Advanced Search

(concurentă)[expusă în temeiul art.18 alin.(21) din Codul electoralși pct.25 lit. î) din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale]


Published: 2016-08-26
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/moldova/5966105/%2528concurent%2529%255bexpus-n-temeiul-art.18-alin.%252821%2529-din-codul-electorali-pct.25-lit.-%2529-din-regulamentul-cu-privire-la-activitatea-comisiei-electo.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
    1. La data de 27.06.2016, membrii Comisiei Electorale Centrale, a cărei componență nominală a fost confirmată prin Hotărîrea Parlamentului nr.144 din 17.06.2016, s-au întrunit în prima ședință de alegere a președintelui, vicepreședintelui și secretarului Comisiei Electorale Centrale.
2. Nu am votat, precum majoritatea membrilor CEC, pentru Hotărîrea nr.1 din 27.06.2016 cu privire la numirea în funcție a președintelui, vicepreședintelui și secretarului Comisiei Electorale Centrale și, pe cale de consecință, m-am abținut de la vot, deoarece consider că procedura de votare prin vot secret prevăzută de cadrul normativ existent nu a fost respectată.
3. Țin să subliniez că, în fapt, nu mă pronunț împotriva aprobării procesului-verbal privind rezultatele alegerilor conducerii CEC, deoarece în esență această procedură poartă un caracter tehnic de constatare și totalizare a rezultatelor unor alegeri. Cu toate acestea, mi-am exprimat opțiunea prin abținere de la vot din considerentul că însăși procedura de alegere prin vot secret nu a fost respectată și asigurată de către majoritatea membrilor CEC, precum și de către președintele și secretarul ședinței.
4. În speță, obiecțiile și viciile procedurale asupra condițiilor de alegere a noii conduceri a Comisiei Electorale Centrale se referă la faptul că prevederile regulamentare actuale stabilesc modalitatea exactă de exercitare a votului secret de către membrii CEC, or această procedură, din punctul meu de vedere, a fost încălcată și eludată în mod deliberat de majoritatea membrilor CEC, din următoarele considerente.
5. Conform art.16 alin.(4) din Codul electoral, Comisia Electorală Centrală se conduce în activitatea sa de Constituție, de prezentul cod, de legislaţia în vigoare şi de regulamentul comisiei, aprobat prin Hotărîre a acesteia. Astfel, prin Hotărîrea nr.137 din 14.02.2006, Comisia Electorală Centrală a aprobat Regulamentul cu privire la activitatea sa.
6. În cadrul dezbaterilor asupra modalității de votare pentru funcțiile de conducere din cadrul organului electoral central, majoritatea membrilor au optat pentru votul secret, în baza pct.58 din Regulamentul cu privire la activitatea Comisiei Electorale Centrale. Pentru exercitarea acestui exercițiu democratic, au fost pregătite condițiile tehnice necesare pentru asigurarea votului secret. În particular, președintele ședinței a dispus aparatului CEC să asigure tipărirea buletinelor de vot în următoarea formulă: numele, prenumele candidaților și un cerc unde să poată fi aplicată ștampila „Votat”.
7. Aparent, se creează impresia că totul este clar și corect. Însă la acest aspect este de menționat că Regulamentul cu privire la activitatea CEC stabilește reguli clare și precise în raport cu exercitarea votului secret de către membrii Comisiei Electorale Centrale. Astfel, pct.60 din Regulamentul supra nominalizat prevede că: „Pentru exercitarea votului secret se folosesc buletine de vot. Textul buletinelor de vot trebuie să fie clar şi precis. Pentru exprimarea opţiunii se folosesc cuvintele „pro”, „contra” şi „abţinut””.
8. În cadrul dezbaterilor am atenționat colegii asupra necesității de a respecta propriul Regulament de activitate, însă, cu toate că este mai mult decît evidentă obligativitatea respectării normelor regulamentare, majoritatea membrilor CEC au decis, prin vot, să continue procedura greșită, în detrimentul reparării acestei erori de procedură. Pe cale de consecință, am considerat necesar să condiționez participarea mea la vot, subliniind că voi participa la vot doar în cazul și în condițiile în care va fi asigurată respectarea pct.60 din Regulamentul cu privire la activitatea CEC, ceea ce nu s-a făcut. Respectiv, nu am participat la procedura de votare și, ca rezultat, m-am abținut de la aprobarea rezultatelor alegerii conducerii CEC, cu tot respectul de rigoare față de colegii aleși în aceste funcții.
9. Cu titlu de valoare principială, consider că este judicios și esențial ca organul electoral central - instituția independentă de stat, ce are drept misiune și atribuție primordială asigurarea calității și corectitudinii oricăror alegeri, să fie un exemplu indubitabil în acest sens. Or desconsiderarea propriilor reguli în materie electorală, și anume în privința conținutului buletinului de vot, poate să creeze suspiciuni privind credibilitatea și profesionalismul Comisiei Electorale Centrale în ansamblu.
10. Potrivit art.1 alin.(3) din Legea fundamentală, „Republica Moldova este un stat de drept”. Dispozițiile nominalizate din Legea Supremă reprezintă sediul materiei pentru principiul legalității. Principiul legalității, care exprimă obligativitatea respectării cadrului normativ, asigură respectarea ordinii de drept. Ca și principiul supremației Constituției, legalitatea este de esența cerințelor statului de drept, adică a preeminenței legii în reglementarea relațiilor sociale. Principiul legalității, fiind un principiu de rang constituțional, consacră obligativitatea respectării legilor și a calității acestora.
11. Trăsătura esențială a statului de drept o constituie obligativitatea respectării normelor legale. Statul de drept asigură supremația Constituției, corelarea tuturor legilor și tuturor actelor normative cu aceasta, ceea ce înseamnă că acesta „implică, prioritar, respectarea legii, iar statul democratic este prin excelență un stat în care se manifestă domnia legii”. Totodată, principiul securității raporturilor juridice civile constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept, astfel cum acesta este consacrat în mod expres prin dispozițiile art.1 alin.(3) din Legea fundamentală.
12. Principiul legalității este unul de rang constituțional, astfel încît încălcarea legii are drept consecință imediată nesocotirea normelor constituționale. Încălcarea acestei obligații constituționale atrage implicit afectarea principiului statului de drept, consacrat prin art.1 alin.(3) din Legea Supremă.
13. În speță, de menționat, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în jurisprudența sa că, odată ce statul adoptă o soluție normativă, aceasta trebuie să fie pusă în aplicare cu claritate și coerența rezonabilă pentru a evita pe cît este posibil insecuritatea juridică și incertitudinea pentru subiectele de drept vizate de către măsurile de aplicare a acestei soluții [a se vedea Hotărîrea din 01.12.2005 pronunțată în Cauza Păduraru împotriva României, para.92, sau Hotărîrea din 06.12.2007 pronunțată în Cauza Beian împotriva României (nr.1), para.33].
14. Astfel, respectarea normelor legale este o obligație fundamentală într-un stat de drept, iar orice acțiune a autorităților publice trebuie să fie subsumată acestui obiectiv. Or ignorarea dispozițiilor privind procedura de vot secretă prestabilită reprezintă în sine o încălcare a obligațiilor impuse de principiul legalității. O atare conduită pune serioase semne de întrebare cu privire la securitatea raporturilor juridice, întrucît echivalează cu posibilitatea autorităților publice de a ocoli cadrul normativ oricînd și în orice condiții, în timp ce cetățenilor li se impune respectarea acestuia. De altfel, principiul legalității este de esența cerințelor statului de drept, în sensul regulii de bază: „Nimeni nu este mai presus de lege”.
15. Respectiv, se poate observa că, prin nerespectarea normelor privind conținutul buletinului de vot în cadrul alegerii conducerii CEC, se poate determina apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii.
16. Cu titlu de exemplu, ne referim și la cauza Mircea Grosaru c/Romaniei (par. 51), unde CEDO a statuat următoarele: „În speță se ridică întrebarea dacă această lipsă de claritate a regulilor electorale putea da loc unei interpretări arbitrare în momentul aplicării lor. În acest sens, Curtea reamintește că a sancționat deja interpretarea extensivă și, prin urmare, arbitrară a unei prevederi legale în materie electorală [Kovach c/Ucrainei, Lykourezoz c/Greciei]. În opinia Curții, lipsa de claritate a prevederilor relevante în materie le impunea autorităților naționale să fie prudente în interpretarea lor, ținînd cont de impactul direct pe care acestea îl pot avea asupra rezultatului alegerilor.[..] [par. 52]”. În par.57 din aceeași decizie, CEDO a statuat că: „În aceste condiții, Curtea apreciază că lipsa de claritate a legii electorale [..] au încălcat însăși esența drepturilor garantate de art. 3 din Protocolul nr. 1”.
17. La caz, este de menționat și jurisprudența autohtonă a Curții Constituționale care, prin Hotărîrea nr.27 din 20.09.2013, a reținut că: „41. Importanța principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această exigenţă existînd nu doar pentru indivizi, dar în mod egal şi pentru autorităţile publice şi private. În măsura în care legalitatea vizează actele agenţilor publici, exigența este ca aceştia să acţioneze în limita atribuţiilor care le-au fost conferite (§42, Raportul privind preeminenţa dreptului, adoptat de Comisia de la Veneţia la cea de-a 86 sesiune plenară, 2011)”.
18. Aplicînd ad similis observațiile Înaltelor Foruri Jurisdicționale, observăm că procedura de alegere a noii conduceri CEC, prevăzută de cadrul normativ existent, nu s-a respectat. Astfel, această realitate juridică face ca Hotărîrea Comisiei Electorale Centrale nr.1 din 27.06.2016 să înfrîngă principul legalității în sensul conferit de jurisprudența constituțională și a CEDO.
19. Într-o atare ipoteză cînd nu se ține cont, așa cum s-a specificat mai sus, de rigorile procedurale impuse de cadrul normativ, chiar dacă Curtea Constituțională nu poate cenzura actele de numire sau de revocare sub aspectul respectării normelor de drept material, aceasta este obligată să cenzureze aspectele de procedură a acestor acte. Or, prin Hotărîrea nr.29 din 21.12.2010, Curtea Constituționlă a stabilit că și în privința președintelui, viepreședintelui, secretarului și membrului CEC, actele de numire / revocare în funcție pot face obiect al controlului constituționalității sub aspectul formei şi procedurii de adoptare.
20. Este de menționat că, deși statutul Comisiei Electorale Centrale nu este reglementat distinct în Constituție, nu putem să nu remarcăm importanța acestei instituții pentru asigurarea drepturilor constituționale ale cetățenilor de a alege, de a fi aleși şi de a-şi exprima prin vot atitudinea și/sau opțiunea privind cele mai importante probleme ale statului şi ale societăţii în ansamblu.
21. Organul electoral central este autoritatea de stat independentă, înfiinţată pentru realizarea politicii electorale în scopul unei bune desfăşurări a alegerilor, pentru supravegherea întregului proces electoral, precum şi pentru controlul respectării prevederilor legale privind finanţarea partidelor politice şi a campaniilor electorale.
22. Inter alia, în cadrul ședinței privind alegerea noii conduceri a CEC, am propus colegilor să atragem atenția și la experiența profesională a candidaților la funcțiile de președinte, vicepreședinte și secretar al CEC, or aceștia obțin statut de persoane ce ocupă funcții de demnitate publică odată cu alegerea lor în aceste funcții. Deși Codul electoral și Legea nr.199 din 16.07.2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică nu prevăd un minim de cerințe necesare pentru ocuparea acestor funcții, am considerat firesc ca, în scopul alegerii celor mai competenți și profesioniști colegi, să luăm drept indicator minimum de bază cel puțin cerințele specifice necesare pentru șeful Aparatului CEC, stabilite prin Legea nr.155 din 21.07.2011 pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice. Potrivit acestei legi (care este racordată la legislația UE), aceste cerințe ar fi următoarele: 5 ani de experienţă profesională în domeniu, cunoaşterea unei limbi de circulaţie internaţională (nivel B2), experienţă managerială de cel puţin 2 ani etc. Cu tot respectul față de majoritatea membrilor CEC, propunerea în cauză a fost considerată drept o părere, fără a fi tratată ca atare.
23. La fel, țin să atrag atenția că în cadrul dezbaterilor din ședință am propus membrilor CEC să completăm hotărîrea aprobată cu un punct nou privind validarea mandatelor președintelui, vicepreședintelui și secretarului CEC. Această propunere derivă din art.6 alin.(2) al Legii nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, care prevede că: „În cazul în care ocuparea funcţiei de demnitate publică are loc prin alegeri, temeiul legal al apariţiei raportului de exercitare a funcţiei este validarea mandatului de către autoritatea competentă, dacă legea specială nu prevede altfel”.
24. Din punctul meu de vedere, legea specială în privința mandatelor și funcțiilor de demnitate publică din cadrul CEC (președintele, vicepreședintele și secretarul) este Legea nr.199/2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică, și nu prevederile Codului electoral. Or normele din Codul electoral obțin statut de lege specială doar în materie / raporturi electorale și sub nici o formă nu pot avea caracter de lege specială în domeniul funcțiilor de demnitate publică.
25. În același context, nu mă pot ralia poziției dlui Maxim Lebedinschi care se bazează pe art.17 alin.(3) din Codul electoral, potrivit căruia preşedintele, vicepreşedintele şi secretarul Comisiei deţin funcţii de demnitate publică obţinute prin numire. În realitate, ocuparea funcţiilor de demnitate publică în speță a avut loc, indubitabil, prin alegeri. Or, dacă am accepta că aceste funcții se obțin prin efectul numirii, atunci apare întrebarea firească: care a fost rolul acestor alegeri?
26. În condițiile sociopolitice actuale ale Republicii Moldova, fortificarea și implementarea sistemului normativ-electoral și a capacității de control în vederea unui proces electoral corect și stabil rămîne o prioritate de bază a statului și a societății. În același timp, reglementările legale în domeniu urmează a fi determinate și de cerințele și standardele internaționale în sfera electorală. Or, un proces electoral fragil reprezintă o amenințare pentru încrederea cetățenilor în instituțiile statului. Prin urmare, este nevoie de un sistem electoral fundamental care să se bucure de încrederea cetățenilor în procesul electoral, de o cultură a controlului electoral.
27. În lumina celor expuse, chiar dacă nesocotirea procedurilor regulamentare a fost acceptată prin votul majorității membrilor CEC, un asemenea vot nu poate acoperi eroarea la modalitatea de votare prin procedură secretă, admisă deliberat de majoritatea membrilor Comisiei Electorale Centrale care, prin definiție, trebuie să asigure corectitudinea oricăror alegeri și, prin propriul exemplu, trebuie să demonstreze că alegerile în Republica Moldova sînt și vor fi legale, corecte și imparțiale.
28. Pe cale de consecință, consider judicios ca majoritatea membrilor Comisiei Electorale Centrale să-și revadă poziția, iar la următoarea ședință să fie anulată Hotărîrea nr.1 din 27.06.2016 și să alegem conducerea CEC în strictă conformitate cu normele regulamentare.
29. În concluzie, țin să subliniez că respectarea regulilor prestabilite este o garanție a  democrației şi statului de drept, ca principii fundamentale ale statului Republica Moldova. Prin urmare, ar fi contrar spiritului normelor electorale de a le folosi pentru limitarea democraţiei sau pentru îndepărtarea de la esența statului de drept, or încălcarea deliberată de către majoritatea membrilor CEC a procedurii regulamentare de votare secretă anume conţine și poate suporta asemenea riscuri.