Advanced Search

de inadmisibilitate a sesizării nr. 43b/2015 pentru interpretarea articolelor 96 alin. (2), 98 alin. (3) şi 106 din Constituţia Republicii Moldova și exercitarea controlului constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 181 din 29 octombrie 2015 privin


Published: 2016-03-25
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/moldova/5966084/de-inadmisibilitate-a-sesizrii-nr.-43b-2015-pentru-interpretarea-articolelor-96-alin.-%25282%2529%252c-98-alin.-%25283%2529-i-106-din-constituia-republicii-mold.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
    Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEȘU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Victor POPA, judecători,
cu participarea dnei Aliona Balaban, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 4 noiembrie 2015,
înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând preliminar sesizarea menţionată,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 9 noiembrie 2015 în şedinţă închisă,
Pronunţă următoarea decizie:


ÎN FAPT


1. La 4 noiembrie 2015, deputații din fracțiunea parlamentară a Partidului Liberal Democrat din Moldova au adresat Curţii Constituţionale sesizarea pentru interpretarea articolelor 96 alin. (2), 98 alin. (3) și 106 din Constituţia Republicii Moldova.
2. Prin aceeaşi sesizare, deputaţii au solicitat exercitarea controlului constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 181 din 29 octombrie 2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului.


A. Motivele sesizării


3. Autorii sesizării au solicitat interpretarea articolelor 96 alin. (2), 98 alin. (3) şi 106 din Constituţia Republicii Moldova prin raportare la următoarele întrebări:
„1. Poate fi demis Guvernul prin moţiune de cenzură ce are ca temei pretinse suspiciuni de corupţie, care nu au fost probate?
2. Poate fi adoptată de către Parlament o moţiune de cenzură bazată pe suspiciuni de corupţie faţă de o persoană concretă, ce deţine funcţia de Prim-ministru ori membru al Guvernului, fără a deţine sau a exista informaţii de la organele de urmărire penală privind o bănuială rezonabilă în acest sens?”
4. Invocând principiul statului de drept, consfințit în articolul 1 alin. (3) din Constituție, autorii sesizării consideră că Hotărârea Parlamentului nr.181 din 29 octombrie 2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului este neconstituţională.


B. Legislația pertinentă


5. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:


Articolul 1Statul Republica Moldova


„[…]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.”


Articolul 96 Rolul


„(1) Guvernul asigură realizarea politicii interne şi externe a statului şi exercită conducerea generală a administraţiei publice.
(2) În exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament.”


Articolul 98Învestitura


„[…]
(3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
[…].”


Articolul 100Încetarea funcţiei de membru al Guvernului


„Funcţia de membru al Guvernului încetează în caz de demisie, de revocare, de incompatibilitate sau de deces.”


Articolul 103Încetarea mandatului


„(1) Guvernul îşi exercită mandatul până la data validării alegerilor pentru un nou Parlament.
(2) Guvernul, în cazul exprimării votului de neîncredere de către Parlament, al demisiei Prim-ministrului sau în condiţiile alineatului (1), îndeplineşte numai funcţiile de administrare a treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.”


Articolul 106Exprimarea neîncrederii


„(1) Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, îşi poate exprima neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii deputaţilor.
(2) Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării în Parlament.”


ÎN DREPTA. Argumentele autorilor sesizării


6. Potrivit autorilor sesizării, retragerea încrederii faţă de Prim-ministru pentru pretinse motive de corupţie, care nu au fost probate, pune întregul cabinet de miniştri în situaţia de incompatibilitate politică şi, prin urmare, în imposibilitatea de a-şi exercita funcţiile specifice puterii executive.
7. Autorii sesizării susțin că moţiunea de cenzură, ce are drept temei suspiciuni de corupţie împotriva Prim-ministrului, neconfirmate prin date oficiale de către organele de urmărire penală sau prin alte documente, nu poate fi votată şi reprezintă o sfidare a principiilor statului de drept.
8. Din aceste motive, autorii sesizării consideră neconstituțională Hotărârea nr.181 din 29 octombrie 2015, prin care Parlamentul şi-a exprimat votul de neîncredere asupra activităţii Guvernului.


B. Aprecierea Curţii


9. Curtea reţine că, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Constituţie, articolului 4 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolului 4 alin. (1) lit. a) și lit. b) din Codul jurisdicţiei constituţionale, controlul constituționalității hotărârilor Parlamentului și interpretarea Constituţiei ţin de competenţa Curţii Constituţionale.
10. Curtea menționează că deputatul în Parlament este abilitat cu dreptul de a sesiza Curtea Constituțională, în conformitate cu articolele 25 lit. g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin. (1) lit. g) din Codul jurisdicţiei constituţionale.
11. Curtea reține că prerogativa care i-a fost acordată prin articolul 135 alin. (1) lit. b) din Constituţie presupune stabilirea sensului autentic şi deplin al normelor constituţionale, care poate fi realizată prin interpretarea textuală sau funcţională, în măsura în care poate fi dedusă din textul Constituţiei, ținând cont de caracterul generic al normei. Necesitatea interpretării trebuie să fie confirmată prin esenţa problemei de drept rezultată din caracterul neuniform al dispoziţiilor constituţionale.
12. Concomitent, Curtea reţine că interpretarea dispoziţiilor constituţionale comportă caracter oficial şi obligatoriu pentru toţi subiecţii raporturilor juridice.
13. Având în vedere importanţa interpretării dispoziţiilor constituţionale, Curtea Constituţională tratează sesizările de acest caracter cu o exigenţă deosebită. Prin urmare, acestea pot fi acceptate pentru examinare în fond doar în cazul în care dispoziţia constituţională, a cărei interpretare se solicită, este incertă, ambiguă sau incompletă.
14. Curtea reține că sesizarea prezentată vizează interpretarea articolelor 96 alin. (2), 98 alin. (3) şi 106 din Constituţie, sub aspectul elucidării faptului dacă poate fi demis Guvernul prin moţiune de cenzură, având ca temei pretinse suspiciuni de corupţie, care nu au fost probate de organele de drept competente.
15. De asemenea, prin raportare la întrebările formulate și cu invocarea principiului statului de drept, a fost solicitat controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 181 din 29 octombrie 2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului.
16. Curtea menționează că prevederile articolului 96 alin. (2) din Constituție stabilesc că, în exercitarea atribuţiilor, Guvernul se conduce de programul său de activitate, acceptat de Parlament. Totodată, în condițiile articolului 98 alin. (3) din Constituție, programul de activitate al candidatului la funcția de Prim-ministru se dezbate în ședința Parlamentului.
17. Ținând cont de obiectul de reglementare al prevederilor articolelor 96 alin. (2), 98 alin. (3) din Constituție, Curtea constată că întrebările formulate de autorii sesizării nu pot fi raportate la normele a căror interpretare se solicită, or, acestea vizează în exclusivitate programul de activitate al Guvernului.
18. În ceea ce ține de interpretarea articolului 106 din Legea Supremă, Curtea reține că potrivit acestuia: „Parlamentul, la propunerea a cel puţin o pătrime din deputaţi, îşi poate exprima neîncrederea în Guvern, cu votul majorităţii deputaţilor. Iniţiativa de exprimare a neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării în Parlament.”
19. Curtea menționează că norma constituțională cuprinde trei condiții pentru exprimarea de către Parlament a votului de neîncredere Guvernului, și anume: 1) propunerea să fie inițiată de cel puțin o pătrime din deputați; 2) exprimarea neîncrederii se face cu votul majorității deputaților; 3) propunerea privind exprimarea neîncrederii se examinează după 3 zile de la data prezentării acesteia în Parlament.
20. Curtea subliniază că, potrivit normei constituționale enunțate, legiuitorul constituant nu a condiționat exprimarea neîncrederii faţă de Guvern de existența anumitor motive. Respectiv, Parlamentul poate exprima votul său de neîncredere Guvernului în lipsa oricărui temei și doar cu respectarea condițiilor cuprinse în articolul 106 din Constituție.
21. De asemenea, Curtea reține că articolul 106 din Constituție se aplică separat fără a fi coroborat cu alte norme constituționale.
22. În Hotărârea nr.4 din 22 aprilie 2013 Curtea a reținut:
„79. Prin adoptarea moţiunii de cenzură, mandatul de încredere acordat de Parlament încetează, iar executivul este demis. Rezultă că mandatul de încredere are nu numai semnificaţia învestirii, pe baza sa, a executivului, dar şi a necesităţii ca, pe toată durata misiunii sale, acesta să se bucure de sprijinul majorităţii parlamentare, prin votul căreia s-a format. Atunci când acest sprijin, şi deci încrederea pe care o presupune, nu mai există, adoptarea moţiunii de cenzură creează posibilitatea ca, prin formarea unui nou executiv, echilibrul dintre puterea legislativă şi cea executivă să fie restabilit. Astfel, moţiunea de cenzură este instrumentul juridic prin care Parlamentul poate retrage încrederea acordată executivului.”
23. În concluzie, Curtea constată că dispoziţiile constituţionale, a căror interpretare se solicită, nu conţin ambiguităţi, imprecizii sau neclarităţi, motiv pentru care nu necesită a fi interpretate de Curtea Constituţională.
24. Totodată, Curtea reține că alegațiile autorilor sesizării în partea ce ține de controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 181 din 29 octombrie 2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului, la fel, sunt fundamentate pe argumentele invocate în susținerea interpretării solicitate, fapt pentru care sesizarea nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională


D E C I D E:


1. Se declară inadmisibilă sesizarea fracțiunii parlamentare a Partidului Liberal Democrat din Moldova pentru interpretarea articolelor 96 alin. (2), 98 alin. (3) şi 106 din Constituţia Republicii Moldova și controlul constituționalității Hotărârii Parlamentului nr. 181 din 29 octombrie 2015 privind exprimarea votului de neîncredere Guvernului.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                              Alexandru TĂNASE