Advanced Search

de inadmisibilitate a sesizării nr. 23g/2016 privind excepția de neconstituționalitate a articolului 329 alin.(1) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova (contestarea măsurii preventive)


Published: 2016-04-08
Read law translated into English here: https://www.global-regulation.com/translation/moldova/5965818/de-inadmisibilitate-a-sesizrii-nr.-23g-2016-privind-excepia-de-neconstituionalitate-a-articolului-329-alin.%25281%2529-din-codul-de-procedur-penal-al-repu.html

Subscribe to a Global-Regulation Premium Membership Today!

Key Benefits:

Subscribe Now for only USD$40 per month.
de inadmisibilitate a sesizării nr. 23g/2016 privind excepția
de neconstituționalitate a articolului 329 alin.(1) din Codul
de procedură penală al Republicii Moldova
(contestarea măsurii preventive)



Publicat : 08.04.2016
în Monitorul Oficial

Nr. 90-99
    art Nr : 28
    Data intrarii in vigoare : 23.03.2016

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:
Dl Alexandru TĂNASE, preşedinte,
Dl Aurel BĂIEŞU,
Dl Igor DOLEA,
Dl Tudor PANŢÎRU,
Dl Victor POPA,  judecători,
cu participarea dnei Ludmila Chihai, grefier,
Având în vedere sesizarea depusă la 18 martie 2016,
Înregistrată la aceeaşi dată,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 23 martie 2016 în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolului 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, ridicată de avocații Igor Popa şi Cristina Bancu în dosarul penal nr.1-721/2016, aflat pe rolul Judecătoriei Buiucani din mun. Chișinău.
2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 18 martie 2016 de către completul de judecată (Galina Moscalciuc, Sergiu Lazari și Andrei Niculcea), în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016, precum și al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituțională.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Pe rolul judecătoriei Buiucani din mun. Chişinău se află cauza penală nr. 1-721/2016, intentată la 13 octombrie 2015 în privinţa deputatului Vladimir Filat, de către Procurorul General, în temeiul bănuielii privind săvârşirea infracţiunilor prevăzute de articolele 324 alin. (3) lit. a) şi lit. b) şi 326 alin. (3) lit. a) din Codul penal.
4. La 15 octombrie 2015, inculpatul a fost reţinut de către Procuratura Anticorupţie, iar prin încheierea judecătoriei Buiucani i-a fost aplicată măsura arestului preventiv, care a fost prelungită succesiv.
5. La 1 martie 2016, la demersul procurorului de caz, Judecătoria Buiucani a dispus prelungirea termenului arestului preventiv cu 30 de zile.
6. La 2 martie 2016, un grup de deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova a depus o cerere de înlocuire a arestului preventiv cu o măsură neprivativă de libertate, sub garanţia lor personală.
7. În aceeaşi zi, instanţa de judecată, în baza articolului 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, a examinat solicitarea grupului de deputaţi şi a respins-o ca fiind nefondată.
8. În data de 16 martie 2016, avocaţii inculpatului au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 329 alin. (1) din Codul de procedură penală, invocând faptul că acesta nu permite contestarea măsurii preventive înainte de expirarea termenului de 30 de zile de la intrarea în vigoare a încheierii privind aplicarea arestului preventiv.
9. Prin încheierea din aceeaşi dată, instanţa a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării în adresa Curţii Constituţionale pentru soluţionare.
B. Legislația pertinentă
10. Prevederile relevante ale Constituţiei (M.O., 1994, nr. 1) sunt următoarele:


Articolul 4Drepturile şi libertăţile omului


„(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale.”


Articolul 7 Constituţia, Lege Supremă


„Constituţia Republicii Moldova este Legea ei Supremă. Nici o lege şi nici un alt act juridic care contravine prevederilor Constituţiei nu are putere juridică.”


Articolul 8Respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale


„(1) Republica Moldova se obligă să respecte Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite şi tratatele la care este parte, să-şi bazeze relaţiile cu alte state pe principiile şi normele unanim recunoscute ale dreptului internaţional.
(2) Intrarea în vigoare a unui tratat internaţional conținând dispoziţii contrare Constituţiei va trebui precedată de o revizuire a acesteia.”


Articolul 20 Accesul liber la justiţie


„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie.”


Articolul 25Libertatea individuală şi siguranţa persoanei


„(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sunt inviolabile.
[…]
(6) Eliberarea celui reţinut sau arestat este obligatorie dacă motivele reţinerii sau arestării au dispărut.”
11. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală nr. 122-XV din 14 martie 2003 (republicat în M. O., 2012, nr.263-269, art.855) sunt următoarele:


Articolul 329Rezolvarea chestiunii cu privire la măsura preventivă


„(1) La judecarea cauzei, instanţa, din oficiu sau la cererea părţilor şi ascultând opiniile acestora, este în drept să dispună aplicarea, înlocuirea sau revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului. O nouă cerere de aplicare, înlocuire sau revocare a măsurii preventive poate fi depusă dacă au apărut temeiuri pentru aceasta, dar nu mai devreme decât peste o lună după ce încheierea precedentă privind această chestiune a intrat în vigoare sau dacă nu au intervenit noi împrejurări care condiţionează noua cerere.
[…].”
12. Prevederile relevante ale Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, amendată prin protocoalele adiţionale (încheiată la Roma la 4 noiembrie 1950 şi ratificată de Republica Moldova prin Hotărârea Parlamentului nr. 1298-XIII din 24 iulie 1997), sunt următoarele:


Articolul 5Dreptul la libertate şi la siguranţă


„1. Orice persoană are dreptul la libertate şi la siguranţă. Nimeni nu poate fi lipsit de libertatea sa, cu excepţia următoarelor cazuri şi potrivit căilor legale:
a) dacă este deţinut legal pe baza condamnării pronunţate de către un tribunal competent;
b) dacă a făcut obiectul unei arestări sau al unei deţineri legale pentru nesupunerea la o hotărâre pronunţată, conform legii, de către un tribunal ori în vederea garantării executării unei obligaţii prevăzute de lege;
c) dacă a fost arestat sau reţinut în vederea aducerii sale în faţa autorităţii judiciare competente, atunci când există motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracţiune sau când există motive temeinice de a crede în necesitatea de a-l împiedica să săvârșească o infracţiune sau să fugă după săvârșirea acesteia;
d) dacă este vorba de detenţia legală a unui minor, hotărâtă pentru educaţia sa sub supraveghere sau despre detenţia sa legală, în scopul aducerii sale în faţa autorităţii competente;
e) dacă este vorba despre detenţia legală a unei persoane susceptibile să transmită o boală contagioasă, a unui alienat, a unui alcoolic, a unui toxicoman sau a unui vagabond;
f) dacă este vorba despre arestarea sau detenţia legală a unei persoane pentru a o împiedica să pătrundă în mod ilegal pe teritoriu sau împotriva căreia se află în curs o procedură de expulzare ori de extrădare.
2. Orice persoană arestată trebuie să fie informată, în termenul cel mai scurt şi într-o limbă pe care o înţelege, asupra motivelor arestării sale şi asupra oricărei acuzaţii aduse împotriva sa.
3. Orice persoană arestată sau deţinută, în condiţiile prevăzute de paragraful 1 lit. c) din prezentul articol, trebuie adusă de îndată înaintea unui judecător sau a altui magistrat împuternicit prin lege cu exercitarea atribuţiilor judiciare şi are dreptul de a fi judecată într-un termen rezonabil sau eliberată în cursul procedurii. Punerea în libertate poate fi subordonată unei garanţii care să asigure prezentarea persoanei în cauză la audiere.
4. Orice persoană lipsită de libertatea sa prin arestare sau deţinere are dreptul să introducă un recurs în faţa unui tribunal, pentru ca acesta să statueze într-un termen scurt asupra legalităţii deţinerii sale şi să dispună eliberarea sa dacă deţinerea este ilegală.
[…].”


Articolul 6Dreptul la un proces echitabil


„1. Orice persoană are dreptul la judecarea în mod echitabil, în mod public şi într-un termen rezonabil a cauzei sale, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii în materie penală îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă atunci când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.
[…].”
ÎN DREPT    A. Argumentele autorilor excepției de neconstituționalitate
13. În motivarea excepției de neconstituționalitate, avocaţii Igor Popa și Cristina Bancu susţin că prevederea contestată nu permite examinarea cererii habeas corpus înainte de expirarea termenului de 30 de zile după ce încheierea precedentă privind această chestiune a intrat în vigoare.
14. Astfel, în viziunea acestora, prevederea contestată limitează în mod nejustificat dreptul părţilor de a solicita instanţei să examineze cererile habeas corpus.
15. Potrivit autorilor excepției, prevederile contestate încălcă articolele 4 alin. (1) şi (2), 7, 8 alin. (1), 20 alin. (1) şi (2), 25 alin. (6) din Constituţie, precum şi articolele 5 alin. (3) şi (4) şi 6 alin. (1) din Convenţia europeană.
B. Aprecierea Curţii
16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.
17. În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în speță a Codului de procedură penală, ține de competența Curții Constituționale.
18. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de avocații Igor Popa și Cristina Bancu în dosarul penal nr.1-721/2016, care se află pe rolul Judecătoriei Buiucani din mun. Chișinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr. 2 din 9 februarie 2016.
19. Curtea reiterează că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.
20. Curtea reține că autorii excepției solicită a declara neconstituțională doar sintagma „dar nu mai devreme decât peste o lună după ce încheierea precedentă privind această chestiune a intrat în vigoare” de la articolul 329 alin.(1) din Codul de procedură penală.
21. Curtea constată că articolul 329 alin. (1) din Codul de procedură penală stabilește condițiile în care poate fi depusă o cerere habeas corpus:
„(1) La judecarea cauzei, instanţa, din oficiu sau la cererea părţilor şi ascultând opiniile acestora, este în drept să dispună aplicarea, înlocuirea sau revocarea măsurii preventive aplicate inculpatului. O nouă cerere de aplicare, înlocuire sau revocare a măsurii preventive poate fi depusă dacă au apărut temeiuri pentru aceasta, dar nu mai devreme decât peste o lună după ce încheierea precedentă privind această chestiune a intrat în vigoare sau dacă nu au intervenit noi împrejurări care condiţionează noua cerere.”
22. Din conţinutul prevederilor articolului 329 alin. (1) al Codului de procedură penală, citite integral, Curtea reţine că legea permite depunerea cererii habeas corpus ori de câte ori apar circumstanţe noi.
23. Posibilitatea contestării măsurii preventive şi solicitării habeas corpus înainte de expirarea termenului în cazul apariţiei circumstanţelor noi, în baza articolului 329 alin.(1) din Codul de procedură penală, este constatată şi de Curtea Europeană în Hotărârea Șarban v. Moldova:
„122. Curtea acordă o importanţă specială faptului că reclamantul şi-a fondat cererea sa habeas corpus pe astfel de circumstanţe, precum starea rea a sănătăţii sale şi absenţa îngrijirii medicale în cadrul Izolatorului de Detenţie Provizorie, circumstanţe pe care Curtea le-a constatat ca fiind adevărate (a se vedea paragrafele 78-91 de mai sus). De asemenea, el s-a referit la un fapt nou şi relevant, şi anume declaraţiile fostului anchetator G.G. (a se vedea paragraful 18 de mai sus). Aceste două elemente au urgentat examinarea cererii şi trebuiau luate în consideraţie de instanţele judecătoreşti naţionale. Aceasta a fost, de asemenea, prima oportunitate pentru instanţa care examina cauza să se pronunţe asupra cererii habeas corpus a reclamantului, după ce ea a primit întregul dosar de la procuratură şi a putut să-şi formeze o opinie mai informată decât anterior atât cu privire la legalitatea detenţiei, cât şi la orice pretins pericol care ar fi putut surveni ca urmare a eliberării reclamantului pe parcursul procesului. Totuşi, instanţa de judecată a aşteptat trei săptămâni înainte de a folosi această oportunitate.”
24. Curtea observă că, în motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii excepţiei, pe de o parte, recunosc că la examinarea cererii habeas corpus instanţa de judecată a aplicat prevederile articolului 329 din Codul de procedură penală, pe de altă parte, invocă neconstituţionalitatea aceloraşi prevederi pe motiv că acestea nu ar permite examinarea cererii habeas corpus înainte de expirarea termenului de 30 de zile.
25. Curtea reţine că, în speţă, judecătorul de fond a examinat cererea habeas corpus, formulată de avocaţi, de a înlocui măsura preventivă a arestului cu una neprivativă sub „garanţia personală”. Judecătorul de fond, prin încheierea din 2 martie 2016, a decis că: „motivele care au stat la baza aplicării respectivei măsuri preventive şi ulterior a prelungirii ei îşi menţin actualitatea […]” şi, prin urmare, „nu pot servi ca temei de admitere a cererii cu privire la înlocuirea măsurii preventive”. Judecătorul de fond a mai reţinut că, deoarece la momentul depunerii cererii habeas corpus „n-au intervenit alte circumstanţe noi, instanţa n-a stabilit careva temei care ar justifica admiterea cererii garanţilor”.
26. Aplicând constatările de mai sus la prezenta speţă, Curtea reţine că, spre deosebire de cauza Şarban, instanţa de judecată a examinat cererea habeas corpus într-o singură zi, aceasta fiind respinsă nu din cauza termenului, ci din cauză că judecătorul de fond a ajuns la concluzia inexistenţei unor circumstanţe noi.
27. În acest context, Curtea reţine că cererea habeas corpus depusă de avocaţii Igor Popa și Cristina Bancu a fost examinată cu celeritate maximă, la distanţă de o singură zi de la adoptarea încheierii privind aplicarea arestului preventiv (în interiorul termenului de 30 de zile contestat de autorii excepţiei).
28. Prin urmare, Curtea constată că dispoziţiile legale prevăd în mod expres posibilitatea depunerii unei cereri habeas corpus înainte de expirarea termenului de 30 de zile în cazul apariţiei unor circumstanţe noi incidente temeiurilor care au stat la baza arestului. Având în vedere faptul că cererea habeas corpus în speţă a fost examinată la doar o zi de la intrarea în vigoare a încheierii privind aplicarea arestului preventiv, deci fără a aştepta expirarea termenului de 30 de zile, contestat de autorii excepţiei, rezultă cu claritate că practica judiciară nu diferă în acest sens de textul legii.
29. Prin urmare, fără a verifica temeinicia motivelor invocate de judecătorul de fond, Curtea conchide că circumstanţele de fapt ale speţei relevă natura abuzivă a excepţiei de neconstituţionalitate ridicate de avocaţii Igor Popa și Cristina Bancu, care constă în denaturarea intenţionată a sensului sintagmei contestate, prin scoaterea ei din contextul prevederii legale. O asemenea abordare contravine în mod evident tehnicii de citire şi interpretare a legii.
30. Astfel, este evident faptul că legea oferă posibilitatea de a depune cerere habeas corpus înainte de expirarea termenului de 30 de zile.
31. De asemenea, este evident că autorii excepţiei au făcut uz de acest drept, iar judecătorul de fond a examinat solicitarea avocaţilor. În circumstanţele date, este evident că există un mecanism de verificare a temeiurilor de menţinere în arest înainte de expirarea termenului de 30 de zile. Faptul că judecătorul de fond a considerat nefondat demersul avocaţilor de habeas corpus este o chestiune de oportunitate, şi nu de constituţionalitate.
32. Mai mult, din circumstanţele speţei rezultă univoc că avocaţii nu au contestat cu recurs aplicarea prin încheierea din 1 martie 2016 a măsurii preventive, prin urmare, au acceptat argumentele judecătorului de fond pentru aplicarea arestului.
33. Curtea menţionează că, în cadrul procedurii de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate, este competentă, potrivit articolului 135 din Constituţie, de a raporta o normă legală la o normă constituţională. Curtea raportează norma legală incidentă într-o cauză particulară la Legea Fundamentală, ţinând cont de practica de aplicare a acestei norme. Acest control însă nu presupune verificarea argumentelor judecătorilor de fond la soluţionarea unei cauze. O interpretare contrară ar însemna arogarea de către Curtea Constituţională a unui rol impropriu, şi anume de verificare a hotărârilor judiciare în fond.
34. Curtea reţine că, în speţă, judecătorul de fond a aplicat prevederile contestate, prin urmare, excepţia este lipsită de obiect, motiv pentru care urmează a fi respinsă ca fiind vădit nefondată.
Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin. (3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale și al pct. 28 lit. d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională


D E C I D E:


1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 329 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de avocații Igor Popa și Cristina Bancu în dosarul penal nr.1-721/2016, aflat pe rolul Judecătoriei Buiucani, mun. Chișinău.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE                  Alexandru TĂNASE