Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEȘU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Victor POPA, judecători,
cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 15 martie 2016,
înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând preliminar sesizarea menţionată,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 16 martie 2016 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La 15 martie 2016, Președintele Republicii Moldova, dl Nicolae Timofti, a adresat Curţii Constituţionale sesizarea prin care solicită interpretarea articolului 90 alin.(1) coroborat cu articolele 80 alin. (1) și alin. (2) și 91 din Constituția Republicii Moldova.
A. Motivele sesizării
2. Autorul sesizării a solicitat interpretarea dispozițiilor constituționale menționate, cu elucidarea următoarelor aspecte:
1. Apariţia vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în condiţiile art. 90 alin. (1) din Constituţie, în legătură cu expirarea a patru ani de la depunerea jurământului, este temei pentru asigurarea interimatului funcţiei, în conformitate cu art. 91 din Constituție?    2. Când expiră mandatul Preşedintelui Nicolae Timofti, care a fost ales la 16 martie 2012 şi a depus jurământul la 23 martie 2012, ținând cont de prevederile Hotărârii Curţii Constituţionale nr. 7 din 4 martie 2016, care au restabilit alegerea şefului statului prin votul direct al cetățenilor?
B. Legislaţia pertinentă
3. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:


Articolul 77Preşedintele Republicii Moldova, şeful statului


„(1) Preşedintele Republicii Moldova este şeful statului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova reprezintă statul şi este garantul suveranităţii, independenţei naţionale, al unităţii şi integrităţii teritoriale a ţării.”


Articolul 80Durata mandatului


„(1) Mandatul Preşedintelui Republicii Moldova durează 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.
(2) Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou-ales.
[…]”


Articolul 90Vacanţa funcţiei


„(1) Vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova intervine în caz de expirare a mandatului, de demisie, de demitere, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.
(2) Cererea de demisie a Preşedintelui Republicii Moldova este prezentată Parlamentului, care se pronunţă asupra ei.
(3) Imposibilitatea exercitării atribuţiilor mai mult de 60 de zile de către Preşedintele Republicii Moldova este confirmată de Curtea Constituţională în termen de 30 de zile de la sesizare.
(4) În termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Preşedinte.”


Articolul 91Interimatul funcţiei


„Dacă funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova devine vacantă sau dacă Preşedintele este demis, ori dacă se află în imposibilitatea temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de Preşedintele Parlamentului sau de Primul-ministru.”
ÎN DREPT     A. Argumentele autorului sesizării
4. Autorul sesizării susține că necesitatea interpretării articolului 90 alin.(1) din Constituție a fost generată de adoptarea de către Curtea Constituţională a Hotărârii nr. 7 din 4 martie 2016 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Legii nr. 1115-XIV din 5 iulie 2000 cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova.
5. Autorul sesizării menționează că, potrivit art. 80 alin. (2) din Constituţie, durata constituțională a mandatului Preşedintelui Republicii Moldova începe din ziua depunerii jurământului şi durează până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou-ales.
6. În opinia sa, expirarea a patru ani de la depunerea jurământului de către Preşedintele republicii nu semnifică întotdeauna şi expirarea mandatului, şi, în orice caz, nu impune asigurarea interimatului funcţiei de şef al statului.
7. Prin urmare, mandatul Preşedintelui Nicolae Timofti, ales la 16 martie 2012, a început în ziua depunerii jurământului la 23 martie 2012 şi va dura până la depunerea jurământului de către Preşedintele care va fi ales în cadrul alegerilor organizate conform prevederilor din Constituţie, revigorate prin Hotărârea nr. 7 din 4 martie 2016.
8. Totodată, autorul sesizării, analizând normele constituţionale de la art. 90 alin. (1) şi cele de la art. 80 alin. (1) şi (2) prin raportare la actualul mandat al Preşedintelui Republicii Moldova şi jurisprudenţa recentă a Curţii Constituţionale, a constatat unele neclarități la aplicarea acestor prevederi din Constituţie, caz ce poate fi soluţionat doar de către Înalta Curte, prin interpretarea normelor respective, în vederea eliminării neclarităților, divergenţelor juridice, dar şi pentru determinarea sensului exact al normei constituţionale.
B. Aprecierea Curţii
9. Examinând sesizarea sub aspectul admisibilității, Curtea constată următoarele.
10. Curtea Constituţională exercită jurisdicţia constituţională la sesizarea subiecţilor specificaţi în articolul 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 38 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
11. Potrivit prevederilor legale, Președintele Republicii Moldova este subiect cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale.
12. La fel, articolul 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, articolul 4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 4 alin.(1) lit.b) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează instanţa de jurisdicţie constituţională cu atribuţia de interpretare a Constituţiei.
13. În mai multe hotărâri ale sale, Curtea a reţinut că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie presupune stabilirea sensului autentic şi deplin al normelor constituţionale, care poate fi realizată prin interpretarea textuală sau funcţională, în măsura în care poate fi dedusă din textul Constituţiei, ţinând cont de caracterul generic al normei, situaţiile concrete pe care legiuitorul nu avea cum să le prevadă la momentul elaborării normei, reglementările ulterioare, situaţiile complexe în care norma trebuie aplicată.
14. Având în vedere importanţa interpretării dispoziţiilor constituţionale, Curtea Constituţională tratează sesizările de acest caracter cu o exigenţă deosebită. Acestea pot fi acceptate pentru examinare în fond doar în cazul în care dispoziţia constituţională, a cărei interpretare se solicită, este incertă, ambiguă sau incompletă şi în cazul în care Curtea nu s-a pronunţat anterior.
15. Concomitent, Curtea reţine că interpretarea dată dispoziţiilor constituţionale comportă caracter oficial şi obligatoriu pentru toţi subiecţii raporturilor juridice.
16. Curtea constată că autorul sesizării a solicitat interpretarea prevederilor constituționale ale articolului 90 alin.(1) coroborate cu articolele 80 alin. (1) şi (2) şi 91 din Constituţie în partea ce ține de: (1) vacanța funcției de Președinte în caz de expirare a mandatului; (2) extinderea exercitării atribuțiilor până la depunerea jurământului de către Președintele nou-ales, precum și (3) situațiile în care intervine interimatul funcției.
17. Curtea reține că dispoziţiile articolelor 80 alin.(1) şi (2), 90 şi 91 din Constituţie au fost interpretate anterior prin Hotărârea nr.43 din 14 decembrie 2000.
18. În acest sens, în Hotărârea nr.43 din 14 decembrie 2000, Curtea a menționat:
„[…] conform prevederilor art. 80 alin. (1) şi (2) din Constituţie, curgerea termenului mandatului Preşedintelui Republicii Moldova începe de la data depunerii jurământului şi durează până la depunerea jurământului de Preşedintele nou-ales. În situaţiile invocate în art. 90 alin. (1) din Legea Supremă, care stabilesc cazurile de întrerupere a curgerii termenului mandatului prezidenţial, intervine vacanţa funcţiei. Aceste situaţii sunt: demisia, demiterea din funcţie, imposibilitatea definitivă a exercitării atribuţiilor sau decesul. Imposibilitatea definitivă a exercitării atribuţiilor şi decesul pot fi calificate drept circumstanţe „naturale sau obiective”. Demiterea din funcţie sau demisia din iniţiativa Preşedintelui pot fi calificate drept circumstanţe „voluntare sau subiective”, apărute ca urmare a iniţiativei subiecţilor cu drept de a decide demiterea sau demisia.”
19. Cu referire la situațiile în care intervine interimatul, în respectiva hotărâre Curtea a menționat:
„Examinând dispoziţiile art.90 alin.(1) în coroborare cu cele ale art.91 din Constituţie, Curtea Constituţională relevă că instituirea interimatului funcţiei de Preşedinte al republicii urmăreşte asigurarea continuităţii exercitării funcţiei şefului statului, în cazul în care Preşedintele nu îşi mai poate exercita atribuţiile, astfel, această situaţie urmând a fi calificată drept vacanţă a funcţiei cauzată de demisia, demiterea Preşedintelui, de imposibilitatea temporară sau definitivă de a-şi exercita atribuţiile sau de deces.”
20. Conform dispozitivului Hotărârii Curții Constituționale nr.43 din 14 decembrie 2000, în cazul apariţiei vacanţei funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova în condiţiile art.90 alin.(1) din Constituţie în legătură cu expirarea duratei mandatului, prevăzute la art. 80 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova îşi exercită mandatul, potrivit art.80 alin.(2) din Constituţie, până la depunerea jurământului de către Preşedintele nou-ales.
21. De asemenea, interimatul funcţiei de Preşedinte al Republicii Moldova, survine doar în caz de vacanţă a funcţiei în urma demisiei sau demiterii Preşedintelui, a imposibilității temporare sau definitive de a-şi exercita atribuţiile sau a decesului și se asigură în conformitate cu art.91 din Constituţie (în ordine, de Președintele Parlamentului sau de Primul-ministru).
22. În contextul constatărilor anterioare, Curtea reține că extinderea atribuțiilor Președintelui Republicii Moldova până la depunerea jurământului de către Președintele nou-ales nu poate fi calificată ca  exercitare a interimatului.
23. În același timp, cu referire la Hotărârea nr. 7 din 4 martie 2016, prin care au fost declarate neconstituționale unele prevederi ale articolului I al Legii nr.1115-XIV din 5 iulie 2000 pentru modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova și s-a dispus revigorarea mecanismului legal anterior modificării Constituţiei, ce ar asigura alegerea Preşedintelui prin vot direct de către cetăţeni, Curtea a subliniat că efectele acesteia nu se extind asupra Preşedintelui Republicii Moldova, ales prin votul Parlamentului exprimat la 16 martie 2012. Astfel, acesta rămâne în funcţie până la expirarea mandatului pentru care a fost ales, precum prevăd dispozițiile articolului 80 alineatul (2) din Constituție, și anume până la depunerea jurământului de către Președintele nou-ales.
24. Prin urmare, Curtea stabilește că, întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a determina schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât considerentele, cât şi dispozitivul hotărârii menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză.
25. Concluzionând, Curtea reține că aspectele abordate în sesizare au fost soluționate anterior de instanța de contencios constituțional. Astfel, constatând existența unei identități de obiect, Curtea menționează că sesizarea nu întrunește condițiile de admisibilitate pentru interpretarea prevederilor constituționale invocate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în conformitate cu prevederile articolelor 26 alin. (1), 31 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională


D E C I D E:


1. Se declară inadmisibilă sesizarea Președintelui Republicii Moldova, dl Nicolae Timofti, privind interpretarea articolului 90 alin.(1) coroborat cu articolele 80 alin. (1) și alin. (2) și 91 din Constituție.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                     Alexandru TĂNASE