
structurii și efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale”


La 8 decembrie 2015 Comisia a adoptat cu 8 voturi ”Pentru”, 1 vot ”împotrivă” și 0 (zero) voturi ”abținere” proiectul de hotărâre ”Cu privire la modificarea hotărârii CEC nr. 1029 din 9 decembrie 2011 ”Cu privire la aprobarea structurii și efectivului-limită ale Comisiei Electorale Centrale”. Consider hotărârea respectivă și propunerile de modificare a statului de personal ca fiind pripite, analizate superficial, fără a se ține cont de necesitatea asigurării activității continue a Comisiei Electorale Centrale, pornind doar de la structura existentă a Comisiei.
Analiza arată că, deși în cadrul CEC se declară că sunt aplicate procedurile ISO 90001 și 270001, pe parcursul anilor nu s-a ținut cont de necesitatea divizării responsabilităților, așa încât funcțiile de cumpărare a bunurilor, funcțiile de păstrare și cele de utilizare să fie executate de persoane diferite, cu înregistrările de rigoare.
Este alarmant faptul că ștampilele și sigiliile utilizate în alegerile Parlamentare 2014 și cele locale generale 2015 se păstrează la Direcția management alegeri din cadrul Aparatului CEC. Tot această direcție, mai exact șefa acesteia, a fost responsabilă de organizarea confecționării ștampilelor noi, de decontarea celor uzate, de distribuirea acestora către consiliile electorale de circumscripție și recepționarea lor. Mai mult ca atât, procesele-verbale recepționate din teritorii (consilii electorale) deseori sunt contrafăcute, iar semnăturile acelorași membri ai consiliilor diferă evident față de cele care se dețin de observatori sau chiar și de acelea care au fost expediate la CEC, imediat după numărarea voturilor, deși pe ele se mențin ștampilele de securizare. Nu există o evidență strictă a acestora și a altor bunuri, nu există nici sentimentul de răspundere materială, de necesitatea asigurării unei evidențe stricte a materialelor electorale, cum sunt ștampilele, buletinele de vot și certificatele pentru drept de vot, deși anume acestea sunt instrumentele cele mai des utilizate pentru fraudarea alegerilor.
Nu mi-am exprimat părerea privind vinovăția/nevinovăția anumitor persoane concrete din cadrul CEC, ci am opinat asupra necesității divizării responsabilităților și introducerii în structura CEC a unui serviciu sau a unei funcții de depozitar, care nu s-ar afla în subordinea directă a șefului aparatului.
O altă propunere a mea, care nu a fost pronunțată în această ședință, ci cu mai bine de jumătate de an în urmă se referă la necesitatea schimbării structurii CEC în așa fel, încât oricare membru CEC să fie asistat de anumite persoane din cadrul aparatului. Or, în structura actuală întreg aparatul CEC muncește doar pentru o singură persoană, care este și singurul deținător al informației, al mijloacelor financiare, dar și unicul portavoce al CEC. Așa cum am menționat și în ședință doar Iurie Ciocan răspunde la întrebările adresate funcționarilor din cadrul aparatului și chiar membrilor CEC, el ”cunoaște” cel mai bine problemele, inclusiv tehnice. Doar Iurie Ciocan (pentru că dânsul unilateral a numit componența ”comisiei” de cercetare a cauzelor blocării RSA/SIAS ”Alegeri” în 2014 și a cauzelor schimbării echipamentului de storage/stocare a protocoalelor serverelor CEC în 2015 deja după alegeri) a explicat de ce a eșuat funcționarea RSA/SIAS ”Alegeri” în alegerile parlamentare din 30.11.2014, răspuns pe care nu l-a auzit publicul larg, societatea, deși costul acestui sistem plătit din banii publici este apreciat în zeci, dacă nu sute de milioane lei.
Din punct de vedere procedural, președintele ședinței CEC a făcut abuz de poziția sa atât la prezentarea proiectului de hotărîre, cât și la dezbateri, limitând nemotivat orice încercare de a preciza anumite aspecte sau de a expune opinii diferite de cele pe care dânsul le consideră admisibile. În acest sens, este de menționat încercarea membrului CEC, Eduard Răducan, de a pune câteva întrebări, una dintre care a sunat cam în felul următor: Cum de s-au găsit acum mijloace financiare pentru 8 poziții suplimentare, dar anterior tot dl Ciocan Iurie afirma că nu sunt mijloace? Această ca și alte întrebări au fost torpilate de către președintele ședinței.
Pe această cale îndemn membrii CEC să revină la examinarea structurii Aparatului CEC, să analizăm procedurile în perioada electorală și în perioada dintre alegeri și să elaborăm/să adoptăm o structură funcțională, care să asigure obiectivitate și uniformitate în încărcătura de muncă și asta nu numai pentru că un sistem bazat pe procedurile ISO (așa cum pretindem) trebuie să fie funcțional oricând și indiferent de persoana care se află într-o funcție sau alta.

10.12.2015    Ștefan URÎTU,    membru al Comisiei Electorale Centrale