Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Tudor PANȚÎRU,
Dl Victor POPA,  judecători,
cu participarea dlui Maxim Iurcu, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 18 ianuarie 2016,
înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizarii menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 26 februarie 2016 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La 18 ianuarie 2016, deputaţii în Parlament, dnii Vladimir Ţurcan, Vasile Bolea şi Grigore Novac, au adresat Curţii Constituţionale sesizarea privind interpretarea articolului 98 din Constituţie.
A. Motivele sesizării
2. Autorii sesizării au solicitat interpretarea prevederilor constituţionale enunţate sub următoarele aspecte:
„1. Au dreptul deputaţii în Parlamentul Republicii Moldova, care deţin concomitent şi calitatea de candidat la funcţia de ministru în noul Guvern, căruia urma să i se acorde vot de încredere, să participe la procedura de vot?
2. În cazul în care nu au dreptul, atunci deputaţii care se află în asemenea situaţie de conflict de interese se abţin de la vot sau nu participă în nici un mod la examinarea şi dezbaterea acestei întrebări?
3. Care sunt consecinţele juridice ale acestor voturi?”
B. Legislația pertinentă
3. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:


Articolul 98Învestitura


„(1) După consultarea fracţiunilor parlamentare, Preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de Prim-ministru.
(2) Candidatul pentru funcţia de Prim-ministru va cere, în termen de 15 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului de activitate şi a întregii liste a Guvernului.
(3) Programul de activitate şi lista Guvernului se dezbat în şedinţa Parlamentului. Acesta acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor aleşi.
(4) În baza votului de încredere acordat de Parlament, Preşedintele Republicii Moldova numeşte Guvernul.
(5) Guvernul îşi exercită atribuţiile din ziua depunerii jurământului de către membrii lui în faţa Preşedintelui Republicii Moldova.
(6) În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a funcţiei, Preşedintele Republicii Moldova revocă şi numeşte, la propunerea Prim-ministrului, pe unii membri ai Guvernului.”
4. Prevederile relevante ale Legii nr. 16-XVI din 15 februarie 2008 cu privire la conflictul de interese (M.O., 2008, nr. 94-96, art. 351) sunt următoarele:


Articolul 2Noţiuni principale


„Noţiunile prezentate în prezenta lege au următorul sens:
[…] conflict de interese – conflictul dintre exercitarea atribuţiilor funcţiei deţinute şi interesele personale ale persoanelor prevăzute la art.3, în calitatea lor de persoane private, care ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obiectivă şi imparţială a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin potrivit legii; [...]”


Articolul 3 Subiecţii declarării intereselor personale


„(1) Subiecţi ai declarării intereselor personale sânt:
a) persoanele care deţin funcţii de demnitate publică prevăzute în anexa la Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcţii de demnitate publică;
b) membrii Consiliului de observatori al Instituţiei Publice Naţionale a Audiovizualului Compania „Teleradio-Moldova”; deputaţii în Adunarea Populară a unităţii teritoriale autonome Găgăuzia; directorul general adjunct al Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină;
c) conducătorii şi adjuncţii acestora din cadrul autorităţii administrative (instituţiei publice) subordonate organului central de specialitate, din cadrul întreprinderii de stat sau municipale, societăţii comerciale cu capital de stat majoritar, instituţiei financiare cu capital de stat total sau majoritar;
d) persoanele cu funcţii de conducere şi de control în instituţiile din cadrul sistemului de învățământ de stat şi sistemului de sănătate publică;
e) personalul din cabinetul persoanelor cu funcţii de demnitate publică;
f) funcţionarii publici, inclusiv cei cu statut special.
(2) Prevederile prezentei legi se aplică şi persoanelor care sânt împuternicite, conform actelor legislative, să ia decizii în privinţa bunurilor aflate în proprietatea statului sau în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale, inclusiv în privinţa mijloacelor băneşti, ori care au dreptul de a dispune de astfel de bunuri, precum şi persoanelor care nu sânt funcţionari publici, dar cărora statul le deleagă temporar una dintre aceste atribuţii.”


Articolul 9Obligaţiile persoanelor cărora li se aplică legea


„(1) Persoana prevăzută la art.3 va informa imediat, dar nu mai târziu de 3 zile de la data constatării, în scris, şeful ierarhic sau organul ierarhic superior despre:
a) interesul, al său ori al persoanelor apropiate, legat de decizia pe care trebuie să o ia personal sau la luarea căreia trebuie să participe, ori de acţiunea pe care trebuie să o întreprindă în îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu;
b) calitatea, a sa ori a persoanelor apropiate, de fondator, acţionar, asociat, membru al consiliului de administraţie, membru al comisiei de control sau de revizie a unei persoane juridice (comerciale sau necomerciale), dacă această persoană juridică a primit de la organizaţia publică în care activează bunuri, inclusiv mijloace băneşti, credite garantate de stat ori de autoritatea administraţiei publice locale sau o comandă de achiziţie publică.
(2) Preşedintele Republicii Moldova, deputaţii în Parlament, membrii Guvernului şi alţi conducători ai organizaţiilor publice vor anunţa Comisia Naţională de Integritate despre conflictele de interese specificate la alin.(1) în care se află.
(3) Persoanei care deţine o funcţie publică îi sînt interzise relaţii de serviciu cu o persoană care a lucrat anterior într-o autoritate publică dacă aceasta cade sub incidenţa restricţiilor prevăzute la art.22 alin.(1).”
ÎN DREPT
A. Argumentele autorilor sesizării
5. Autorii sesizării susţin că deputaţii în Parlament, care au fost incluşi în lista nominală de miniştri, se află în conflict de interese în momentul acordării votului de încredere Guvernului, de aceea urmează să se abţină de la vot.
6. Ei consideră că asupra acordării votului de încredere Guvernului influenţează în mod direct interesul personal al deputatului, care se manifestă prin dorinţa acestuia de a accede în altă funcţie (Prim-ministru sau ministru), care acordă beneficii politice, decizionale, materiale şi sociale  suplimentare.
7. Astfel, autorii sesizării solicită elucidarea acestor aspecte prin prisma articolului 98 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
8. Examinând sesizarea sub aspectul admisibilităţii, Curtea reţine următoarele.
9. Curtea Constituţională exercită jurisdicţia constituţională la sesizarea subiecţilor specificaţi în articolul 25 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 38 din Codul jurisdicţiei constituţionale.
10. Potrivit prevederilor legale, deputaţii în Parlament sunt subiecţi cu drept de sesizare a Curţii Constituţionale.
11. La fel, articolul 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, articolul 4 alin.(1) lit.b) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolul 4 alin.(1) lit.b) din Codul jurisdicţiei constituţionale abilitează instanţa de jurisdicţie constituţională cu atribuţia de interpretare a Constituţiei.
12. În mai multe hotărâri ale sale, Curtea a reţinut că prerogativa cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie presupune stabilirea sensului autentic şi deplin al normelor constituţionale, care poate fi realizată prin interpretarea textuală sau funcţională, în măsura în care poate fi dedusă din textul Constituţiei, ţinând cont de caracterul generic al normei, situaţiile concrete pe care legiuitorul nu avea cum să le prevadă la momentul elaborării normei, reglementările ulterioare, situaţiile complexe în care norma trebuie aplicată etc.
13. Curtea reţine că interpretarea dată dispoziţiilor constituţionale comportă caracter oficial şi obligatoriu pentru toţi subiecţii raporturilor juridice.
14. Având în vedere importanţa interpretării dispoziţiilor constituţionale, Curtea Constituţională tratează sesizările de acest caracter cu o exigenţă deosebită. Acestea pot fi acceptate pentru examinare în fond doar în cazul în care dispoziţia constituţională, a cărei interpretare se solicită, este incertă, ambiguă sau incompletă şi dacă asupra acesteia Curtea nu s-a pronunţat anterior.
15. Curtea constată că autorii sesizării au solicitat interpretarea articolului 98 din Constituţie, care reglementează modalitatea de învestire a Guvernului.
16. Curtea observă că, în esenţă, sesizarea vizează dreptul deputaţilor înscrişi în lista nominală a Guvernului propus spre învestire de a acorda vot de încredere acestuia. Autorii sesizării invocă existența în speţă a unui „conflict de interese”.
17. Curtea reține că articolul 98 din Constituție, a cărui interpretare se solicită, vizează etapele procedurii de învestire a Guvernului, precum și modul de efectuare a remanierilor guvernamentale.
18. Curtea subliniază că, deoarece Constituția nu interzice dreptul deputatului de a vota lista Guvernului în care va deveni ministru, nu se poate afirma despre existența unui conflict de interese. În acest sens, întrebările formulate de autorii sesizării nu pot fi raportate la dispozițiile constituționale, în special la dispozițiile articolului 98.
19. În același timp, Curtea subliniază că, potrivit Legii nr. 16 din 15 februarie 2008, prin conflict de interese urmează a se înțelege  conflictul dintre exercitarea atribuţiilor funcţiei deţinute şi interesele personale ale persoanelor prevăzute la art.3 [lit. a) - persoanele care deţin funcţii de demnitate publică], în calitatea lor de persoane private, care ar putea influenţa necorespunzător îndeplinirea obiectivă şi imparţială a obligaţiilor şi responsabilităţilor ce le revin potrivit legii.
20. În contextul prevederilor legale privind conflictul de interese, Curtea reține că acordarea votului de încredere de către deputatul care deține concomitent și calitatea de candidat la funcția de ministru nu poate fi atribuit la raporturi determinate de funcţia de demnitate publică a persoanei și calitatea sa de persoană privată.
21. De asemenea, Curtea reține că argumentele autorilor sesizării privind beneficiile funcției de membru al Guvernului sunt lipsite de fundamentare juridică și nu vizează domeniul jurisdicției constituționale.
22. Totodată, Curtea reiterează constatările din Hotărârea nr. 21 din 24 iunie 2015 pentru interpretarea articolelor 69 alin. (2), 70 alin (1), 99 şi 100 din Constituţia Republicii Moldova, prin care a stabilit că până la expirarea termenului prevăzut de lege pentru încetarea situației de incompatibilitate (30 de zile) deputatul va opta între mandatul de deputat şi funcţia care generează incompatibilitatea, demisionând din una dintre funcţii.
23. În cazul prezentării cererii de demisie din funcția de deputat de către deputatul aflat în situația de incompatibilitate, mandatul de deputat încetează în momentul depunerii cererii. Dacă starea de incompatibilitate continuă să existe la expirarea termenului prevăzut de lege, deputatul este considerat demisionat de drept din funcţia de deputat.
24.  Astfel, în temeiul celor expuse supra, Curtea constată că aspectele abordate de către autorii sesizării nu pot fi raportate la prevederile articolului 98 din Constituție. Respectiv, sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională


D E C I D E:


1. Se declară inadmisibilă sesizarea deputaţilor în Parlament Vladimir Ţurcan, Vasile Bolea şi Grigore Novac privind interpretarea articolului 98 din Constituţia Republicii Moldova.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                     Alexandru TĂNASE